2nd Sunday of Advent

O holy, patient, and loving God, in this season of grace-filled longing, we await the coming of your Son and our Savior. It is difficult for us to remember that this is a holy time. There are many distractions: commitments seem to pile up, and expectations are high. In the midst of our busy world, our busy lives, we need your help to remind us of what is important and necessary. While many of those things that we do not need will come to us in packages gleaming and bright, the one gift that will last comes from you alone, gracious God, as we grow in our awareness of your love. Bless us, our family and friends, and the food and the company that we share. Increase in us a growing urgency to celebrate the birth of your Son, in whose name we pray. Amen.

(Source, here)

Advertisements

Danut Jemna – Crezul crestin: Escatologia-2

Iata aici si comentariul teologului protestant Danut Jemna la ultima parte a Crezului crestin.

https://danutj.wordpress.com/2018/12/09/xi-crezul-crestin-escatologia-2/

1st Sunday of Advent

advent-one-candle
Copyright: hraska / 123RF Stock Photo

A Prayer for the 1st Sunday of Advent

Good and gracious God,

It is never easy to wait…
that may be
why Advent
is so hard for us.

But Loving God,
it is not so hard for you.

You wait for us
to turn from our old ways
toward the life you desire for us.

You wait for us
to admit what we have done,
and what we have failed to do,
so we might be freed
toward the life you know
we can have here on Earth.

But our fears and our failures
get in the way.

We lose sight of hope
and find ourselves
stuck in what we see
as impossibilities.

We lose sight of joy
and wallow in
what is wrong.

We lose sight of love
and focus on the things
that frustrate and anger us.

We lose sight of peace
and bind ourselves up
in the things that divide us.

This Advent season
give us pause to rest,
to wait,
to be still
and know that you are God.

Lend us perspective
this Advent
and call us back to be the people
you created us to be.

As we wait
for Hope Come Down
may we learn to practice hopefulness
and may that hopefulness
teach us to fear less
and love more.

May it strengthen us
and encourage us
as we ourselves
strive to be a people of hope
in a far too fearful world.

Amen.

(Source, HERE)

Levente Horvath – O meditatie pentru ziua de nastere

happy birthday

Astazi am primit de la prieteenul meu, preotul reformat Levente Horvath, aceasta frumoasa meditatie de ziua ea de nastere, pe care, cu permisiunea lui, o impartasesc aici cu voi.

* * *

Dragul meu Dănuț!

Cum am putea defini detașarea? Pentru mine detașarea înseamnă a fi eliberat de mine însumi și a mă preda lui Dumnezeu în mod necondiționat. Îmi este greu să mă las singur, să mă eliberez de mine însumi. Să ne amintim chiar de Fiul lui Dumnezeu, căruia de asemenea i-a fost greu, să fie lăsat singur (Mt 27,46) și chiar abandonat de Tatăl. Detașarea înseamnă că îmi iau grija de pe mine și mă las să cad necondiționat în mâinile lui Dumnezeu. Este greu, nu numai din cauza păcatului, ci si din cauza fragilității și vulnerabilității mele psihice și mentale ca om. Adevărul palpitant este că Dumnezeu nu mă lasă niciodată singur. Totuși, când eu însumi mă las singur, este un test înfricoșător de credință. Când harul mă surprinde, sunt prins în abandonarea lui Dumnezeu. Atunci viața mea în totalitate este preluată de Cel pe care Îl abandonez, neavând nici o pretenție de la El. Detașarea înseamnă că nimic și nimeni nu îmi datorează nimic, ba mai degrabă că eu îi sunt dator altuia. Nici pe Dumnezeu nu–l mai consider a-mi fi dator cu nimic. L-aș putea lăsa chiar pe Dumnezeu să plece. Prin urmare, numai atunci este posibilă ascultarea. Îl ascult ca un fiu adoptat, nu ca slujitor sau sclav. În mod rezonabil, Dumnezeu merită o ascultare pe măsură dumnezeiască; Lui nu-i suntem datori cu nimic mai puțin decât atât. Doar Fiul a putut să arate Tatălui acest fel de ascultare. Filiația lui Isus se bazează pe egalitatea Persoanelor Trinității. Prin urmare, ascultarea autentică poate fi posibilă numai între cei egali. Eu am fost făcut fiu al lui Dumnezeu prin adopție. Prin urmare, o ascultare pe scala lui Dumnezeu este posibilă numai prin Spiritul înfierii (adopției). Doar Dumnezeu este capabil să asculte de Dumnezeu. Prin adoptare pot să ascult; un slujitor nu poate, dar un fiu poate. Sunt ascultător doar astfel, pentru că nu îmi stă în putere ca om să fiu ascultător. Ceea ce este imposibil la om, este posibil lui Dumnezeu. Trebuie să cred în adevărul paradoxal că Dumnezeu „acestora [Egiptenilor] le-a schimbat inima, ca să urască poporul Lui și să se poarte mișelește cu slujitorii Săi” (Ps.105,25). Dumnezeu hotărăște orice vrea El, și totuși, eu sunt răspunzător pentru tot ceea ce este păcătos; hotărârea lui Dumnezeu nu putea servi drept scuză pentru poporul lui Faraon. Trebuie să-i las lui Dumnezeu libertate ca El să decidă ceea ce Îi place; totuși eu pot mă pot feri de auto-justificare. Dintre toate creaturile, numai oamenilor li s-a dat cel mai mare privilegiu, acela de a nu avea dreptate împotriva lui Dumnezeu, așa cum a spus Kierkegaard. Fie ca El să ne binecuvânteze cu o asemenea libertate și detașare, să ne bucurăm de privilegiul că nu trebuie să ne mai auto-justificăm!

Binecuvântare de la Dumnezeu.

Cu drag,

Levente și Maria

November 18 – International Day of Prayer for the Persecuted Church

PersecutedChristians

Father God,

As one Church, united under your holy headship, and knowing that we are all one family in Christ;

We pray for those who suffer in your name all over the world, our brothers and sisters, who share in that same great gift of salvation through your Son, but who face injustice, oppression and even death because of their faith in you.

We want to walk with them as they journey through the valley of darkness, and we pray knowing that you are a God of compassion, comfort and justice; who always hears their prayers, never leaves them and will forever be their fortress and shield, whatever they face.

 

We pray that you will grant them strength, courage, and protection from those who seek to harm them because they follow you;

Guidance and wisdom for when their path seems impossible to tread, 

And hope for a future where they have the freedom to worship you without fear.

In the name of Jesus, Amen

Richard Rohr – The Illusion o Separation: Four Splits

Richard Rohr

Hopefully we begin life as “holy innocents” in the Garden, with a conscious connection to Being. The gaze of loving, caring parents can mirror us as the beloved and gives us a primal experience of life as union. But sooner or later we all have to leave the Garden. We can’t stay there. We begin the process of individuation, which includes at least four major splits, ways of forgetting our inherent oneness and creating an illusion of separation.

The first split is very understandable. We split ourselves from other selves. We see mom and dad and other family members over there, and we’re over here. We start looking out at life with ourselves as the center point. It’s the beginning of egocentricity. My ego is the center; what I like, what I want, what I need is what matters. Please know that the ego is not bad; it is just not all. The development of a healthy, strong ego is important to human growth.

The second split divides life from death. It comes when we first experience the death of someone we know, perhaps a beloved pet or grandparent. The ego begins differentiating those who are alive and those who are gone. We may then spend our whole life trying to avoid any kind of death, including anything that’s negative, uncomfortable, difficult, unfamiliar, dangerous, or demanding. But at some point, we’ll discover that life and death, negative and positive, are part of the same unavoidable reality. Everything is living and dying simultaneously. Continue reading “Richard Rohr – The Illusion o Separation: Four Splits”

Pentru un model contemporan de spiritualitate (2)

Iata aici al doilea text al teologului protestant Danut Jemna pe tema modelelor de spiritualitate.

via Pentru un model contemporan de spiritualitate (2)