Omul evanghelic. O explorare a comunitatilor protestante romanesti

Dragi prieteni,

Vă anunț, cu un sentiment de mare ușurare, că astăzi, înainte de prânz, „după lupte seculare”, care au durat mai mult de… zece ani, am predat la Polirom textele definitive și am semnat contractul final pentru volumul Omul evanghelic. O explorare a comunităților protestante românești. Este vorba de un volum masiv, de circa 650 de pagini, format mare, ce include texte elaborate de 19 autori, din interiorul și din afara mediului evanghelic.

Volumul va apărea în librării cel mai târziu până la începutul lunii septembrie, iar până la finalul aceleiași luni va fi disponibilă și versiunea ebook.

În viitorul apropiat voi voi începe să comunic, din când în când, mai multe informații despre acest proiect editorial.

Până atunci, pentru cei interesați, iată mai jos cuprinsul volumului.

Omul evanghelic – Cuprins

 

Advertisements

Comentarii pe baza unui text legat de sintagma ‘spatiul intelectual laic’

Domnul Costel Ghioancă a lansat o discuție pe pagina sa de pe platforma academia.edu legata de implicațiile pe care le are utilizarea sintagmei „spațiul academic laic” în codul etic al Universității București, invitându-mă să comentez cu privire la textul afișat de domnia sa, ceea ce am și făcut (textul său poate fi accesat AICI, dacă aveți un cont pe această platformă).
Dat fiind că, după opinia mea, această discuție este de interes mai larg, am decis să afișez aici comentariile mele. Sper că textul meu este destul de explicit pentru cei care nu au acces la academia.edu. Dacă nu, sunt deschis să ofer explicații.

* * *

Stimate domnule Ghioancă,

Cred ca înțeleg motivația acestui text, și consimt la ea, dar nu împărtășesc, necesarmente, nici unele dintre premise, nici concluziile ei. Iată, deci, câteva observații personale pe marginea articolului dvs.:

  1. Mai întâi, nu doar în acest text, ci în general în limba romana, inclusiv în DEX, avem de-a face cu o confuzie terminologica izvorâta din analfabetismul religios care domină spațiul public după modernitate. Sorgintea ei este una comunista în prima instanța, si aceasta este întărita de uzajul terenului paralel francez, ‘laicité’, în loc de secular/secularitate.

Termenul ‘laic’ este la origine unul eclesial, si este opusul terenului ‘cleric’. Ca atare, el se refera NU la cineva care este anti- sau a-religios, ci la o persoana nu este hirotonită/ordinata, indiferent daca acea persoana este un credincios sau nu. Continue reading “Comentarii pe baza unui text legat de sintagma ‘spatiul intelectual laic’”

Turning the World Upside Down, Down Under | Christianity Today

Source: Turning the World Upside Down, Down Under | Christianity Today

Australian Biblical scholar Michael Bird writes on the defetist so-called ‘Benedict Option’ vs the (active resistance) ‘Thessalonian Strategy’, as a way of engaging the militant anti-Christian atmosphere in Australia.

If I had to chose between the two, I would certainly opt for Bird’s suggestion. Dreher’s (falsely) monastic soluton was tried by the fundamentalists in the tweentieth centurry and it utterly failed).

Yet, I would like to offer and extra suggestion, based on the same first century that gave birth to the Thessalonian approach and on my experience as a persecuted Christian for 35 years beehind the Iron Courtain.

What about a ‘Calvary Strategy’, one based on happily carrying the cross and willfully accepting persecution as a normal part of the faitful walk with Christ?

CSW – Prayer Diary: Sudan

Sudan has been on our minds a lot this year with the case of Reverend Hassan, Reverend Kuwa, Mr Jašek and Mr Abdumawla, all of whom were on trial on unjust charges last year. The men went through many months of imprisonment, separated from their families and frequently enduring harsh conditions. But God is good – Rev Kuwa was found innocent of all charges and released in January 2017. Mr Jašek received a presidential pardon and was freed in February, and in May both Mr Abdumawla and Rev Hassan were set free after receiving a presidential pardon. This, of course, exists in a wider context of extreme pressure on Christians in Sudan: let’s pray through the things they’re facing this week (source, HERE). Continue reading “CSW – Prayer Diary: Sudan”

Ioan T Morar – Sarbatoarea Corturilor

morar-Sarbatoarea-corturilor

Citesc cu asiduitate, enorma placere, si deosebit interes ultima carte a domnului Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor. (Am fost nevoit sa merg mai incet, deoarece nevasta mea a reusit sa devoreze prima cartea, asa cum se intimpla de obicei la noi in familie).

Am citeva motive speciale pentru care subiectul acesta ma intereseaza in cel mai inalt grad:

  1. Am in familie (sau mai degraba am avut, caci a plecat deja la cele vesnice) o matusa care a facut parte din ‘miscarea trezitilor’, condusa de Jan Gligor, despre care vorbeste aceasta carte. Matusa mea, pe numele ei Lidia Ababei, a facut din aceasta pricina zece ani de puscarie psihiatrica – pe motiv de delir religios, o veritabila crima in comunism – intr-o clinica de trista amintire (si inca neexplorata ca fapt istoric, probabil pentruca medicii criminali care au condus-o sunt inca in viata, si probabil cu functii mari in sistem) in orasul numit cindva Dr Petru Groza (ce potrivire de nume si ce ironie macabra!). Arestarea a avut loc dupa ce matusa mea a fost excomunicata din biserica baptista in care se inchina, la presiunea Securitatii comuniste si cu larga cooperare a pastorului de atunci al bisericii, Radu Cruceru, un colaborator al acestei institutii opresive, care a avut el insusi un sfirsit tragic, din cite se pare dupa ce a incercat sa rupa legatura cu aceasta (in dosarele mele de urmarire de la Securitate, publicate pe acest blog – vezi categoria File I-1065 – apar multe dintre notele informative scrise de el). In urma tratamentelor inumane aplicate, matusa mea nu a mai fost niciodata un om normal. In cele din urma a emigrat in Statele Unite (am vizitat-o in timpul primei mele calatorii in aceasta tara, in 1991, in Portland, Or.) si a murit prematur in urma cu mai multi ani, posibil si din pricina efectelor nocive ale acelor tratamente.
  2. In virtutea acestei legaturi de familie, si a relatiilor apropiate intre membrii comunitatii evanghelice, din care fac parte, am cunoscut, de asemenea destul de indeaproape, pe mai multi membri ai grupului ‘trezitilor’ din Iasi. Cu una dintre acestea, doamna Lili Anton, profesor la Agronomie, ne-am inchinat o vreme in aceeasi biserica, dupa 1989. Am observat atunci ca dupa persecutiile la care au fost supusi in anii ’70, membrii grupului vorbeau foarte rar si cu precautie despre implicarile lor in acea miscare. In fapt ‘s-au dat cu totii la fund’, ca sa zic asa, preferind activitatile spirituale conspirative, implicarilor oficiale. Cu totii insa au continuat sa fie mentori pentru cei interesati de formare spirituala. Si, din fericire, chiar daca vadeau mai departe anumite inclinatii dogmatice sau spirituale stranii, specifice acelei miscari, in cea mai mare parte s-au pastrat cu totii pe linia ortodoxiei evanghelice.
  3. Dupa o intilnire providentiala, despre care voi vorbi mai tirziu, a povestit in mai multe rinduri cu autorul cartii despre aceasta miscare si despre planurile lui de a scrie o pseudo-fictiune pe aceasta tema. Am incercat chiar, din pacate fara succes, asa cum n-a avut nici el in incercarile lui, sa-i conving pe unii dintre cei care au cunoscut miscarea miscarea dinauntru, sa povesteasca cu el despre experienta lor acolo. Teama si suspiciunile lor funciare i-am impiedicat sa faca asta. In acest punct trebuie sa recunoastem ca noi, cei care am trait mai mult de jumatate din viata sub comunism pastram inca inclinatii paranoice, si vedem inca mai peste tot pericole, informtori si securisti.
  4. Nu am fost prea surprins sa aflu ca unii dinte cei care au cunoscut miscarea trezitilor din perioada ei aradeana au reactionat negativ la vestea nasterii acestui proiect. Si ei, probabil, tot din pricini de paranoia. Nu-i asa, domnule Doru Radu? Sper totusi ca acestia isi vor depasi blocajele, irationale, vor citi cartea, si se vor convinge ca scopul autorului nu a fost nicideum batjocura, ci ca acesta a facut de fapt un serviciu comunitatii evanghelice, fiind chiar, as spune eu, extrem de tolerant cu unele dintre nazbitiile si smintelile teologice care au caracterizat miscarea despre care vorbim aici. Domnul Morar este insa scriitor, nu teolog, si isi poate permite acest lux. Eu unul, nu prea.
  5. Asa cum scriam in alte locuri, dupa cartea lui Dan Lungu, Cum sa uiti o femeie, si cartea lui Vasile Ernu, Sectantii, aceasta este a treia carte din literatura romana recenta (sau poate dintotdeauna) a carei actiune se desfasoara in mediul evanghelic, care a fost cel mai adesea ignorat, ca fiind virtualmente inexistent, si tratat, cel putin pina acum, ca un veritabil paria de spatiul cultural romanesc, pretins foarte tolerant. Interesant este ca toate cele trei carti au aparut la Polirom (felicitari pentru curaj editurii iesene! sper sa si cistige ceva bani de pe urma acestui pariu, caci n-au facut-o doar de amorul artei). De asemenea, mi se pare relevant ca, desi scriu din afara spatiului confesional evanghelic, toti cei trei autori au legaturi de un fel sau de altul cu acest mediu, ceea ce le permite sa scrie cu competenta, credibilitate si simpatie, chiar daca nu toate cele descrise in cartile lor sunt neparat vrednice de admiratie.

Continue reading “Ioan T Morar – Sarbatoarea Corturilor”

Nadine Al-Budair – How Would Muslims Act If Christian Terrorists Blew Themselves Up In Their Midst

Nadine Al-Budair
Nadine Al-Budair

Liberal Saudi journalist Nadine Al-Budair, who lives in Qatar, penned an article in the Kuwaiti daily Al-Rai in which she wondered how Muslims would have acted if Christians had blown themselves up in their midst or tried to force their faith on them. She called on the Muslim world to be introspective and enact reforms, instead of condemning Western attitudes towards it.

The following are excerpts from the article:

“Imagine a Western youth coming here and carrying out a suicide mission in one of our public squares in the name of the Cross. Imagine that two skyscrapers had collapsed in some Arab capital, and that an extremist Christian group, donning millennium-old garb, had emerged to take responsibility for the event, while stressing its determination to revive Christian teachings or some Christian rulings, according to its understanding, to live like in the time [of Jesus] and his disciples, and to implement certain edicts of Christian scholars…

“Imagine hearing the voices of monks and priests from churches and prayer houses in and out of the Arab world, screaming on loudspeakers and levelling accusations against Muslims, calling them infidels, and chanting: ‘God, eliminate the Muslims and defeat them all.’ Continue reading “Nadine Al-Budair – How Would Muslims Act If Christian Terrorists Blew Themselves Up In Their Midst”

Mișcarea Penticostală din Norvegia, prima reacţie în cazul Bodnariu: “NU suntem persecutaţi de autorităţi. NU găsim niciun argument rezonabil pentru utilizarea violenței fizice ca pedeapsă”

Source: Mișcarea Penticostală din Norvegia, prima reacţie în cazul Bodnariu: “NU suntem persecutaţi de autorităţi. NU găsim niciun argument rezonabil pentru utilizarea violenței fizice ca pedeapsă”

Desi optiunea religioasa  a familiei Bodnariu NU este cauza pettru care copiii acesteia au fost preluati de serciciile norvegiene de protectia copilului, cazul in sine are, in mod implicit, conotatii religioase, care nu pot fi ignorate in cazul in care urmarim o intelegere profunda a resorturilor acestuia. Pe de alta parte, exagerarea acestei dimensiuni, asa cum s-a indimplat deja uneori, risca sa deturneze discutia inspre chestiuni colaterale si sectare.

Acest articol raspunde, partial si implicit la unele dintre primele intrebari pe care mi le-am pus in legatura cu acest caz. Iata-le:

  • de ce tac (si nici nu s-a alaturat protestelor impotriva Barnevernet) penticostalii norvegieni, unul dintre cele mai importante culte religioase din aceasta tara?
  • de ce familia Bodnariu nu a apelat la sustinerea acestei comunitati? sau au apelat? daca da, care a fost raspunsul?
  • care sunt relatiile acestei familii cu comunitatile penticostale din Norvegia?
  • de ce liderii penticostali din Romania si din diaspora nu au apelat la ajutorul penticostalilor norvegieni? sau au apelat? daca nu, de ce nu? daca da, care a fost raspunsul?