Interviu Teodor Baconschi – Est-Vest, renaştere şi debandadă spirituală – fragmente

Am selectat mai jos citeva fragmente dintr-un foarte interesant interviu acordat de Teodor Baconschi lui Cristian Patrasconiu pentru platforma LaPunkt. Sper ca ele va vor motiva sa citi intregul interviu, care poate fi accesat la linkul de mai sus.

Avem de-a face, desigur, cu o perspectiva conservatoare si ortodoxa, asumata in mod deschis de autor. Ceea ce nu inseamna insa ca aceasta il scuteste de anumite interpretari partizane si subiective, desigur, inevitabile in orice demers intelectual cinstit.

Enumar, in fuga, citeva dintre acestea:

• perspectiva exclusiv negativa asupra procesului de secularizare in Europa
• invinuirea exclusiva a protestantismului pentru acest ‘flagel’
• cresterea prezentei musulmane in Europa privita preponderent ca o amenintare
• atitudinea implicit critica fata de papa Francisn, pus in contract cu ‘ultimul papă conservator, Benedict al XVI-lea’

si la acestea as putea adauga si altele, dar va las s-o faceti voi insiva.

* * *

Societatea românească e un mozaic de fracturi. Aveam, la 1900, un retard istoric de cel puțin 100 de ani față de Occident (evident, e o apreciere pur estimativă). Aproape un secol mai târziu, când a căzut comunismul, eram, iarăși, una dintre cele mai sărace țări de pe continent. Deși ne-au ajutat să ne dezvoltăm, tranziția democratică și integrarea euro-atlantică n-au făcut decât să ne așeze întru-un sistem de referință care ne-a agravat complexele de inferioritate. Pe acest fundal dislocat, regăsirea tradiției precomuniste, cu o Biserică Ortodoxă liberă, s-a făcut adesea formal și zgomotos, fără creșterea organică de care au nevoie procesele istorice firești. Am intrat în mileniul trei cu povara acestor handicapuri. Prin urmare, nu putem încă avea o atitudinea critică față de Occident: nu l-am trăit pe dinăuntru. Dacă ne socotim ca parte integrantă a lui, ne ies oricând la iveală reminiscențele comuniste și orientale. Dacă îl respingem, nu prea avem ce să punem în loc. Avem, cum s-a spus, o modernizare lipsită de modernitate. Am copiat, în loc să asimilăm. Cu alte cuvinte, în loc să spunem ce e greșit amenajat ”la ei”, ne sar în ochi propriile defecțiuni de parcurs.

Gene Sharp – De la dictatura la democratie. Un cadru conceptual pentru castigarea libertatii

De mai multa vreme ma intrebam cum este posibil sa nu existe inca in limba romana excelentul text al lui Gene Sharp, From Dictatorship to Democracy, pe care l-am citit cu mare placere. Asa cum probabil stiu cei informati, acest text a fost o inspiratie pentru miscarile pentru democratie in Georgia – revolutia rozelor, Ucraina – Maidan, sau in zona Orientului Apropriat si a Africii de Nord – ‘primavara araba’. Desigur, putem discuta despre masura in care aceste initiative au fost bine administrate, mai ales in continuarea lor, catre zidirea unor societati cu adevarat democratice. Oricum ar fi, asa cum cred ca vor recunoaste cei care citesc cartea, avem de-a face cu o un text important.

Iata, deci, ca in timpul vizitei mele recente la Chisinau, am aflat cu bucurie ca Editura Cartier, probabil cea mai buna editura din Moldova, a publicat recent aceasta carte, al carei fericit posesor sunt prin darul generos primit de la prietenul meu Vasile Ernu, un colaborator constant al acesti edituri.

Vizitind sediul modest al editurii, am observat cu bucurie un semn de normalitate pe care il vedem rareori in Romania. Domnul Gheorghe Erizanu, directorul acestei edituri, un intelectual de substanta, dar si un om pragmatic – cum altfel ar putea fi un director editorial? – este in mod clar un om de dreapta (de ce altfel ar publica cartile scrise de Ayn Rand?). Asta insa nu-l impiedica sa publice carti scrise sau editate de Vasile Ernu, un om explicit de stinga. Cind oare vor fi posibile asemenea ‘normalitati’ si in Romania?

Iata prezentarea cartii De la dictatura la democratie. Un cadru conceptual pentru castigarea libertatii, tradusa de Bogdan Isarescu, asa cum apare ea pe situl editurii.

Centrul Schuman – Istorie, credinta ideologie – Timisoara, 17 decembrie

Comunicat de presă

Dezbatere Istorie, credință, ideologie

China’s Nobel Nominee Lawyer Released After Three Years

Geng He, wife of imprisoned Chinese dissident Gao Zhisheng,
speaks at a press conference. ‎January‎ ‎18‎, ‎2011(Nina Lincoff/Medill News Service / Flickr / Creative Commons)

Prominent defender of persecuted Christians, and Nobel Peace Prize nominee, Gao Zhisheng was released from prison last week after his most recent three-year sentence. But doubt remains over whether he will be allowed to leave the country to be with his family in the United States.

Zhisheng, 50, is a Christian lay leader as well as a Beijing-based lawyer. He came to prominence for defending activists and religious minorities before Chinese authorities closed down his law practice in 2005, and arrested him for ‘subversion’ a year later, a charge that is often used by China against government critics.

Centrul Areopagus – training in ​​domeniul stiintelor politice si ale comunicarii

Dragi prieteni,

În perioada

martie – aprilie 2014, Centrul Areopagus din Timişoara organizează un training în

domeniul ştiinţelor politice si ale comunicării. Programul este organizat în cadrul proiectului „Credinţa şi profesia” şi constă dintr-o serie de șase întâlniri. 

Mihail Neamtu – Libertate si Sclavie in Romania postcomunista

Miercuri, 17 aprilie, Mihail Neamţu a susţinut conferinţa “Libertate şi Sclavie în România postcomunistă” la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi. Conferinţa face parte din seria “Idei în libertate” organizată de Institutul Friedrich von Hayek România.

Teodor Baconshi – Crestinism si democratie – Lansarea cartii la Iasi

Ideea republicană şi înnoirea dreptei româneşti | Contributors

Ideea republicană şi înnoirea dreptei româneşti | Contributors.

Spre deosebire de unii dintre prietenii mei, care ii reproseaza (pe buna dreptate, cred eu) domnului Tismaneanu, ca intelectual, apropierea excesiva de puterea actuala (repros exprimat adesea in termeni chiar mai excesivi decit aceasta apropiere), am pastrat o apreciere sincera fata de competenta incontestabila a domniei sale in domeniul politologiei.

Fiind un monarhist (moderat) in convingeri, si un mare admirator al Regelui Mihai (cu toate slabiciunile lui, caci si el este om supus slabiciunilor, ca noi toti), marturisesc dintru inceput ca nu am mare atractie pentru republicanism. Acesta, alaturi de riscurile insuficient constientizate, cred eu, ale unor derapaje filetiste, constituie unul dintre motivele pentru care sunt rezervat fata de initiativa Noua Republica a amicului Mihail Neamtu, desi apreciez sincer pasiunea si inteligenta cu care construieste acest demers, in care sunt implicati si unii dintre prietenii mei.

De aceea, inteleg textul de fata al domnului Tismaneanu ca o necesara mina de ajutor, in momentul in care Noua Republica, inainte chiar de a se fi inregistrat ca partid, ‘se bucura’ deja (vezi obstructiile ministrului udemerist al culturii) de loviturile sub centura  ale viitorilor parteneri de confruntare politica (era sa spun ‘dialog’, dar ca tem ca este un termen complet inadecvat pentru contextul politic romanesc).

Ceea ce ma intriga insa in acest text este disonanta evidenta intre eulogia fara rezerve si nuante oferita de domnul Tismaneanu republicanismului american si penibilul in care actualele pertractari electorale americane au aruncat acest partid, de altfel absolut respectabil in principiu, din pricina crizei acute  de viziune politica prin care trece partidul, a lipsei catastrofale de prezidentiabili decenti, a ralierii excesive  la interesele marii finante si ale lobbyului evreiesc si, mai ales, la o viziune excesiv-militarista cu privire la rolul Americii in lume. Mai lipsea manifestarea admiratiei fata de populismul agresiv si de ignoranta crasa promovate de miscarea Tea Party, admirata, din cite inteleg, fara rezerve de Mihai Neamtu, si am fi avut tacimul complet.

Se poate ca noile mele sensibilitati de stinga, asemanatoare daca vreti idealurilor laburistilor crestini din Marea Britanie, despre care domnul Neamtu vorbea in mod apreciativ intr-o recenta emisiune de televiziune, sa ma faca sa nu inteleg bine cum stau lucrurile. Aceasta optiune personala este justificata insa de oroarea pe care mi-o provoaca ignorarea scandaloasa de catre dreapta ideologica a intereselor celor saraci, atit in Statele Unite, si in alte locuri din lume, inclusiv Europa, cit mai ales in Romania.

Dupa 1989, este sper eu evident caracterul ipocrit si iluzoriu al ‘solutiei’ comuniste. Asa cum arata insa si Papa Benedict XVI in ultimele sale interventii, criza economica actuala, care este in primul rind o criza morala, si a institutiilor, a dovedit ca modelul capitalist, atunci cind nu este controlat de mecanisme care sa tina in friu impulsurile egoiste si avarice ale naturii umane decazute, conduce in cele din urma la efecte la fel de dezumanizante ca si comunismul, in ciuda superiotitatii evidente a modelului politic democratic in raport cu ‘dictatura proletariatului’. Asa fiind, nu mai cred de multa vreme in mitul caracterului sacru al pietei libere si astept inca aparitia pe scena politica romaneasca a unei formatiuni politice care sa puna in centru ei nu doar incurajarea initiativei private, ci si interesele celor saraci si marginalizati.

Daca cele spuse mai sus ma fac sa nu vad limpede lucrurile, si din pretuire sincera pentru cele doua personalitati mentionate mai sus, ii rog pe cei care cred ca inteleg mai bine realitatea, sa ma lumineze. Va multumesc anticipat.

CriticAtac – Declaratie de intentie

Am primit zilele astea de la amicul vasile Ernu anuntul despre crearea unui nou spatiu neconventional de dialog al ideilor (speram sa fie asa, desi romanii nu prea inteleg conceptul – om fi cumva ‘defectivi de dialog’?).

CriticAtac este un spatiu asumat de stinga, ceea ce i-ar putea exaspera pe unii, dar poate ca tocmai acestora nu le strica sa fie si exasperati din cind in cind. Sa nu li se suie binele la cap.

Interviu cu Prof. Iulia Motoc la TVR

iu

In 29 septembrie va prezentam blogul doamnei Profesor Iulia Motoc.

Acum va invit sa urmariti, mai jos un interviu in trei parti luat Iuliei Motoc la TVR in data de 14 ianuarie 2010.

Blogul Iuliei Motoc

Iulia Moţoc este unul dintre cei mai importanţi specialişti romani de drept public internaţional. Este profesor la Universitatea Bucureşti şi autoare a zece cărţi, precum şi a numeroase articole cu caracter academic.