In memoriam – Corneliu Constantineanu (1967-2021)

Corneliu, Peter Penner, Dănuț – un moment de veselie – iulie 2018, ODC, Osijek, Croația,

Nu-mi amintesc bine unde l-am întâlnit pentru prima dată pe prietenul meu Corneliu Constantineanu.

Români la ETF, în Osijek – ianuarie 2003 (Marcel Măcelaru, al doilea din dreapta)

În timpul primei mele vizite la Facultatea de teologie evanghelică (ETF) de la Osijek, din Croația, în ianuarie 2003, când m-am întâlnit cu ceilalți câțiva studenți română de acolo, și am fost invitat de Peter Kuzmic, rectorul școlii, să particip la susținerea masteratului prietenului Marcel Măcelaru, Corneliu nu mai era acolo. Se afla deja la studii de doctorat la Oxford Centre for Mission Studies, acolo unde ne-am și văzut în repetate rânduri.

DănuțM, Peter Kuzmic, CorneliuC – Osijek octombrie 2009

După aceea, ne-am reîntâlnit la Osijek, în perioada în care era decan acolo, pentru a preda cursul de Creștinism și cultură sau pentru a coordona conferința teologică internațională dedicată evaluării a douăzeci de ani de la căderea comunismului, în octombrie 2009, ca și, mai târziu, în calitate de mentori, în ceea ce s-a numit Osijek Doctoral Colloquium (ODC). În anii aceia, împreună cu Corneliu și Marcel, dar și cu alții, am povestit adesea despre ce anume am putea face pentru a construi viitorul teologic al comunității evanghelice din România

Românii la Congresuș Lausanne III, Cape Town, octombrie 2010

Următorul moment important în care am fost împreună l-a constituit Congresul III Lausanne, din Cape Town, în 2010, un eveniment de primă mărime al mișcării evanghelice mondiale. În următorii ani, la invitația lui John Tipei, rectorul Institutului Teologic Penticostal (ITP), ne-am întâlnit în repetate rânduri cu Corneliu și cu prietenul nostru comun Dănuț Jemna pentru a discuta despre viitorul seminarului, după plănuita plecare din țară a rectorului. Apoi, după ce Corneliu a preluat rectoratul, am rămas în dialog și am participat la câteva dintre sesiunile de comunicări științifice ale școlii, povestind mai departe despre felul în care puteam contribui fiecare, după darul primit de la Dumnezeu, în slujirea comunității evanghelice românești.

Ultima întâlnire cu Corneliu în calitate de rector al ITP, iunie 2014 (foto A Cristea)

Nu totdeauna am fost de acord în discuțiile noastre. Pornind de la experiența mea tristă cu Universitatea Emanuel, care este dependentă și în prezent de fondurile venite din Vest (și de inevitabilele condiționări care vin împreună cu acestea), am fost rezervat față de planurile lui legate de crearea Universității Penticostale de la Florești. În cele din urmă acestea aveau să-l coste enorm de mult. Dar despre asta sau despre felul trist în care a fost Corneliu înlăturat din poziția de rector al ITP voi vorbi altă dată.

Întâlnire cu Corneliu la Conferința despre Reformă, Areopagus Timișoara – aprilie 2017 (foto A.C)

Deși rănit în sufletul lui, de nedreptatea suferită și de trădarea celor pe care îi socotea prieteni, Corneliu a plecat de la ITP fără amărăciune și fără mânie. Era, cum zice Scriptura, „un israelit în care nu este vicleșug”. Pierderea Bucureștiului a însemnat câștigul Aradului. Școala de teologie evanghelică ce există astăzi la Universitatea „Aurel Vlaicu” este împlinirea unui vis, dar și o binemeritată compensație pentru durerile din anii anteriori.

Acum, când cel care a trasat planurile acestei importante instituții, și care a reușit să adune în jurul lui o echipă de oameni dedicați și competenți, a plecat potrivit voinței de nepătruns a Providenței, la odihnă cerească, este datoria celor care au rămas, de a duce mai departe viziunea lui. Așa să-i ajute Dumnezeu!

Universitatea Aurel Vlaicu Arad – Admitere teologie evanghelica

Omul evanghelic. O explorare a comunitatilor protestante romanesti

Dragi prieteni,

Vă anunț, cu un sentiment de mare ușurare, că astăzi, înainte de prânz, „după lupte seculare”, care au durat mai mult de… zece ani, am predat la Polirom textele definitive și am semnat contractul final pentru volumul Omul evanghelic. O explorare a comunităților protestante românești. Este vorba de un volum masiv, de circa 650 de pagini, format mare, ce include texte elaborate de 19 autori, din interiorul și din afara mediului evanghelic.

Volumul va apărea în librării cel mai târziu până la începutul lunii septembrie, iar până la finalul aceleiași luni va fi disponibilă și versiunea ebook.

În viitorul apropiat voi voi începe să comunic, din când în când, mai multe informații despre acest proiect editorial.

Până atunci, pentru cei interesați, iată mai jos cuprinsul volumului.

Omul evanghelic – Cuprins

 

Dr Danut Jemna – Viitorul comunitatii penticostale din România

La rugamintea prietenului meu, Dr Danut Jemna, fac publice aici consideratiile lui legate de situatia penticostalismului romanesc in acest moment. Textul de fata reia o analiza facuta de Dr. Jemna, singurul specialist in patristica in spatiul pentecostal romanesc, in urma cu aproximativ zece ani. Ca profesor universitar abilitat, Dr. Jemna este, de asemenea, specialist in statistica, cu un interes special pentru demografie, domeniu in care a publicat deja un numar de carti si articole. Textul de fata include si o discutie asupra citorva probleme importante pentru penticostali, si prea putin discutate pina acum, din perspectiva acestei discipline stiintifice.

Scopul acestei analize critice nu este nicidecum unul destructiv, ci reprezinta o invitatie la un prea mult intirziat dialog legat de o serie de chestiuni fundamentale de care depinde, crede autorul, viitorul comunitatii penticostale in Romania.

Autorul este deschis sa raspunda la reactiile celor interesati. O puteti face aici sau direct, pe email (pe care il pot pune la dispozitie, in privat, celor interesati).

Redau mai jos inceputul acestei analize.

** * *

În noiembrie 2008, la un moment aniversar, am scris un text pe care l-am intitulat: Are un loc Biserica Penticostală în România şi în Iaşi? În acest text am încercat să fac câteva observații legate de: dezvoltarea comunității în profil teritorial (am subliniat concentrarea în anumite zone ale țării și în mediul rural); spiritualitatea penticostală (cu înclinații dualiste și lipsa unei viziuni care să integreze întreaga realitate a existenței umane); prezența publică (precară și ambiguă, reactivă și partizană); relațiile cu celelalte comunități religioase (dominate de spirit sectar). Revin asupra acestei teme cu o nuanțare a întrebării puse atunci – mai are viitor această confesiune în România? Pentru a putea da un răspuns coerent la această întrebare este necesară analiza unor elemente pe care le supunem discuției în continuare.

Max Turner – Botezul cu Duhul Sfant conform Evangheliei după Luca si Faptelor Apostolilor

Prelegere sustinuta de Prof. Max Turner, in 7 iunie 2017, la Centrul Areopagus din Timisoara.

Daca-mi pot permite un comentariu, observ si de data aceasta cit de speculativa, reductionista si deformatoare devine teologia biblica atunci cind, ca in cazul teologului penticostal Robert Menzies, analizat aici de Prof. Turner, ignora implicatiile dogmatice ale concluziilor la care ajunge. In acest caz, ideea lui Menzies ca cineva poate avea parte de darul mintuirii fara a a se bucura de darul Duhului Sfint apare ca absolut aberanta, in lumina dogmei Sfintei Treimi si a actiunii perihoretice, de nedespartit, ale celor trei persoane ale Treimii.

Căl(c)ătorul în ale credinței: un itinerar – Coram Deo

Nu doar în navigație se face periplu. Nu doar marinarii acostează – după o alchimie doar de ei știută – de la un port la altul. Și căutătorii în ale credinței fac la fel. Sufletul omului însetează mereu și se […]

Source: Căl(c)ătorul în ale credinței: un itinerar – Coram Deo

I noua cronica, de culoare evident evanghelica, la ultima cartea a lui Ioan T Morar.

Mihail Neamtu – Civilizatia iubirii – 1

Domnul Mihail Neamtu, teolog ortodox laic, fost om politic, si mai nou antreprenor, a facut in luna ianuarie a anului 2016 o vizita in California la invitatia domnului Dorin Druhora, pastor penticostal din Los Angeles, unul dintre putinii lideri evanghelici de acolo implicati in dialogul cu ortodoxia. Iata aici prima prelegere sustinuta acolo de Dr. Mihail Neamtu, sub genericul Civilizatia iubirii.

Irina Pacurariu – In numele copilului – TVR

TVR a difizat in 29 ianuarie 2016 un reportaj despre cazul Bodnariu semnat de Irina Pacurariu. Am urmarit cu atenie acest program si marturisesc ca am fost placut impresionat de echilibrul si sensibilitatea cu care au fost prezentate lucrurile.

Am doar doua obiectii cu privire la abordare. Mai intii, singurul lider crestin norvegian care a aparut in reportaj a fost Jan-Aage Torp, coordinatorul (eng. ‘convenor’) unui grup carismatic radical (European Apostolic Leaders), care a fost exclus din rindul penticostalilor norvegieni, dupa radicalizarea lui, intre altele si pentruca a sustinut disciplinarea fizica a copiilor, care este ilegala in Norvegia. Argumentele sale s-au bazat pe interpretarea literalist-fundamentalista a unor texte din Scriptura. Cu un asemenea pedigree, Torp nu poate fi privit ca un martor demn de incredere in acest caz.

In al doilea rind, singurul ‘jurist’ care a fost intervievat in cadrul acestui reportaj a fost Marius Reikeras, care si-a pierdut licenta de avocat (de aici necesitatea ghilimelelor) in urma unor conflicte cu Barnevernet si, ca atare, nu poate pretinde a fi cit de cit obiectiv in aceste chestiuni.

In rest, aproape numai de bine. Daca astfel ar fi aratat toate demersurile gazetaresti legate de acest caz, probabil nu am fi vazut atitea atitudini si manifestari extreme in media romanesca. Ma indoiesc insa ca asemenea abordari profesioniste ar fi avut vreun efect moderator asupra spatiului virtual evanghelic, care opereaza dupa cu totul alte reguli decit cele ale profesionalismului jurnalistic si care este adesea manipulat cu usurinta de oameni animati de intentii dintre cele mai obscure.

Mișcarea Penticostală din Norvegia, prima reacţie în cazul Bodnariu: “NU suntem persecutaţi de autorităţi. NU găsim niciun argument rezonabil pentru utilizarea violenței fizice ca pedeapsă”

Source: Mișcarea Penticostală din Norvegia, prima reacţie în cazul Bodnariu: “NU suntem persecutaţi de autorităţi. NU găsim niciun argument rezonabil pentru utilizarea violenței fizice ca pedeapsă”

Desi optiunea religioasa  a familiei Bodnariu NU este cauza pettru care copiii acesteia au fost preluati de serciciile norvegiene de protectia copilului, cazul in sine are, in mod implicit, conotatii religioase, care nu pot fi ignorate in cazul in care urmarim o intelegere profunda a resorturilor acestuia. Pe de alta parte, exagerarea acestei dimensiuni, asa cum s-a indimplat deja uneori, risca sa deturneze discutia inspre chestiuni colaterale si sectare.

Acest articol raspunde, partial si implicit la unele dintre primele intrebari pe care mi le-am pus in legatura cu acest caz. Iata-le:

• de ce tac (si nici nu s-a alaturat protestelor impotriva Barnevernet) penticostalii norvegieni, unul dintre cele mai importante culte religioase din aceasta tara?
• de ce familia Bodnariu nu a apelat la sustinerea acestei comunitati? sau au apelat? daca da, care a fost raspunsul?
• care sunt relatiile acestei familii cu comunitatile penticostale din Norvegia?
• de ce liderii penticostali din Romania si din diaspora nu au apelat la ajutorul penticostalilor norvegieni? sau au apelat? daca nu, de ce nu? daca da, care a fost raspunsul?

Pr. Stelian Tofana – Relevanta Scripturii in societatea postmoderna

Pr. Stelian Tofana, profesor la facultatea de teologie ortodoxa a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, a prezentat aceasta prelegere in data de 21 august 2015 in Biserica penticostala Betesda din Detroit, in Statele Unite.

Tore Hjalmar Sævik, Dagen – Promisiuni de a fi luate in seama criticile aduse Barnevernet

DEMONSTRATII: in decembrie au avut loc demonstratii in fata ambasadei Norvegiei
din Madrid (vezi foto) si din Bucuresti. In luna aceasta se continua valul de proteste
impotriva Barnevernet in mai multe tari. Foto: M & M Photography

Barnevernet

Ministrul pentru problemele copiilor si ale egalitatii, Solveig Horne, subliniaza ca libertatea religioasa este puternica in Norvegia, dar ca aceasta nu da cale libera violentei impotriva copiilor.

PROMISIUNI CA VOR FI ASCULATE CRITICILE ADUSE BARNEVERNET

In luna ianuarie sunt planuite 20 de demonstratii impotriva Barnevernet in 18 tari asa cum a precizat si ieri ziarul norvegian Dagen. Unei perechi de romani-norvegieni care locuiesc in vestul Norvegiei li s-au luat cei cinci copii printr-o decizie de urgenta.

AFARA DIN SANTURILE DE TRAGERE

Ministrul pentru problemele copiilor si ale egalitatii, Solveig Horne, subliniaza pentru ziarul crestin norvegian Dagen ca ea nu poate comenta cazuri particulare. Pentru dansa este important ca institutia Barnevernet sa aiba credibilitate in fata populatiei si observa ca aceasta credibilitate este slabita atunci cand, la diferite intervale de timp, apar critici impotriva acestei institutii.

The Case of Bodnariu Family – A Further Norwegian Perspective

Note: As you can see below, my Norwegian friend has followed closely the conversation here on this case and is offering a further (and final) perspective on this matter.

* * *

Dear Danut,

We certainly entered a wasps nest (or maybe a rats nest) engaging in this discussion. I have read all the postings you have sent me, and I have followed up the different links and watched the taped interviews with interest.

Before I make my comments, I want to make it perfectly clear that yes, errors are made, and every error is one too many, and that I am all for continued improvement of the organization and the routines of the Child Welfare Service. (I prefer to use the official name even if some call it the Child Protection service.)

BUT if you want to change a system you cannot do it based on anecdotal evidence. If you look it up, you will find a lot of definitions and descriptions of “anecdotal evidence”, but here is one from Wikipedia:

“Anecdotal evidence is evidence from anecdotes. Where only one or a few anecdotes are presented, there is a larger chance that they may be unreliable due to cherry-picked or otherwise non-representative samples of typical cases. Anecdotal evidence is considered dubious support of a generalized claim; it is, however, within the scope of scientific method for claims regarding particular instances, for example the use of case studies in medicine.”

If we look at what has been presented in this case, it is anecdotal evidence. Even if we assume that the stories presented are true examples of wrongdoings on the part of the Child Welfare Service, what do we have? Less than 10 examples spanning 5 years!

The Case of Bodnariu Family – A Norwegian Perspective

The Bodnariu family

I was asked lately, a number of times, why I am not commening on the case of Bodnariu family, a Romanian married to a Norwegian, whose children were taken recently by Barnevernet, the Child Welfare Service in Norway.

First, I want to express very clearly my compassion for this family. Whatever the case of this very painful situation, I hope no family would ever go through this. I also hope that, with wisdom and good will on both siodes, the situation will be solved, and children will be returned soon to their natural family.

Secondly, I did not comment on this until now because I do not know the facts. All I know is what the affected family is saying and what others comment about it. However, we do not have yet any official point of view and, really, we do not have the facts. I do not use to hold opinions on things I do not know enough about. I know that every Romanian has at least two (often conflicting) opinions about any given matter, but I am not a fan of this national sport.

Thirdly, in light of the above, when I was approached by somebody about this matter, I have suggested that those concerned should approach Forum 18, a respected Norwegian agency spoecialised in religious persecution. That have the credit of the public, the respect of the government, and the necessary expertise to explore the actual facts. I am not aware that anubody has done that yet. rather, the virtual space is filled with a sort of hysteria, if not real paranoia, about some ocult conspiracy. This is promoted especially by the fundamentalist comandos if the US (Cristian Ionescu and the like), who are stirring up regularly such campaigns in Romania, in order o justofy their financial campaigns (it’s all about money, stupid).

The Relevance of God’s Word in a Postmodern Society – Press Release

Fr. Stelian Tofana and Rev. Ovidiu Druhora
at the first ever conference of the Society For
Interdenominational Dialogue (SID)

ANAHEIM, CALIFORNIA – On August 29, 2015, Christians from at least three denominations met at what used to be a Jewish temple, Temple Beth Emet, now home to Emanuel Romanian Church of God, marking the first ever conference of the Society For Interdenominational Dialogue (SID).

The event, held under the banner “The Relevance of God’s Word in a Postmodern Society,” was also co-organized by Ekklesia Bible College, a practice-based theological seminary founded by several Romanian pastors from the U.S. that now has branches in Romania, Uganda, and Rwanda.

Pălăria înflorată, cămașa de nailon și credința strămoșilor mei | Chibzuieli

Pălăria înflorată, cămașa de nailon și credința strămoșilor mei | Chibzuieli.

In aceasta postare oarecum autobiografica, Eugen Matei ne impartaseste cite ceva din ‘profunzimile teologice’ care ii preocupa pe evanghelicii romani. Si ne da un exemplu stralucit, in persoana sefului actual al scolii teologice a penticostalilor romani. Iata la ce le foloseste romanilor evanghelici sa adune doctorate in teologie. Go, figure!

(Si vorbim aici despre ‘profunzimile’ noastre, lasindu-i pe ortodocsi si pe catolici sa se ocupe de propriile lor ‘profunzimi’. 😦 )

Danut Manastireanu – Interviu de istorie orala – 6 – Stat si biserica in perioada comunista I

Anii ’70 – Botez in Biserica baptista din Iasi

Reglementarea serviciilor divine

IO – Să trecem la un alt set de întrebări care vizează relaţia dintre stat şi biserică în perioada comunistă. Aici sunt destule lucruri la care o să revenim, o dată cu cele menţionate deja, dar aş vrea tot aşa să ferim câteva aprecieri cu privire la felul cum aţi analiza această relaţie şi unde aţi fost direct implicat, de asemenea, să ne oferiţi câteva detalii. O să încep cu o chestiune care s-a întâmplat imediat în perioada comunistă: reglementarea serviciilor divine. Povestiţi-ne puţin ce a însemnat reglementarea, care au fost consecinţele asupra vieţii eclesiale, cum aţi simţit-o în propria experienţă.

DM – Eu am intrat în mod conştient în biserica evanghelică într-o perioadă în care reglementarea era deja în operă, deci nu ştiu ce s-a întâmplat în momentul în care ea a fost introdusă, pentru că eram copil. Dar ce ştiu este că pentru o perioadă lungă de timp existau doar două servicii religioase: exista un serviciu duminica dimineaţa şi un serviciu undeva la mijlocul săptămânii – sâmbăta, o bună perioadă; după aceea, mai târziu, în alte zile ale săptămânii. Sigur, existau şi alte activităţi în biserică, cum erau repetiţiile de cor sau întâlnirile cu tinerii sau întâlniri de comitet sau alte lucruri de genul celor de conducere a bisericii. Dar, întâlnirile publice pentru închinare erau două. În perioada în care Iosif Ţon a revenit în ţară, una dintre temele lui predilecte a fost ideea că bisericile trebuie să aibă libertatea să-şi stabilească serviciile aşa cum vor şi în mod explicit a solicitat permisiunea creării unui alt serviciu duminica. Acesta este una dintre puţinele concesii făcute de regim ca urmare a presiunilor lui Iosif Ţon. Nu-mi amintesc exact anul în care lucrul acesta a fost permis, dar este undeva, cred, la mijlocul anilor ‘70. Şi mărturisesc, nu am văzut niciodată actul oficial şi nici nu ştiu dacă a fost un act oficial sau a fost un soi de comunicare neoficială pe alte canale sau mai știu eu cum. Nu ştiu dacă există un act în sine prin care lucrul ăsta a fost comunicat, dar ce s-a întâmplat este că la un moment dat, ca urmare a acestor presiuni, evanghelicii au primit permisiunea de a avea o a doua slujbă duminica şi de a face slujba de la mijlocul săptămânii când vor ei.

Discursul Papei la intalnirea cu penticostalii in Caserta

www.magisteriu.ro » Discursul Papei la întâlnirea cu penticostalii în Caserta.

De citit si bagat la cap.
ma tem insa ca pe fundamentalistii dintre penticostali si daca ar veni Cristos si le-ar spune ca papa Francisc e un tipp de treaba, tot nu l-ar crede.

Boala grea, cu care cel mai adesea se moare.

Afecte și apetențe nesănătoase în blogosfera evanghelică. Ecourile surprinzătoare ale unei întâlniri neașteptate.

Manu Contac scrie eliptic despre intilnirea sa cu Cristian Ionescu, autorul moral (impreuna cu un colaborator baptist de frunte) al recentelor decapitari de la ITP.
Dramoleta continua, iar beneficiarii, de sorginte deloc nobila, sunt cunoscuti. A mai murit un vis.

NOTA: Intre timp, Manu a retras postarea cu pricina. QED

11-13 iunie 2014 – Prelegerile anuale ITP

Voi reveni curind cu detalii.

Strajerul (Watchman) Church in Iasi, Romania – Request for Support

Dear Believers in Our Lord Jesus Christ,

We address you through this letter in a most important moment in the life of our community and we hope that the dialogue we engage in now would contribute to the development of our church’s ministry.

We are a Pentecostal church in IASI (a university city and therefore a transit place for many young people), recognised by the Romanian state, in accordance with the law.

Strajerul [meaning Watchman] Church is a local church which lives an actual communitarian way of life and which values each person as created in the very image of God; a community which uses spiritual values to actualise and transmit the Christian message in its universality and integrity; a local church which communicates with other churches and denominations in order to be in communion with the richness and diversity of the CHURCH.

As a local church, Strajerul community seeks to communicate the message of Scriptures to all social and age categories, however with a special concern for the younger generation, which appears to be in a serious value crisis.

Biserica Strajerul din Iasi – Solicitare de suport

Stimaţi credincioşi în Domnul nostru Isus Hristos,

Vă trimitem această scrisoare într-un moment important din viaţa comunităţii noastre şi avem speranţa că acest dialog cu dumneavoastră poate contribui la dezvoltarea misiunii bisericii noastre.

Suntem o biserică penticostală din oraşul Iaşi (oraş universitar, de tranzit pentru foarte mulţi tineri), recunoscută de statul român prin autorizaţia de funcţionare nr. 2137, din 16.12.1998, eliberată de Cultul Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.

Biserica Străjerul este o biserică locală care trăieşte un mod de viaţă comunitar actual şi care valorizează persoana fiecăruia în calitate de chip al lui Dumnezeu; comunitate care foloseşte valorile spirituale pentru a actualiza şi a transmite mesajul creştin în universalitatea şi integralitatea lui; biserică locală care comunică cu celelalte biserici şi confesiuni pentru fi parte la bogăţia şi diversitatea Bisericii.

Andrei Ivan – Numarul penticostalilor romani in perioada 1992-2011

Tocmai am primit de la Andrei Ivan, cu permisiunea de a transmite mai departe, urmatoarea scurta analiza a numarului penticostalilor din Romania in ultimele doua decenii.

Iata textul mesajului sau:

* * *

Dragii mei,

La multi ani binecuvantati de Domnul!

Va scriu pentru a va aduce in atentie evolutia numarului de penticostali in Romania, pe fiecare judet in parte, in perioada de dupa revolutie. Am folosit numai datele oficiale de la cele 3 recensaminte – 1992, 2002 si 2011.

Nota: Deoarece nu exista date publice cu penticostalii din afara tarii, acestia nu au fost luati in considerare. Asadar, rezultatele si interpretarile vor trebui nuantate cand aceste date vor fi disponibile.

…

Constantin Caraman

Constantin Caraman.

In aceasta postare, Silviu Despa transcrie un interviu video pe care l-a facut cu Constantin Caraman, unul dintre cei mai interesanti lideri ai penticostalilor din Romania.

Pentecostal European Mission Consultation – Cluj, 13-16 Nov

Ieri a inceput la Cluj, la Hotel Napoca, intr-o stranie abordare de tip incognito, (nici macar Dr. Corneliu Constantineanu, Rectorul Institutului Teologic Penticostal din Bucuresti – ITP – nu stia de asta), de parca n-ar fi cazut comunismul, o reuniune pe tema misiunilor penticostale in Europa.

Eu am aflat intimplator despre acest eveniment de la prietenul meu Dr. Eugen Matei, de la Fuller Theological Seminary in Pasadena, Ca., care fusese anuntat pe intranet de participarea la acest eveniment a cunoscutului profesor Veli-Matti Kärkkäinen, de origine din Finlanda, impreuna cu care Eugen preda cursul de teologie sistematica. Profesorul Karkkeinen este autorul unei serii impresionante de sinteze teologice (intre care mentionez doua pe care le-am folosit cu succes pe cind lucram la doctorat: The Trinity: Global Perspectives, si An Introduction to Ecclesiology: Ecumenical, Historical & Global Perspectives; vezi mai multe AICI).

Veli-Matti Kärkkäinen

Daca venirea in tara a profesorului finlandez ar fi fost cunoscuta dinainte, poate ca acesta si-ar fi gasit timp sa se intilneasca si cu studentii de la ITP.

Pastorul Ionel Plesa a plecat la odihna vesnica

In data de 9 septembrie 2013 a plecat la odihna vesnica, la Mmedias, la virsta de 85 de ani, pastorul pentecostal Ionel Plesa, unul dintre cei mai interesanti lideri ai evanghelicilor romani. In mod straniu, acest fapt a fost trecut aproape complet cu vederea in spatiul virtual evanghelic, in ciuda faptului ca pastorul era foarte cunoscut in tara, cel putin in perioada dinainte de 1989, si are o prezenta masiva pe web, cel putin prin cele 287 de emisiuni TV sub genericul ‘Casa din Betania’ inregistrate si accesibile pe YouTube.

Intre altele, Ionel Plesa a scris poezii si peste douazeci de cintari, printre care si Neprihanita dragoste dintii.

L-am cunoscut pe Ionel Plesa in perioada de dinainte de 1989, cind a venit sa predice in mai multe rinduri in Biserica baptista din Iasi, si am fost marcat profund de unicitatea mesajului sau profetic. Stiu, de asemenea, de la prieteni apropiati, ca Ionel Plesa pastra o legatura strinsa cu sora Lili Anton si lucrarea de ucenicie pe care ea o conducea. El venea adesea sa oficieze euharistia pentru acest grup, care nu era acceptat de bisericile evanghelice oficiale. La fel ca alti lideri evanghelici de aceasta factura, Ionel Plesa avea si el o serie de accepte teologice particulare si uneori surprinzatoare. Poate cindva cineva care cunoaste indeaproape lucrarea sa de predicare si invatatura, inclusiv in forma scrisa va face o analiza serioasa si aplecata a teologiei lui.

Ieri am primit de la domnul Dorin Radu vestea trecerii la cele vesnice a pastorului Plesa.

Egyptian Christian detained and mistreated in Lybia – Update

Greetings in the name of Jesus, Prince of Peace.

Our prayers have been requested following the arrest of an Egyptian Christian businessman in Benghazi, capital of Cyrenaica province, eastern Libya.

Sherief is a businessman who runs a bookshop in Benghazi. The stock includes Christian books, intended for sale to the many expatriate Arabic speaking Christians living and working in Benghazi and the surrounding areas.

We regret to report that Sherief was arrested on 10^th February. He remains detained and, to date, has not been charged before a court. He has been physically mistreated repeatedly.

Flori Balanescu – Preoteasa cu sapte copii

Teztul acestei postari este o recenzie a celor doua carti ale Iuliei Visky reunite intr-un singur volum sub titlul Trei cruci. Tu vii in ajutor orfanului.

* * *

Júlia Visky, Trei cruci. Tu vii în ajutorul orfanilor, Ed. Koinónia, Cluj-Napoca, 2007

Conceput ca o serie de epistole catre o prietena de departe, volumul strânge laolalta doua carti.
Prima carte este rememorarea vietii în Ungaria, de pâna la casatoria cu Ferenc Visky, asezata sub semnul celor trei cruci, mentionate în titlu. Crucea de lemn, cea mai „usoara“ dintre ele, este a primei apropieri de un baiat. Crucea de aur, primita tot ca dar al apropierii inimilor, dar neîmpartasita de logodnic întru iubirea pentru Domnul: „Era a doua cruce a vietii mele. Parca cineva voia sa-mi lege viata de o cruce“. Cea de a treia: Crucea. Adevarata cruce, a credintei, pe care a trebuit sa o ridice, cu umilinta, în momentul în care a fost repudiata de propria-i familie. Refugiul în credinta si refuzul de a se casatori cu un barbat apreciat de familie au îndrumat-o pe tânara de conditie modesta, dar cu solida educatie (asa cum se primea în scolile-internat pentru fete, nu doar în Ungaria interbelica, dar si în România), catre o viata în care a purtat crucea credintei. Aruncata la propriu de parinti si surori în strada, pentru încapatânarea de a fi iesit din rândul celor lumesti, propovaduite de cultul romano-catolic, Júlia a gasit adapost la Comunitatea Crestina Bethania. În aceasta perioada de mare zbucium al sufletului si constiintei, pe fondul razboiului, l-a cunoscut pe sotul sau. Perioada cuprinsa între Dictatul de la Viena (30 august 1940) si reintrarea nord-vestului Transilvaniei sub administratie româneasca (martie 1945), prelungita mai apoi prin schimbarea decisiva a macazului politico-ideologic, atât în România, cât si în Ungaria, ca în toate tarile intrate în spatiul de influenta sovietica, a marcat profund vietile oamenilor, aflati de o parte si de alta a Tisei.

Simion Man – un pionier al credintei

Un interviu extraordinar realizat de Master Media cu Simion Man, unul dintre pionierii credintei penticostale in Maramures.

Pr. Constantin Necula la penticostalii din Beius, de Duminica Ortodoxiei

Parintele Necula este unul dintre cei mai luminati, mai deschisi si mai carismatici dascali ortodocsi de la noi.

Am urmarit, cam de la distanta, si mai degraba in sila, disputele virtuale stupide din spatiul evanghelic in jurul invitatiei facute Pr. Necula de Vladimir Pustan si de Ciresarii lui, in a se adresa evanghelicilor din Beius, cu ocazia Duminicii Ortodoxiei. Acum am reusit, in sfirsit, sa ascult acest discurs si inteleg, inca odata, de ce a trebuit sa plec dintre evanghelicii romani, refugiindu-ma intre anglicani, pentru a-mi pastra sanatatea mentala si spirituala.

Asa cum ma asteptam, nimic din elegantul si avintatul discurs evanghelic si ortodox al Pr. Necula, nu justifica furia fundamentalist-sectara revarsata asupra lui Pustan din pricina acestei curajoase invitatii. Pustan pare sa fie unul dintre putinii evanghelici romani ramasi intregi la minte si la spirit. Sa-l binecuvinteze Dumnezeu si sa-l pazeasca de ‘fratii’ lui ‘benevoitori’.

Interviu – Partea a II-a | Răscumpărarea memoriei

Interviu – Partea a II-a | Răscumpărarea memoriei.

Aceasta este a doua parte a unui foarte interesant interviu luat de Mihai Ciuca lui Vasilica Croitor, autorul cartii rascumpararea memoriei, la un an de la aparitiei acesteia.