A trăi „ca și cum”

Un nou capitol din analiza contextuala pe care o face teologul protestant Danut Jemna cu privire la tema spiritualitatii crestine.

Alteritas

Experiența creștinului în istorie admite o tensiune permanentă ce este dată de orientarea credinței către viața veșnică, către un eveniment viitor care va încheia prima etapă a iconomiei lui Dumnezeu. Destinul omului se împlinește la revenirea lui Cristos (Col. 3:4), când cei care au trăit în lumea aceasta vor primi darul promis al învierii și restaurării complete a naturii umane (1Tes. 4:14,17). Experiența întoarcerii omului la Dumnezeu, a actualizării operei lui Isus presupune gestionarea acestei tensiuni care trebuie asumată și înțeleasă corect. Viața creștinului în lume trebuie să ia în calcul un efort dublu pe care Sf. Ap. Pavel îl aseamănă cu un exercițiu de devenire și transformare care are loc ca urmare a unirii cu Cristos (2Cor. 4:16).

View original post 1,456 more words

Din Învățăturile lui Feodosie către fiul său, Sfertodocsie

O persiflare de zile mari la prostiile misogine arhieresti, de la pr Florescu citire.

JURNAℓ SCOȚIAN

Despre femeie, fiule Sfertodocsie, află că ființă îngăduită iaste ea pre acest pămînt, ca una care nu de sine stătătoare fu ea făcută, ci spre ajutoriul și bucuria barbatului, cum bine zice și filosoful Lavrichie aurarul la cartea lui despre muieri. Și măcar că i-am zis ființă, dar Sfintele Scripturi cît ce în rîndul lighioanelor n-o socotesc pre ea, dupe cum scrie la Facerea, glava 2 cu 20, că dintru început pre lighioane au adus Domnul la Adam spre însoțire, iară dacă n-au găsit lui soție, au trebuit de a stricat Domnul o coastă de la Adam de au meșterit o lighioană ca aceea.

Însă mai cu loare aminte să fii tu la vremea neputinței lunare a femeii, cînd mai spurcată iaste ea ca de obicei, trupește, iară și sufletește pînă atît că nu i se mai cuvine a primi ceale sfinte și nici măcar de sfînta aghiasmă a să…

View original post 272 more words

Crăciunul imposibil*

De la parintele Florescu citire, de Boboteaza

JURNAℓ SCOȚIAN

Edinburgh, decembrie 2021. ©Fotografie de Raveca Constantin, pentru „Jurnal scoțian”

Eu sunt încă pe drumuri cu Boboteaza, abia pe săptămâna viitoare dacă ajung prin Insule. Într-un an, m-a prins cu aghiazma mare începutul Triodului, nu mai știam ce să le cânt prin case, troparul Bobotezei sau „Brațele părintești”.

Dar n-am să înțeleg niciodată de ce se pornesc preoții cu Iordanul încă din 31 decembrie, unii, hapsâni parcă pe colacul de la gura urătorilor. De zi întâi, când e lăsat să se răcorească omul cu moare de curechi, așteptând să-i vină finuții cu sorcova, iar cei mai evlavioși se închină la sfânta tăiere împrejur și scuipă-n sân la moliftele lui Sfântul Vasile, hop și popa cu busuiocul, ca într-o competiție industrială în care nu mai există un consiliu al concurenței să pună ordine.

De ce nu se pornesc în ajun, pe 5 ianuarie? De ce nu pe 6, după sfințirea apelor…

View original post 750 more words

Convergente – De/Re-convertire si devenire

Revista Convergențe a publicat astăzi un text al meu pe tema delicată a de-convertirii. Iată mai jos prima parte a acestuia.



„C’était en Octobre. J’étais presque converti. On n’est jamais.” [Era prin octombrie. Eram aproape convertit. Nu ești niciodată (pe deplin)]. Așa începe cartea-mărturie Ce que je crois a lui Maurice Clavel, unul dintre membrii mișcării „noilor filosofi” din Franța. El mi-a rămas în memorie de la prima lectură pentru că ilustrează succint, în propria mea experiență, mutația de la o înțelegere a convertirii ca eveniment la perceperea ei ca proces.

Ceva asemănător spune o anecdotă povestită de mitropolitul ortodox britanic Kallistos Ware. Acesta călătorea odată cu trenul și a fost abordat cu îndrăzneală de un „frate” plin de zel evanghelistic, cu întrebarea clasică: „Părinte, sunteți mântuit?” La care ierarhul a răspuns smerit, dar cu convingere: „Am fost mântuit, sunt mântuit, voi fi mântuit”.

ema devenirii spirituale ca pelerinaj sau călătorie inițiatică este una paradigmatică încă din Antichitate. Odiseea lui Homer, Eneida lui Virgiliu sau, în Evul Mediu, Divina comedia a lui Dante sunt probabil cele mai cunoscute exemple. Metafora drumului ca spațiu al formării este prezentă, așadar, nu doar în literatura biblică.

Întoarcere din drum, reorientare este sensul îndemnului biblic metanoite tradus curent – prea puțin inspirat și destul de confuz – prin (po)căiți-vă, termen ce a căpătat în timp conotații mai degrabă instituționale sau moralizatoare. În textul de față încerc să stau cât pot de departe de aceste sensuri și să privesc fenomenul din perspectiva celui care este subiectul și, uneori, victima acestui proces.

Cei doi autori menționați mai sus subliniază un lucru esențial. Convertirea autentică este nu un eveniment punctual, ci un proces care durează întreaga viață și poate chiar dincolo de ea (!?), este un pelerinaj spiritual, nu o destinație. Viața creștină reală este o serie permanentă de reorientări, de reconsiderări, cu privire la Dumnezeu, la revelație, la sine și la natura realității. Iar sensul acestui proces este devenirea. În termeni biblici, numim asta „creștere în asemănarea lui Cristos”. Ceea ce teologia ortodoxă numește îndumnezeire.

Procesul nu este nicidecum unul liniar, ci seamănă mai degrabă un drum sinuos. El nu implică doar progres, ci și regres, sincope, deturnări, reveniri, crize, extaze și altele asemenea. Baptistul John Bunyan a descris cu măiestrie aceste meandre în cartea sa The Pilgrim’s Progress, dar se pare că unii dintre noi am uitat aceste lucruri, în alergarea noastră obsesivă după certitudini.


Citiți AICI articolul în întregul său.

Cinepastilă ideologică (38) – Don`t Look Up (2021)

Dyo, priveste cu ochii unui cineast cu expertiza si experienta un film care a facut valuri, nu neaparat din motive cinematografice.

dyo

Cu greu se poate găsi un exemplu mai edificator pentru ideea că relația cinefilului cu filmul excede în dimensiuni, mijloace și implicații experiența propriu-zisă a vizionăriii decât acest învrăjbitor Don`t Look Up. Practic, chiar și fără să fi urmărit cu atenție dezbaterile din media, mi-a fost imposibil să mă debarasez la propria-mi vizonare de prejudecățile și așteptările create în mine deja, cu atât mai mult cu cât, din motive obiective, am fost nevoit să amân acest prilej până acum, la spartul târgului.

E un film îmbrăcat în straie ideologice pestrițe, despre toate câte ne dor în aceste zile apocaliptice: schimbări climatice, puteri corupte, capitalism, idolatrizarea celebrităților, radicalizarea politică și, cu voia dumneavoastră, pandemia, împreună cu urgiile aferente, vaccinare, distanțare șamd. Să pui deoparte toate astea și să evaluezi doar filmul? Nu e cazul, tigaia e mult prea încinsă.

Simptomatic îmi pare, în acest sens, aplecarea majorității celor ce l-au…

View original post 1,249 more words

Modernizarea României

Un nou text de analiza al lui Danut Jemna, in care competentele lui economice joaca un rol important.

Alteritas

Este interesant de observat că, în ultimii doi ani, în declarațiile publice ale politicienilor de dreapta s-a folosit frecvent ideea că se dorește modernizarea României, acuzând că perioada de tranziție deschisă de schimbarea regimului comunist a fost una dominată de politicile de stânga care au dus la stagnare și proliferarea unui tip de societate care întreține maladiile sistemului totalitar precedent. Auzind mereu această sintagmă ne putem întreba dacă ea este doar un slogan politic sau are ceva acoperire în realitate. Nu ne interesează dacă acești politicieni chiar sunt interesați de modernizarea României, însă întrebarea care se poate pune privește necesitatea, realismul și natura acestui proces.


View original post 2,203 more words

Daily Spirituality

Danut Jemna, on daily spirituality.
This is part of a new project he is working on.

Alteritas

This year, Western traditions begin the liturgical year on the last Sunday in November. At the beginning of Lent, the believers are accustomed to receive a message from the church to devote themselves more to practices and disciplines for the purpose of personal and community evaluation. But such requests come against the backdrop of a busy life, with little time outside of work or profession, few resources to devote to religious, cultural or civic activities, and placed in the dizzying pace of a society that demands our attention and drains our resources day after day. In this tense environment, what realistic expectations can church leaders make of believers and what kind of response can the latter make to the former’s exhortations so as not to fall into the trap of unrealistic assessments and unfounded judgements?


View original post 2,667 more words

Calling the disciples

The English translation of one of the chapters of Danut Jemna’s book on discipleship in Mark’s Gospel.

Alteritas

Jesus’ initiative to recruit his disciples – recounted in the very first chapter of Mark’s Gospel, opens the discussion on discipleship. This call of the disciples must be seen and understood, however, in the context of the mission of the teacher.


View original post 2,299 more words

Spiritualitatea cea de toate zilele

Un text superb al lui Danut Jemna, despre spiritualitatea cotidiana, parte a unui proiect mai amplu despre reevaluarea spiritualitatii crestine in perspectiva contemporana.

Alteritas

Anul acesta, tradițiile apusene încep anul liturgic în ultima duminică din luna noiembrie. La începutul postului Crăciunului, credincioșii sunt obișnuiți să primească din partea bisericii mesajul de a se dedica mai mult unor practici și discipline cu scopul evaluării personale și comunitare. Asemenea solicitări vin însă pe fondul unei vieți aglomerate, cu puțin timp în afara celui dedicat profesiei sau muncii, cu puține resurse ce pot fi alocate activităților religioase, culturale sau civice și plasați în ritmul amețitor al unei societăți care ne cere atenția și ne stoarce resursele zi de zi. În acest cadru tensionat, ce așteptări realiste își pot face liderii bisericilor de la credincioși și ce tip de răspuns pot da aceștia din urmă la îndemnurile celor dintâi pentru a nu rămâne în capcana evaluărilor nerealiste și a judecăților nefondate?


View original post 2,600 more words

The personal dimension of faith

Here is a provisional English translation of the first chapter of a book on the Creed, written by Protestant Romanian theologian Danut Jemna.

Alteritas

I present here a section of my book I believe because it is not absurd that was published by Eikon.


The Christian faith begins with the formula “we believe” or “I believe”, followed by a series of statements which the believers are invited to accept as fundamental guidelines for their lives. But this personal adherence to a set of principles or general truths must have something to do with the nature of humanity and reality. It concerns the human being’s ability to relate to all that exists and to shape an experience of life appropriate to the complexity of reality. Christian spirituality regards faith as such a constitutive capacity of the human being, whose defining role is her coherent placement in the world. Christianity also holds that we have all been endowed by the creator with this faculty and that we use it to a greater or lesser extent, no…

View original post 6,610 more words

Dr. Danut Manastireanu, research associate, Institute for Orthodox Christian Studies, Cambridge, UK

An interview I have given today to my friend and former studen Adrian Guiu, from Chicago. A very pleasant conversation.

Contradicțiile progresului

O reflectie robusta asupra contextului complex si contradictoriu in care traim in prezent. Un text de citit si rumegat.

Alteritas

Cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă, se răspândesc cu repeziciune nu numai informațiile pe care le consumăm în diverse forme și pentru diverse scopuri, ci și ideile care formează opinii, împreună cu zvonurile și știrile false, ideologiile și teoriile conspiraționiste, temerile și frustrările oamenilor de pretutindeni. În această atmosferă gălăgioasă, memoria se scurtează la maximum, iar experiența umană se limitează la orientarea punctuală către datele vieții cotidiene, de la job și asigurarea nevoilor, la divertisment și împlinirea dorințelor și pasiunilor.

View original post 1,268 more words

Telenovela politicii românești

Danut Jemna reflecteaza in acest text asupra penibilitatilor extreme ale vietii politice romanesti.

Alteritas

Am urmărit cu interes evenimentele politice din România din ultimele săptămâni. Așa cum anunțau atât oamenii politici, cât și cei din presă, ne așteptam la o altă atmosferă după celebrul congres PNL. S-a subliniat că totul s-a blocat în jurul unei competiții pentru putere la nivelul celui mai mare partid de dreapta din România și se considera că va urma o liniștire a apelor după ce se va așeza în funcție noua conducere. Miza părea să fie mare, de vreme ce exista un președinte de partid cu o echipă și o viziune care se mișcau tot mai clar pe o altă direcție decât cea a premierului și a grupului coalizat în jurul său.


View original post 1,445 more words

Limitele (ne)încrederii

Dupa o perioada de pauza, Danut Jemna revite la situl sau, cu o reflectie despre scaderea ingrijoratoare a gradului de incredere in soietatea romaneasca.

Alteritas

În perioada vacanței am fost mai puțin conectat la sursele de informare și cred că a fost o experiență interesantă. Pe de o parte, am stat departe de mașinăria știrilor care încearcă să devoreze orice pare o sursă de rating și astfel să capteze atenția populației. Nu pledez pentru ignoranță, dar am sesizat că o anumită distanțare și o pauză de la știri au făcut bine. După ce am reluat obiceiul informării zilnice, am observat mai bine anumite lucruri cu privire la modul în care mass-media își face jocul, cu tot mai multă agresivitate și cu tot mai puțin profesionalism. Pe de altă parte, în această perioadă am avut ocazia să călătoresc și să stau de vorbă cu mai mulți oameni din țară și din străinătate. Evident, subiectele constante de discuție au fost pandemia și efectele ei, vaccinarea și problemele ei, criza globală și temerile legate de viitor. Ceea ce…

View original post 1,657 more words

Muncă și creativitate

Danut Jemna continua reflectiile sale antropologice, concentrindu-se in acest text asupra sensului muncii.

Alteritas

Textul biblic din primele capitole ale cărții Geneza ne dă câteva indicii importante pentru o teologie și antropologie a muncii din perspectivă creștină. Evident că aceste texte nu pot fi interpretate literalist, ci mai degrabă într-o cheie care corespunde stilului folosit de autorul textului sacru în această primă parte a cărții Facerii. De asemenea, este important de subliniat că miza mesajului biblic este să formuleze câteva principii teologice care să contureze cadrul existenței ființei create și mai puțin să ne ofere detalii istorice și culturale relevante pentru perioada scrierii textului.


View original post 3,056 more words

Eclesial și conjugal

Danut Jemna lucreaza intens in aceasta perioada la textul lui de antropologie teologica. Avem aici un text in care el pune in paralele biserica si familia, care realitati in care suntem chemati sa devenim persoaane mature, in asemanare cu Cristos.

Alteritas

Revelația biblică ne spune că omul este chemat să trăiască veșnic alături de Dumnezeu într-o relație de iubire și dăruire reciprocă. Însă acest destin al omului nu presupune doar o orientare spre un viitor posibil și o eventuală experiență suferindă și de neîmplinire în această lume. Prin constituția sa de ființă personală, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, omul este invitat să experimenteze încă din istorie acest destin al său, această taină a unirii personale în două cadre pe care Dumnezeu i le-a pus la dispoziție.


View original post 2,177 more words

Apariție de carte

Danut Jemna’s latest book is finally out. Go for it.

Alteritas

La editura Eikon a apărut o nouă carte cu un titlu și cu o copertă puțin atipice, așa cum se poate observa din imaginea de mai sus. Câteva aspecte de prezentare sunt reluate din introducerea lucrării:

Acest volum poate fi tratat ca un jurnal. Textele selectate pentru a fi publicate în această carte nu apar în ordine cronologică, ci au fost grupate tematic în opt capitole și au fost scrise fără ideea de a constitui secțiuni dintr-un text mai amplu. Eventuale redundanțe sau trimiteri la aspecte punctuale din istoria recentă a României, care fie nu mai sunt actuale, fie au o mai mică importanță în prezent, sper că pot fi trecute cu vederea în favoarea unui mesaj pe care îl transmit concluziile analizei și modul de abordare a problemei discutate. Perioada de mai bine de doi ani de zile pe care o acoperă acest jurnal de pseudoblogger este una plină…

View original post 108 more words

Søren Kierkegaard, Fărâme filosofice

Danut Jemna despre cartea lui Kierkegaard, Farime filosofice

Alteritas

Søren Kierkegaard s-a născut la 5 mai 1813, în Copenhaga, într-o familie luterană. A fost al 7-lea copil la părinți, dintre care doar doi au supraviețuit vârstei de 25 de ani. S-a înscris la teologie la Universitatea din Copenhaga, în 1830, pentru a se pregăti pentru slujirea pastorală luterană, dar i-au trebuit zece ani pentru a-și obține diploma și nu a fost niciodată hirotonit. Filosofia l-a captat mai mult, deși a scris o filosofie din perspectiva unui gânditor creștin, a unui credincios profund angajat în căutarea lui Dumnezeu.


View original post 4,204 more words

Persoană, natură, energii

Danut publica aici inca o componenta din ansamblul de antropologie crestina la care lcreaza de o vreme.

Alteritas

Pentru teologia și antropologia creștină, literatura patristică ne livrează trei concepte fundamentale împreună cu două distincții care se conturează în legătura cu acestea. Prima distincție este stabilită în contextul dezbaterilor teologice din secolul al IV-lea ca răspuns la tezele ereziei ariene care negau divinitatea Fiului și a Duhului Sfânt. Sf. Grigorie de Nyssa și Sf. Vasile cel Mare au delimitat conceptual termenii filosofici natură sau esență (ousia) și persoană sau ipostas (hipostasis) pentru a putea sublinia credința bisericii într-un singur Dumnezeu ca unitate de trei persoane distincte care împărtășesc aceeași esență fără să o divizeze.


View original post 1,857 more words

Pandemie și secularizare în România

Un text important, pe o tema acuta.
Acest articol merita o mediatizare mai larga.
Va rog sa il distribuiti si altora.

Alteritas

Indiferent de nivelul la care s-ar purta o discuție despre secularizare în România, imediat ne-am afla în fața unor atitudini și reacții dintre cele mai diverse. Specialiștii ar avea de înfruntat varietatea abordărilor din domeniul sociologiei, politologiei și religiei, în timp ce oamenii bisericii ar reacționa defensiv prin trimiterea la sondajele de opinie care arată că biserica se află în topul instituțiilor cu cea mai mare încredere din partea populației. Mass-media folosește subiectul fără a face efortul unor distincții și clarificări de bază, ci este mereu animată de dorința de a capta atenția și a face rating. În cele din urmă, publicul larg, care primește informații despre secularizare din diverse surse, se mișcă de la o extremă a temerilor sau a satisfacției legate de dispariția progresivă a religiei, până la cea a indiferenței sau a asumării faptului că tranziția la societatea democratică presupune că biserica va avea un rol tot…

View original post 1,095 more words

My Ten Favourite Books by John Stott

I reblog this text on the day when we celebrate 100 years from the birth of John Stott.
You may find more texts I have written along the years on John Stott with a simple seaarch for ‘Stott’ on this blog.

Persona

The list I submit here, at the request of RomGabe, is highly subjective and does not involve any hierarchy. It is somewhat random in terms of order and may also exclude some valuable titles that did not necessarily resonate with me.

I have to also say that I do not particularly like John Stott’s writings. They seem somewhat dry to me (this may simply be because of the editors he used), especially when compared with the warmth of his live messages.

So, here are my favourites, for what it matters:

View original post 313 more words

Lumea nu mai este la fel

Danut Jemna face in acest text o analiza a situatiei nu prea fericite a Romaniei la un an de la inceputul pandemiei.

Alteritas

Acum aproape un an de zile, după ce pandemia prindea serios contur și îi convingea pe oameni că este o realitate ce nu poate fi neglijată, am scris un scurt text care lua în calcul ideea general vehiculată de mass-media și de diverși analiști potrivit căreia această criză globală va schimba lumea în mod esențial și că nu va mai fi la fel. Pentru România, am luat în calcul două scenarii posibile. Primul viza accentuarea stării de criză, pe fondul incapacității politicienilor și al celor implicați în administrație de a găsi soluțiile necesare pentru problemele în care se zbate întreaga societate. Al doilea țintea la un orizont mai optimist, cu speranța că pandemia va scoate nu numai ce este mai rău din noi, ci și ceea ce este mai bun, adică vom asista la o mobilizare a tuturor resurselor disponibile pentru a ne pune pe o linie de plutire și…

View original post 1,869 more words

Istorie și eternitate

Danut Jemna despre timp si eterninate in experienta umana. O noua caramida in edificiul antropologic la care lucreaza in aceasta perioada.

Alteritas

Raportarea creștinilor la istorie și eternitate admite o diversitate de poziții care pot fi studiate în contextul dezvoltării lor în diferite tradiții teologice și confesionale. Un asemenea exercițiu cere o lucrare de amploare și nu poate fi realizată în cadrul acestei analize. Ceea ce ne interesează aici este importanța distincției dintre istorie și eternitate pentru spiritualitatea creștină și faptul că o anumită concepție teologică poate conduce la introducerea unor tensiuni și chiar contradicții cu privire la relația dintre cele două pe care credincioșii trebuie să le gestioneze în viața de credință.


View original post 1,716 more words

Pisica cu două cozi sau 2020 – cel ce n-a fost…

Alex Nadaban, in stilul lui inimitabil, raspunde aici unei analize a anului 2020 facuta de Teofil Stanciu pe situl Convergente.
De citit, neaparat.

Pasarea Phoenix Remixed & co

De obicei cuvântul „reacțiune” impune istoric o interpretare negativă. Indiferent din ce direcție survine. Liedul lui Horst Wessel îl expune într-un context specific, istoriografia comunistă îl folosește și ea obsesiv. În Biserică reacțiunea se confundă de cela mai multe ori cu erezia, nesupunerea și sectarismul. Nimic mai neadevărat. În ceea ce mă privește reacțiunea sau reacția – dacă vreți – este doar teologia Bisericii vizavi de evenimente, fenomene, personaje și idei pe care Biserica le ia în discuție, de voie de nevoie. În lipsa unei dinamici proprii, a unor idei catalizatoare și mobilizatoare. Face și Biserica ce (mai) poate.

Și ca punct de plecare am luat – ca să combat – în lipsă de alte preocupări, 2020 – o privire înapoi (https://convergente.ro/2020-o-privire-inapoi/). Articolul – care ce-i drept, mi-a plăcut – e ca o pisică. Ce toarce. Simplă, decentă, normală. Cu o coadă. Cum nici eu nu voi să…

View original post 1,429 more words

Antichristul lui F. Nietzsche (2)

Un al doilea text al lui Danut Jemna de analiza a cartii lui Nietzsche Anticristul.

Alteritas

Lectura cărții Antichristul poate fi utilă pentru cititorul contemporan, fie că este un credincios angajat, fie că nu este interesat de creștinism. Propunerea lui Nietzsche de a reevalua valorile societății occidentale, care au ca bază spiritualitatea creștină, poate fi receptată în ton cu alte asemenea încercări de redefinire a fundamentelor axiologice și antropologice ce propun o nouă viziune despre om și despre viitorul culturii și civilizației umane. Asemenea constructe ideologice se întemeiază pe o critică tăioasă la adresa creștinismului și a modului în care învățătura creștină a contribuit la definirea structurilor ideatice, valorice și instituționale ale lumii moderne. În principal, este invocată o criză majoră în care se zbate omul contemporan și o serie de probleme importante la care vechea concepție despre realitate nu mai poate aduce răspunsuri consistente. Dincolo de radicalismul lor, critica lui Nietzsche și a altor gânditori actuali poate fi utilizată pentru a analiza anumite aspecte sensibile…

View original post 1,889 more words

Antichristul lui F. Nietzsche

Danut Jemna despre Anticristul lui Nietzsche.

Alteritas

Invitația la lectură a acestei cărți poate ridica obiecții din partea unui creștin sau chiar a oricărui cititor aflat la început de secol al XXI-lea. Se poate considera că este o pierdere de vreme citirea unui text care combate creștinismul sau că ar putea strica echilibrul credinței afirmațiile dure și tranșante ale unui filosof vădit pornit împotriva a tot ceea ce reprezintă și a ceea ce a produs comunitatea creștină de la nașterea ei și până în prezent. De asemenea, unii ar putea invoca argumentele unor autori potrivit cărora Nietzsche nu merită citit pentru că nu este un filosof autentic, că nu a construit un sistem coerent de idei și nici nu a contribuit cu ceva la dezvoltarea gândirii filosofice, ci a produs o serie de texte aforistice dominate de nota personală a propriilor crize și frustrări.


View original post 833 more words

Chip și asemănare

Danut Jemna continua aici demersul lui antropologic cu discutia, de origina patristica, a distinctiei intre conceptele de chip si asemanare in definirea omului.

Alteritas

Distincția chip (eikon, imago) – asemănare (homoiosis, similitude) provine din tradiția biblică a Vechiului Testament. În Geneza 1:26, referatul biblic despre creație ne spune: „atunci Dumnezeu a zis: să facem om după chipul nostru, după asemănarea noastră”. La o analiză atentă, se poate observa că sintagma aceasta mai apare o singură dată în Biblie, tot în Vechiul Testament, și se referă la nașterea unui om. În Geneza 5:2, textul Scripturii afirmă că lui „Adam i s-a născut un fiu după asemănarea sa, după chipul Său”.


View original post 2,011 more words

Dr. George Ille, Asbury Theological Seminary

Iata aici si un interviu al lui Adi Guiu cu dr George Ille, fost coleg de studii la London School of Theology si apoi ca profesor la ceea ce este acum Universitatea Emanuel.

Encounters with Wisdom

View original post

Nu știm să iubim? Nici cu ura nu stăm mai bine

De cercetare de suflet, incepind cu al meu.

dyo

Priviți chipurile marilor creștini: sunt chipuri de oameni care știu să urască mult.

(Nietzsche)

Cu câteva zile în urmă reflectam asupra faptului că sunt ideologiile cele care scot la lumină din noi lupii răutății. Nu știam ce vorbesc, iertați-mă. Nu că n-ar fi adevărat, ce am scris am scris, dar cred că nu ar fi păcat să uităm rădăcina problemei cea vechi, traince și vârtos înțepenite în pământul sterp al omeniei noastre.

Neintenționat, Nietzsche rostea un adevăr, deși sunt convins că avea altceva în minte atunci. Orice sfânt este dator pe acestă lume să împlinească nu doar porunca iubirii, ci și sfânta și nu mai de el știuta chemare la ură. O ură desăvârșită, ca cea a lui David (Psalm 139), numai că orientată spre acei vrășmași ai Domnului pe care îi hrănim la sân, pe ascuns, cu o vinovată grijă, amestecată cu rușine și cu scârbă.

 „Căci…

View original post 396 more words

dr. Adonis vidu, professor of THEOLOGY, GORDON-CONWELL THEOLOGICAL SEMINARY, BOSTON

An interview with one of my best students.
Really worth listening to.

dr. Adonis vidu, professor of tHEOLOGY, GORDON CONWELL SEMINARY, BOSTON – Encounters with Wisdom (encountersofwisdom.com)

%d bloggers like this: