Teofil Stanciu – Evanghelicii romani fata cu viitorul

Teo Stanciu a publicat recent pe situl revistei Convergente o analiza a situatiei evanghelicilor romani in acest moment, in fata provocarilor viitorului. Ramine de vazut daca acest text va reusi sa lanseze o discutie in jurul acestei teme in spatiul evanghelic, ori va fi ignorat, asa cum s-a intimplat si cu altele de acest gen inaintea lui. Iata mai jos introducerea in acest articol:

Dacă în anii comunismului, cultele și comunitățile evanghelice erau orientate spre interior, cu minime legături cu societatea și probleme ei, deceniile ulterioare au fost caracterizate, în opinia mea, de un comportament preponderent reactiv față de problemele ivite, atât la nivel instituțional, cât și la nivelul poporului credincios al mișcării evanghelice – iar asta atunci când s-a coagulat cât de cât o reacție. Explicabil într-o anumită măsură, acest comportament înseamnă, în fapt, că o problemă nu există decât în momentul când afectează în mod direct și viața comunității. Iar în situațiile și mai deplorabile, anumite probleme devin reale abia atunci când se regăsesc în cercurile liderilor ecleziali (în familiile sau printre prietenii lor) fără a mai putea fi mascate. În rest, pot fi multă vreme ignorate.

Acest reflex reactiv mi se pare că este confirmat – fie și indirect – de câteva dintre dezbaterile importante din trecut pe fond ratate în bună măsură de către cultele evanghelice: despărțirea demnă de trecutul comunist; poziționarea ca reper moral public (oricât de mic, dar măcar consecvent) în societatea românească măcinată de tarele unui regim care a ucis zeci de mii de oameni, care a mutilat caractere și a distrus orice ierarhie de valori; migrația economică românească; integrarea europeană; ba chiar și recentul referendum pentru definiția familiei. Teme mari și grele, unde dezbaterea teologică serioasă și încercarea unor răspunsuri temeinice nu s-au făcut remarcate nici măcar în interiorul cultelor evanghelice – nu includ aici „răspunsuri” date preț de o predică, ce nu are cum trece drept demers teologic consistent.

Prinși în verva războiului cultural – foarte recent descoperit – cu diverse ideologii „stângiste”, război importat în mare parte cu temele, temerile și strategiile americane, evanghelicii amână cât pot mai mult soluționarea unor probleme tot mai prezente și tot mai complexe din imediata vecinătate. De asemenea, prezența (mai reală sau mai imaginată) pe frontul luptei pentru cauza creștină conferă o consolare morală pentru lipsa unor demersuri constructive, a reflecției teologice elaborate, profunde și complexe asupra realităților contemporane. Însă chiar și problemele conexe acestor ideologii necesită și o abordare pastorală, mult mai complicată decât poziționarea ideologică ușor de făcut și adesea lipsită de elementul uman și de orice urmă de compasiune.

Departe de a se limita la invazia ideologiilor progresiste (multe dintre ele îngrijorătoare și necesitând cu siguranță o poziționare), temele ce vor necesita un răspuns cât mai urgent – și, bine-ar fi, cât mai consistent – vin din mai multe direcții simultan: dinspre filosofie (unde e mare penurie de evanghelici angajați în dialogul cu lumea culturală), teologie, morală, ecleziologie, economie, politică, psihologie, știință, tehnologie, bioetică etc. Iar răspunsurile care vor conta va fi nevoie să iasă din sfera abordărilor actuale: predicoase, șablonarde, previzibile, de inspirație mai ales americană-populară/populistă, preluate cu minim efort de contextualizare.

Fără să fac o ierarhizare și o clasificare riguroasă, voi semnala câteva dintre problemele – de intensități și categorii foarte diferite – care cred că se vor prăvăli peste evanghelici cu o tot mai mare forță și reclamând tot mai acut niște soluții temeinice. Fără aceste soluții, sunt șanse mari ca evanghelicii din România să (re)cadă într-o irelevanță culpabilă și păguboasă, dar probabil meritată. Asta după ce s-au făcut remarcați, măcar mediatic, în ultimii ani în câteva rânduri. Nu am însă în vedere nici o utopică angajare generală a comunităților în astfel de demersuri teologice, ci pur și simplu interesul serios, consecvent al unor oameni – asumați de către „sistem” sau de mișcarea evanghelică – cât de cât competenți care ar vrea să și înțeleagă, nu doar să combată repede și să puncteze mediatic (cum se întâmplă în prezent) și ar încerca să elaboreze niște poziții teologice, temeinic ancorate în spiritul Scripturii, bine cumpănite sub raport intelectual și spiritual deopotrivă.

Cititi AICI restul articolului.

Centrul Schuman – Quo vadis homo sapiens?

Dragi prieteni,

Va invitam cu bucurie la prima Prelegere Robert Schuman din acest an si, de asemenea,  va invitam sa promovati evenimentul in mediile dumneavoastra.

Sambata 26 ianuarie, ora 10.30, Muzeul Kogalniceanu, Iasi

Cu aleasa pretuire,

Marinela Blaj
Schuman Centre for European Studies

Ghost storytelling at Cambridge

Each winter as Christmas draws closer and the nights darken, Fellows and Junior Members of St John’s College, Cambridge, gather with their friends to hear ghost stories read in the Combination Room.

This year for the first time people all over the world are able to get a glimpse of this magical event by listening to an abridged version of Charles Dickens’ A Christmas Carol read by Professor David Frost, a former Fellow of the college.

A magnificent gallery on the first floor of a building dating back more than 400 years, the Combination Room makes the perfect setting for tales that send a shiver down the spine. Coal fires burn in the massive grates, dozens of candles are lit, and the heavy silk curtains are drawn to create an atmosphere that takes the audience back in time.

For an hour and a half the room falls silent as a series of readers hold their listeners rapt with stories that evoke the mystery and magic of the supernatural. Some of the stories are traditional; others are chosen to introduce the audience to writers with whom they may not be familiar.

As a classic story of redemption on the eve of Christmas, Dickens’ A Christmas Carol, first published in 1843, is one of the all-time favourites. Professor Frost’s wonderful rendition of the characters – particularly the miserly Ebenezer Scrooge and the ghost of Jacob Marley – holds his audience spellbound right to the final words.

The annual readings of ghost stories at St John’s, now in their ninth year, are organised by Patrick Boyde. Formerly Professor of Italian and widely known at Cambridge for his public lectures on Italian art, Professor Boyde is now the College Borderer. In this role, which is unique to St John’s, he stages social and cultural events to integrate the college Fellowship with its graduate students.

There is a long tradition of ghost stories at Cambridge, where some of the best-known British writers have lived, studied and worked. Most famous is MR James (1862-1936), the medieval scholar and writer who studied at King’s College as an undergraduate, later becoming a don and then college Provost. Credited with redefining the ghost story, he wrote stories to be read aloud on Christmas Eve to gatherings of friends.

MR James inspired a number of others to write and publish ghost stories of their own. They include the brothers EF Benson and AC Benson, RH Malden and EG Swain. Swain (1861-1938) was Chaplain at King’s College before taking a living out in the Cambridgeshire fens which formed the setting for his most successful collection of ghost stories.

(Source, here.) You watch at the link below the reading of Dickens’ A Christmas Carol, done by my dear friend, Prof. David Frost, at St John College, Cambridge. Enjoy!

Omul evanghelic. O explorare a comunitatilor protestante romanesti

Dragi prieteni,

Vă anunț, cu un sentiment de mare ușurare, că astăzi, înainte de prânz, „după lupte seculare”, care au durat mai mult de… zece ani, am predat la Polirom textele definitive și am semnat contractul final pentru volumul Omul evanghelic. O explorare a comunităților protestante românești. Este vorba de un volum masiv, de circa 650 de pagini, format mare, ce include texte elaborate de 19 autori, din interiorul și din afara mediului evanghelic.

Volumul va apărea în librării cel mai târziu până la începutul lunii septembrie, iar până la finalul aceleiași luni va fi disponibilă și versiunea ebook.

În viitorul apropiat voi voi începe să comunic, din când în când, mai multe informații despre acest proiect editorial.

Până atunci, pentru cei interesați, iată mai jos cuprinsul volumului.

Omul evanghelic – Cuprins

 

Voicu Bojan – Ierusalim − un oras, trei credinte. Si niste zapada

Jer-6

Cândva, demult, Karen Armstrong și-a propus să-l găsească pe Dumnezeu. Pentru asta s-a călugărit. Vreme de 7 ani, l-a tot căutat între zidurile unei mănăstiri catolice. Apoi a renunțat. S-a întors printre oameni și s-a apucat de cercetare și de scris.

A urcat la catedră. A făcut emisiuni tv, cum ar fi seria despre Sfântul Apostol Pavel. A devenit expert în istorie religioasă. Azi le dă lecții rabinilor și face parte din înalta societate de studii sociale musulmane. E peste tot și deopotrivă nicăieri, așa cum îi stă bine unui true British scholar.

Când a apărut în românește cartea ei Istoria lui Dumnezeu, am privit titlul cu mirare și mi-am pus două întrebări:

1. L-o fi găsit Armstrong, în sfârșit, pe Dumnezeu?

2. Poate fi Yahve circumscris de istorie, de timp?

Cartea e povestea unei căutări, nu a unei găsiri. Mare, echidistantă, sobră și destul de greu digerabilă. Continue reading “Voicu Bojan – Ierusalim − un oras, trei credinte. Si niste zapada”

Andrei Plesu – Traditii anti-europene in Europa

Discurs susținut în cadrul ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași