12 Francis Schaeffer Quotes That Will Challenge the Way You Engage Culture | RELEVANT Magazine

A look at the writer’s most powerful ideas.

Source: 12 Francis Schaeffer Quotes That Will Challenge the Way You Engage Culture | RELEVANT Magazine

Reading anew these quotes I realised agaion why I loved so much Schaeffer’s early take on culture.

At the same time, I realise now how troubled I am by the sexist language he uses in these quotes. He should have known better, but how many of us did have that sensitivity at the time?

Finally, it is such a pity that in his latest phase, Schaeffer became more of an activist of the Christian Right than a thinker.

Nevertheless, these quotes are worth considering, in spite of it all.

Edictum Dei | Dumnezeu și experiența modernității

Source: Edictum Dei | Dumnezeu și experiența modernității

Horia-Roman Patapievici la Edictum Dei la Cluj.

World Values Survey – Inglehart-Wenzel Cultural Values Map

WVS - Cultural values map

Analysis of WVS data made by political scientists Ronald Inglehart and Christian Welzel asserts that there are two major dimensions of cross cultural variation in the world:

Traditional values versus Secular-rational values and Survival values versus Self-expression values. The global cultural map (below) shows how scores of societies are located on these two dimensions.

Moving upward on this map reflects the shift from Traditional values to Secular-rational and moving rightward reflects the shift from Survival values to Self–expression values.

Traditional values emphasize the importance of religion, parent-child ties, deference to authority and traditional family values. People who embrace these values also reject divorce, abortion, euthanasia and suicide. These societies have high levels of national pride and a nationalistic outlook.

Secular-rational values have the opposite preferences to the traditional values. These societies place less emphasis on religion, traditional family values and authority. Divorce, abortion, euthanasia and suicide are seen as relatively acceptable. (Suicide is not necessarily more common.)

Survival values place emphasis on economic and physical security. It is linked with a relatively ethnocentric outlook and low levels of trust and tolerance.
Self-expression values give high priority to environmental protection, growing tolerance of foreigners, gays and lesbians and gender equality, and rising demands for participation in decision-making in economic and political life.

(Source, HERE. The World Values Survey on Inglehart-Wenzel map, HERE. )

Opposition to Gender Equality, East and West. | Jenny Rae Armstrong

Opposition to Gender Equality, East and West. | Jenny Rae Armstrong.

One of my Facebook contact shared this link on the internet. Here is my reaction to it.

Seriously? Is ‘dowry’ biblical?
What makes something to be ‘biblical’? its presence in the text. We can find the devil there too. If the devil ‘biblical’? We also find there the genocide at the time of Joshua. Is genocide also ‘biblical’?
Let’s be serious and not play games with these dangerous things.
If Jenny is right on something, is the fact that we should not try to impose western rules on other cultures (nor the other way around). However, we also have to be aware that no culture is 100% ‘biblical’ (in the correct sense of the word, meaning compatible with the ‘mind of God’). That is why all cultures, be them in the East or the West, have to be judged in light of God’s revelation, correctly understood – meaning, not in a literalist/biblicist manner, which could lead to heresy, and even worse, but ecclesially – both in a synchronic and a diachronic manner.

Conversion, Culture and Cognitive Categories – 1

How much must Papayya ‘know’ about the Gospel to be converted?

by Paul G. Hiebert

Can an illiterate peasant become a Christian after hearing the Gospel only once? And, if so, what do we mean by conversion?

Imagine, for a moment, Papayya, an Indian peasant, returning to his village after a hard day’s work in the fields. His wife is still preparing the evening meal, so, to pass the time, he wanders over to the village square. There he notices a stranger surrounded by a few curiosity seekers. Tired and hungry, he sits down to hear what the man is saying. For an hour he listens to a message of a new God, and something which he hears moves him deeply. Later he asks the stranger about the New Way, and then, almost as if by impulse, he bows his head and prays to this God who is said to have appeared to humans in the form of Jesus. Continue reading “Conversion, Culture and Cognitive Categories – 1”

Conversion in Cultural Perspective

Conversion is a much discussed topic these days, whether in the context of the much abused concept of proselytism or in terms of a theology and anthropology of missions.

Paul Hiebert, who was a professor of missions and anthropology at Fuller on Pasadena, Ca. and Trinity Evangelical Divinity School in Deedfield, Ill. wrote in 1978 a seminal article on the theme of ‘Conversion, Culture and Cognitive Categories’.

Continue reading “Conversion in Cultural Perspective”

Botezul lui Isus in pictura universală


Cima da Conegliano Continue reading “Botezul lui Isus in pictura universală”

Mircea Mihaies despre Adam Michnik

Mircea Mihaies

Vladimir Tismaneanu ne pune la dispozitie pe blogul lui un superb text al lui Mircea Mihaies despre o remarcabila personalitate a lumii postcomuniste.

Cititi AICI despre remarcabila lectie de demnitate pe care ne-o da intelectualul polonez.

What on Earth Are We Here For – on missions

The PDF text posted below was presented at a seminar prepared for the Cultural Awareness Weekend organised in 30 April 2004 by Areopagus Centre for Christian Studies and Contemporary Culture in Timisoara, Romania. We have left the text unmodified, even if the examples given do not make much sense for most readers.

What on Earth Are We Here For

Noul blog al lui Mihail Neamtu

Dupa ce a ‘pastorit’ cu succes, vreme de citiva ani, blogul Antiteze (ceea ce va continua sa faca, din cind in cind), domnul Mihail Neamtu a decis sa-si creeze propria pagina web. O gasiti AICI.

Va invit s-o vizitati si, de ce nu, s-o introduceti in Google Reader, pentru a fi informati la zi despre noile postari.

Mult succes tinarului si prolificului autor roman.

Un nou proiect editorial semnat Vasile Ernu

Vasile Ernu

In perioada 11-14 iunie, Vasile Ernu este invitat la Festivalul International de Literatura de la Moscova, unde isi va lansa noul proiect editorial, Heil Stalin! Sau ultimii eretici ai Imperiului (titlul provizoriu).
Vasile Ernu, cunoscut cititorilor datorita volumului Nascut in URSS (dublu recompensat cu Premiul pentru debut, de catre USR si Romania literara / tradus in Rusia si aflat in curs de aparitie in Italia, Spania, Bulgaria si Ungaria), participa la Festivalul de la Moscova in cadrul „EuroReadings”, un programul special, la care mai sint invitati scriitori de marca din Europa: Attila Bartis (Ungaria), Arnon Grunberg (Olanda), Wojciech Kuczok (Polonia), Rober Bober (Franta), Alek Popov (Bulgaria), Jonas Bengtsson (Danemarca) si Melissa P. (Italia).

Continue reading “Un nou proiect editorial semnat Vasile Ernu”

Intalnirea mea cu Jaroslav Pelikan


In mai 2000 faceam prima mea vizita la Ierusalim. Dincolo de responsabilitatile profesionale, legate de slujba mea la World Vision, am avut ocazia de a cunoaste realitatea necosmetizata a Tarii Sfinte, care se deosebeste radical de imaginea paradisiaca promovata de foarte eficienta masina propagandistica israeliana. Dar nu aceasta este obiectivul prezentului articol si voi lasa subiectul respectiv pentru o alta ocazie.

Continue reading “Intalnirea mea cu Jaroslav Pelikan”

Augustin Ioan despre arhitectura evanghelica – Update!


Domnul Conf. univ. dr. Augustin Ioan este arhitect si unul dintre putinii oameni de cultura din Romania care sunt preocupati de filosofia si teologia arhitecturii (un alt exemplu este domnul Petre Guran, care se apropie de acest domeniu dinspre teologie).

Intr.un numar recent din revista Dilema veche, domnul Augustin discuta problema arhitecturii evanghelice (daca nu cumva aceasta sintagma este un oximoron). Textul publicat reprezinta un fragment din eseul cu care autorul contribuie la proiectul Omul evanghelic, ce va fi publicat cindva in cursul acestui an.

Va invit sa cititi acest text, in anticiparea volumului aflat in pregatire sub coordonarea Societatii Academice a Romanilor Evanghelici.


Un al doilea text al domnului Augustin, pe aceasta tema, poate fi gasit AICI.

Chris Armstrong despre ecumenism, educatie si angajare culturala

Ian Amos Comenius (1592-1670)

Chris Armstrong, unul dintre cei cinci autori care susţin blogul Christian History (cu mult mai mult succes decât reuşim noi pe Agora Christi, care a cam intrat în adormire după plecarea din ţară a lui Adonis Vidu), scrie în ultimul său post despre Ian Amos Comenius, una dintre cele mai remarcabile figuri din istoria protestantismului european.

Folosindu-se de acest exemplu, Chris încearcă să verifice unul dintre argumentele prevalente ale fundamentaliştilor, cum că ecumenismul, educaţia şi angajarea culturală sunt un soi de “tobogan alunecos”, pe care, odată porniţi, evanghelicii vor ajunge în mod inevitabil la liberalism.

Continue reading “Chris Armstrong despre ecumenism, educatie si angajare culturala”

Interviu cu Daniel Ciupe – Despre cadrele culturale – 3


Relu Toşa, Dănuţ Mănăstireanu, Marius Radu

DM: Îţi aduci aminte cumva ce anume a pus capăt acestei iniţiative? De ce s-a încheiat ea atât de curând?

DC: Exact nu ştiu ce s-a întâmplat. Poate doar faptul că ultimele întâlniri nu erau prea departe de decembrie 89. Şi după aceea se pare că fiecare a încercat să-şi „tragă amvonul sub picioare” si n-a mai fost probabil timp şi poate nici motivaţie pentru alte întâlniri.

Continue reading “Interviu cu Daniel Ciupe – Despre cadrele culturale – 3”

Interviu cu Daniel Ciupe – Despre cadrele culturale – 2


Liviu Ciortuz, Genelică Enache, Liviu Mocan, Levente Horvath, Daniel Ciupe

DM: Cine erau cei care au participat la acest proiect şi care erau domeniile lor de specialitate?

DC: Au trecut ceva ani de atunci şi sper să-mi aduc aminte cât mai multe nume. Erau cei din Cluj: Beni Fărăgău, Lucaciu, Salahoru (ei erau mai mult cu partea teologică) şi Liviu Mocan (artist plastic). De la Iaşi erai tu, Liviu Ciortuz (matematică dacă-mi aduc bine aminte) şi încă un tânăr căruia nu-i mai reţin numele (parcă tot pe ştiinţe exacte) [este vorba de Genelică Enache, fizician]. De la Oradea era Relu Toşa (muzică), Radu Gheorghiţă (fizică), subsemnatul (domeniul meu era cultura fizică, mai exact sportul). De la Târgu Mureş era Levente Horvath (pastor reformat). De la Timişoara era Radu Marius (mi-e greu să-l încadrez într-un domeniu, el era polivalent). E posibil să nu-i fi spus pe toţi şi asta nu cu intenţie ci pentru că atât îmi amintesc în acest moment.

Continue reading “Interviu cu Daniel Ciupe – Despre cadrele culturale – 2”

Interviu cu Daniel Ciupe – Despre cadrele culturale – 1


DM: Daniel, te rog ca pentru început să ne spui câte ceva despre tine.

DC: M-am născut în urmă cu aproape 49 de ani (în octombrie) într-un „sat din Ţara de sub Munte”… undeva în Sălaj, de unde în 1965 am „emigrat” la Oradea, unde locuiesc şi azi. Mă apropii de încheierea celui de-al şaptelea ciclu din viaţa mea. Am făcut Liceul de Electrotehnică, apoi Facultatea de Electromecanică din cadrul Universităţii Oradea (1985) iar în 1994 am făcut un curs la School of Management de pe lângă Universitatea Cranfield din Marea Britanie. În perioada ’87-89 am fost în celebra „şcoala a profeţilor” organizată “underground” de Biserica Baptistă nr. 2 din Oradea. Asta înseamnă că (încă) mă identific cu mişcarea baptistă, deşi l-am întâlnit pe Cristos în mişcarea Oastei Domnului prin anii 1975. Continue reading “Interviu cu Daniel Ciupe – Despre cadrele culturale – 1”

Vladimir Tismaneanu are blog

Reputatul politolog român Volodea Tismăneanu are blog. Abia acum am aflat. Şi este unul extrem de interesant (nici nu se putea să fie altfel). Se numeşte Memorie, libertate, moderaţie.

Vă transcriu aici, pentru a vă incita, un fragment din ultimul lui post de astăzi, dedicat marelui artist Leonard Cohen (aş fi spun “cântăreţ” dar nu cred că e corect să-l pun în aceeaşi categorie cu Cotabiţă, de exemplu):

In New York Times de azi, la sectiunea “The Arts” , un articol de Larry Rohter despre Leonard Cohen: “On the Road,  for Reasons both Practical and Spiritual”. Turneul mondial al poetului-cintaret, care l-a adus si Bucuresti, va continua incepind din aprilie in Statele Unite. Viitorul sau disc, provizoriu intitulat “Amen” va include un cintec cu urmatoarele versuri: “Tell me again when the filth of the butcher is washed in the blood of the lamb”.

Patrimoniul istoric si cultural al Iasului


Prietenul Dragos Mîrşanu semnalează pe blogul lui, Discipulus simplex – un blog cu caracter, plin de teologie, de muzică şi în general de cultură fină, apariţia unui site al Ministerului culturii, cultelor şi al patromoniului naţional dedicat monumentelor Iaşului.

Recunoscând, cu toată subiectivitatea de rigoare, că domnul Mîrlanu are dreptate descriind Iaşul drept ţcel mai frumos oraş mare al României, vă invit şi eu să exploraţi acest site. Îl găsiţi AICI.

Invata cum sa inveti


A început din nou şcoala şi curând vine vremea examenelor. De aceea m-am gândit să afişez pe blog în zilele care urmează ceva ce mi-a fost de mare folos în vremea când îmi făceam studenţia. Este vorba de o serie de sinteze adaptate după cartea lui Derek Rowntree, Învaţă cum să înveţi. Introducere programată în tehnica studiului, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980. Este o carte care s-ar merita republicată.

Continue reading “Invata cum sa inveti”

50 de ani de la revolutia din Cuba


Astăzi 1 ianuarie 2009 se împlinesc 50 de ani de la începutul revoluţiei comuniste cubaneze.

Cu această ocazie, pentru a vă oferi o imagine necosmetizată asupra acestei ţări, vă aduc aici, mai aproape, laolaltă într-un singur post, cele cinci episoade ale interviului meu cu Voicu Bojan despre călătoria lui în Cuba, publicate anterior pe acest blog între aprilie şi iunie 2008. (Acestea, şi comentariile la ele, pot fi găsite la următoarele link-uri: episodul I, episodul II, episodul III, episodul IV, episodul V.)

* * *

Continue reading “50 de ani de la revolutia din Cuba”

Un site de explorat – Revista Verso


Bilunarul cultural clujean Verso, care mi-a făcut cinstea de a-mi publica câteva articole, are acum un site web. Vă invit să-l exploraţi AICI, cu mult folos pentru suflet.

Ioan T Morar invitat de HRP la emisiunea Inapoi la argument


Ioan T Morar va fi în această seară, joi 13 noiembrie, la ora 20, invitatul lui Horia-Roman Patapievici la emisiunea Înapoi la argument, care se va difuza pe TVR Cultural.

Tema emisiunii va fi experienţa domnului Morar în Noua Caledonie, aşa cum a fost descrisă ea în Cartea de la capătul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis.

Vă dorim vizionare plăcută.

Interviu: Partea a XI-a – Evanghelicii şi captivitatea culturală

Andrei Ivan – Adoptarea unor astfel de mijloace, chiar şi într-o măsură moderată, nu ar putea cumva să aibă consecinţe negative pentru următoarele generaţii de creştini, în sensul că se introduce o schimbare de principiu, prin adoptarea unor tehnici culturale îndoielnice? Moderaţia generaţiei actuale nu poate să fie considerată ca fiind retrogradă de către generaţiile viitoare?

Dănuţ Mănăstireanu – Dacă principiile în baza cărora adoptăm aceste metode sunt strict sociologice, atunci riscul este real. Dacă apelăm la aceste mijloace sub controlul unei teologii solide, înrădăcinată în Scriptură şi în istoria Bisericii, atunci cred că avem instrumentele prin care să ne protejam de asemenea efecte. Cu această întrebare revenim la discuţia despre relevanţă. Biserica lui Cristos, ca realitate a întrupării, este chemată să-şi comunice mesajul în forme care pot fi înţelese cultural. Aceasta este, până la urmă, esenţa relevanţei culturale, adică a contextualizării. Dar dacă această inculturare este fără limite şi dacă nu este guvernată de principii teologice solide, atunci există riscul ca nu revelaţia, ci cultura să fie cea care dictează condiţiile care controlează procesul adaptării culturale. Atâta vreme cât revelaţia şi modelul întrupării guvernează raportarea noastră la cultură şi adoptarea anumitor metode culturale, vom putea fi protejaţi; altfel riscăm să umblăm după mode şi ne vom trezi că aceste metode, adoptate fără discernământ, ne pervertesc în mod fundamental identitatea.

Continue reading “Interviu: Partea a XI-a – Evanghelicii şi captivitatea culturală”

Interviu: Partea a IX-a – Evanghelicii şi contextul social românesc

Andrei Ivan – Care sunt particularităţile societăţii româneşti de care trebuie să ţină seama bisericile evanghelice?

Dănuţ Mănăstireanu – În primul rând, este vorba de faptul că avem de-a face cu o societate orientală, influenţată puternic de ortodoxie, chiar dacă limba pe care o vorbim este de origine latină. Prin limbă am fi mai aproape de spiritul italienilor, al francezilor şi al spaniolilor, care sunt în majoritate catolici. Spiritualitatea noastră însă este profund influenţată de gândirea, de teologia şi de spiritualitatea ortodoxă. Aşa fiind, nu cred că noi putem avea un impact real în societatea românească dacă importăm în mod mecanic structuri, tipare, şi abordări teologice şi liturgice din spaţiul evanghelic occidental, care s-a născut şi s-a dezvoltat mai degrabă în dialog cu catolicismul şi reforma magisterială. Avem nevoie să ţinem cont în acest sens de faptul că societatea românească este influenţată în chip major de lumea răsăriteană, care este mai degrabă relaţională decât raţională. Deci, dacă vom construi instituţii eclesiale preponderent pragmatice şi mai puţin relaţionale, acestea vor fi percepute ca structuri străine spiritului românesc şi vor fi respinse de ansamblul culturii, pentru că vor fi privite ca ceva nepotrivit pentru mentalul românesc. De asemenea, structurile eclesiale care are o dominantă excesiv activistă, dar sunt caracterizate în prea puţină măsură de dimensiunea reflexivă, nu pot fi atrăgătoare, nu poate răspunde aşteptărilor omului religios răsăritean, pentru care religiozitatea implică un anume grad de reflecţie, şi de asemenea de asceză. Când ieşi într-o biserică americană, lumea te întreabă „did you have fun“? Întrebarea aceasta sună absolut şocant pentru o ureche răsăriteană. Ca român, nu te duci la biserică să ai fun, să te distrezi; te duci la acolo ca să te întâlneşti cu Dumnezeu şi cu surorile şi fraţii tăi, să vorbeşti cu Dumnezeu în rugăciune, şi să te căieşti de păcatele tale. Religiozitatea presupune pentru un răsăritean prezenţa dimensiunii ascetice, a negării de sine. Desigur, aceasta nu exclude faptul, mai degrabă raţional, că poţi să ai acolo o revelaţie, că se poate să-ţi vorbească Dumnezeu, prin predică sau în orice alt fel. Datorită influenţei ortodoxiei şi felului în care ea formează orizontul de aşteptare spirituală a românului, fără dimensiunea reflexivă, experienţa religioasă va fi percepută ca fiind străină de spiritul românesc.

Continue reading “Interviu: Partea a IX-a – Evanghelicii şi contextul social românesc”

%d bloggers like this: