Andrei Plesu – Traditii anti-europene in Europa

Discurs susținut în cadrul ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași


Horia-Roman Patapievici – Religie și politică. Rolul și locul creștinului în viața politică

Centrul Areopagus din Timisoara celebreaza zilele acestea 20 de ani de existenta. Cu aceasta ocazie a fost organizat evenimentul special pe care il puteti urmari aici inregistrat.

Eveniment special, sâmbătă, 11 noiembrie 2017, ora 11, la sediul centrului Areopagus din Timișoara. Invitat de onoare: Horia-Roman Patapievici. Am discutat împreună despre religie și politică, cu accent pe rolul și locul creștinului în viața politică.

Shane Claiborne – A Few Thoughts for Halloween


Before there was “Halloween”, there was “All Hallows’ Eve” – and All Saints Day. For hundreds of years, before jack-o-lanterns and zombies and candy corn, Christians around the world have remembered the dead, the saints, the cloud of witnesses that have gone before us.
Halloween comes from the same root word as “hallowed” or “halo”, meaning holy.
This weekend liturgical Christians around the world honor “all saints day” by reciting the names of the holy saints of God throughout the centuries.
Rather than glorifying death, Halloween is a time we can celebrate life, remembering the lives of our loved ones and the heroes of the faith. The dead can inspire the living to truly live.
While we don’t need more gore and blood, there is something sweet about being able to laugh at death and fear, something Halloween gives us permission to do. After all, we know the dead can rise again and death has lost its sting.
Every year on Halloween, I bring out some photos of dead people, saints, loved ones, heroes of the faith. And I talk to our kids about what Halloween can really mean.
It’s not about zombies, but it IS about the living dead. Just as Jesus rose from the dead, so can we. Halloween is a time to remember how “hallowed” – how holy – life is. And how death has lost its power over us.
Halloween is a time to cherish life, laugh at death, and remember that the tombs are empty.
Oh death, Thou art dead!
Happy Halloween.
The dead will rise!

Ritualul și rolul său | irisologie

Source: Ritualul și rolul său | irisologie

Am citit cu interes acest text. In ce ma priveste, ca ‘high church Anglican’ sunt mai pozitiv fata de ritualul religios decit sunteti dvs. Observ ca traseele noastre religioase sunt opuse, si poate de aici vine diferenta: al dvs este de la ritualul religios catolic (fie el si unul nominal), la saracia simbolica cultului evangelic, in vreme ce a mea este de la aceasta din urma, la bogatia liturgica si sacramentala a crestinismului istoric. In ce ma priveste, teologia, si in special interactiunea cu teologia ortodoxa, este cea care a determinat in cea mai mare masura aceasta traiectorie.
Acestea fiind spuse, dati-mi voie sa fac citeva observatii.
1. Omul este o fiinta simbolica si nu poate trai fara simboluri, metafore, modele, si, in cele din urma, fara ritual. Omul este singura fiinta are marcheaza ritualic nasterea unui prunc, isi celebreaza nunta si isi ingroapa mortii, intre multe altele.
2. Ritualurile de trecere, nu sunt doar apanajul omului primitiv. Chiar daca rolul ritualurilor de trecere a slabit in modernitate, acestea continua sa existe, slava Domnului, ele izvorind din natura omului creat dupa chipul lui Dumnezeu. In definitiv, botezul crestin tocmai asta este – un ritual de trecere (fara singe insa, caci pe acesta l-a varsat Cristos). In aceasta privinta refuz fara ezitare conceptia penibila a lui Zwingli despre sacramente, care le transforma in simple semne – daca e asa, adica daca singura lor ratune este sa semnifice, intr-un fel sau altul – caci aceasta este natura semnului: semnificatul este important, nu semnul utilizat, moartea si invierea cuiva in Cristos, de ce nu ‘facem botezul’, de exemplu, cu candidatul intrind cu hainele de strada intr-un dulap – semnificind mormintul, si iesind din el cu haine albe, semnificind invierea sau ‘nasterea din nou’ (intre altele, un concept biblic minor, a carui importanta a fost exagerata de evanghelici). La fel, am putea lua ‘cina’ cu brinza si lapte, daca vinul si piinea sunt doar semne arbitrare. Dar nu sunt. Cum nu e nici apa. Bunul nostru simt de spune asta, chiar daca bezmeticcul Zwigli ar vrea sa credem altceva.
3. Ruptura sacru-profan, oricit de folositoare ar fi ea pentru Eliade si istoria religiilor, este inselatoare din perspectiva crestina. Scopul lui Cristos, nu este sa creeze un soi de homo religiosus, la care doar dimensiunea sacra conteaza, ci ‘ a aduce toate lucrurile in ascultare de Dumnezeu, in Cristos’ (Efes. 1:10). Cu alte cuvinte, daca moderrnitatea a incercat profanarea (si eliminarea) sacrului, Cristos a venit sa sacralizeze intreaga existenta.
4. Da, modernitatea a incercat sa desvrajeasca lumea – lipsa de ritual a evanghelicilor, care sunt copii ai modernitatii, este o alta expresie a acestui efort – dar a esuat lamentabil. Avem de-a face, asa cum bine remarca multi sociologi ai religiei (inclusiv Peter Berger insusi – Dumnezeu sa-l odihnasca, cel care promova cindva teoria secularizarii, iar apoi a realizat ca s-a inselat), lumea a intrat, in postmoderrnitate, intr-un proces de revrajire, chiar daca, asa cum subliniam intr-un pasaj din teza mea de doctorat, este vorba de o revrajire in care transcendentul nu este inca pe deplin restaurat in locul care i se cuvine.
5. Cred ca evenimentul cristic nu schimba prea mult in nevoia omului de ritual. Inainte de Cristos, ritualul arata inainte, spre venirea lui, in vreme ce dupa inviere el arata inapoi, catre ceea ce a facut posibila mintuirea noastra. Atit si nimic mai mult.
In concluzie, convingerea mea este ca fara ritual omul nu este om, ci doar o jivina, fie ea si cuvintatoare.

Reading Wars – Philip Yancey

Source: Reading Wars – Philip Yancey

Don’t you love the always candid Philip Yancey? I really do.

This is an article everybody should read. Please find below a few excerpts:

‘ I used to read three books a week. One year I devoted an evening each week to read all of Shakespeare’s plays (OK, due to interruptions it actually took me two years). Another year I read the major works of Tolstoy and Dostoevsky. But I am reading many fewer books these days, and even fewer of the kinds of books that require hard work.

The internet and social media have trained my brain to read a paragraph or two, and then start looking around.  When I read an online article from The Atlantic or The New Yorker, after a few paragraphs I glance over at the slide bar to judge the article’s length. My mind strays, and I find myself clicking on the sidebars and the underlined links. Soon I’m over at reading Donald Trump’s latest Tweets and details of the latest terrorist attack, or perhaps checking tomorrow’s weather.’

‘Neuroscientists have an explanation for this phenomenon. When we learn something quick and new, we get a dopamine rush; functional-MRI brain scans show the brain’s pleasure centers lighting up. In a famous experiment, rats keep pressing a lever to get that dopamine rush, choosing it over food or sex. In humans, emails also satisfy that pleasure center, as do Twitter and Instagram and Snapchat.

Nicholas Carr’s book The Shallows analyzes the phenomenon, and its subtitle says it all: “What the Internet Is Doing to Our Brains.” Carr spells out that most Americans, and young people especially, are showing a precipitous decline in the amount of time spent reading. He says, “Once I was a scuba diver in the sea of words. Now I zip along the surface like a guy on a Jet Ski.” A 2016 Nielsen report calculates that the average American devotes more than ten hours per day to consuming media—including radio, TV, and all electronic devices. That constitutes 65 percent of waking hours, leaving little time for the much harder work of focused concentration on reading.’

‘I’ve concluded that a commitment to reading is an ongoing battle, somewhat like the battle against the seduction of internet pornography. We have to build a fortress with walls strong enough to withstand the temptations of that powerful dopamine rush while also providing shelter for an environment that allows deep reading to flourish. Christians especially need that sheltering space, for quiet meditation is one of the most important spiritual disciplines.’

‘Boredom, say the researchers, is when creativity happens. A wandering mind wanders into new, unexpected places. When I retire to the mountains and unplug for a few days, something magical takes place. I’ll go to bed puzzling over a roadblock in my writing, and the next morning wake up with the solution crystal-clear—something that never happens when I spend my spare time cruising social media and the internet.

I find that poetry helps. You can’t zoom through poetry; it forces you to slow down, think, concentrate, relish words and phrases. I now try to begin each day with a selection from George Herbert, Gerard Manley Hopkins, or R. S. Thomas.

For deep reading, I’m searching for an hour a day when mental energy is at a peak, not a scrap of time salvaged from other tasks. I put on headphones and listen to soothing music, shutting out distractions.’

‘We’re engaged in a war, and technology wields the heavy weapons. Rod Dreher published a bestseller called The Benedict Option, in which he urged people of faith to retreat behind monastic walls as the Benedictines did—after all, they preserved literacy and culture during one of the darkest eras of human history. I don’t completely agree with Dreher, though I’m convinced that the preservation of reading will require something akin to the Benedict option.

I’m still working on that fortress of habit, trying to resurrect the rich nourishment that reading has long provided for me.’

realitatea e cu totul și cu totul alta | JURNAℓ SCOȚIAN

Source: realitatea e cu totul și cu totul alta | JURNAℓ SCOȚIAN

Pr Florescu despre experientee din jurul lansarii ultimei sale carti.

Pur și Simplu: Colibași-București – Despre Vasile Ernu

Published on 7 Jun 2017

De unde vine „omul de stânga” – așa cum își zice – Vasile Ernu, scriitor român, eseist, comentator politic, cunoscut pentru cărțile sale „Născut în URSS”, „Sectanții”, „Bandiții”? Cum definește ceea ce numește „stânga mea” și cum a ajuns la astfel de convingeri?

Ioan-Florin Florescu – Tari de poveste

Redau mai jos un scurt capitol din cartea Pr Ioan-Florin Florescu, Jurnal scotian, publicata de Polirom si lansata recent la Iasi. Textul se afla la paginile 80-81 in textul tiparit al cartii (pentru cei care traiesc departe de tara, este important sa stiti ca exista si o editie digitala a cartii, la care puteti avea acces instantaneu, dupa ce faceti plata online). Daca ma intrebati cum de am ales tocmai acest fragment din carte, va voi raspunde doar ca ‘prietenii stiu de ce’. 🙂

* * *

Dialog parcă din Daniil Harms, între două românce, la biserica greacă din Glasgow. Două femei, una cu un copil în braţe, cealaltă, o adolescentă cu o şapcă roşie pe cap, vorbesc între ele, fără să ştie că le înţeleg.
— Dacă nici anu’ ăsta nu-mi găsesc de lucru, zice fata cu şapcă, mă duc pe insula Mako.
— Da’ ce-i pe insula Mako? se interesează femeia cu copil.
— N-ai văzut Haşdoio, filmul cu sirenele?
— Ce-i cu sirenele? e în continuare nedumerită cealaltă.
— Păi, ele erau de pe insula Mako, răspunde fata cu şapcă.
Am râs cu faţa în pumni până la Evanghelie.
După-amiază, mă întâlnesc într-un pub din Bishopton cu un prieten drag, venit de la Iaşi să-şi vadă băiatul care locuieşte în Scoţia. Între altele, îmi povesteşte despre Abhazia, de unde s-a întors nu demult. O ţară frumoasă, străvechea Colchida, unde a predicat Simon Cananeul, ruinată în ultimii ani de războiul secesionist cu Georgia. Acum douăzeci de ani în Abhazia era o Biserică înfloritoare, îmi spune prietenul meu.Read More »

Danut Manastireanu – Despre intelectuali

Prietenul meu Arpi Foszto, redactorul publicatiei Revista crestina,  a inregistrat recent aceasta discutie despre locul si rolul intelectualului crestin in societate.

Acesta este un inceput. Speram sa recidivam, abordind si alte subiecte, mai putin ‘scrobite’. Dat fiind insa ca sunt un incepator in domeniul media, as dori sa va cer ajutorul. Marturisesc ca nu am fost prea multumit dupa ce am facut inregistrarea si cred ca Arpi a facut o treaba foarte buna la montaj, eliminind multe dintre bilbele inevitabile ale amatorului din fata camerei. Clipul a iesit, deci, mult mai bine decit ma asteptam, chiar daca, la fel ca in orice intreprindere omeneasca, ar putea fi inbunatatit.

Daca aveti vreme sa vizionati clipul de mai sus, si sa reflectati asupra lui, va rog sa ne lasati citeva impresii la comentarii, privind chestiuni cum ar fi:

  • folosul unei asemenea intreprinderi
  • durata potrivita a acestor clipuri video, in lumina capacitatii de concentrare mai ales a celor tineri
  • sugestii de teme care ar trebui abordate
  • evaluari tehnice: unghi de filmare, fundal, context in general, pozitie, montaj, sonor, generic etc.
  • observatii egate de retorica prezentarii, si orice altceva va mai vine in minte

Va multumim anticipat. Desigur, nicio problema daca nu aveti vreme de asa ceva.

Premiu al Uniunii Scriitorilor pentru romanul Sarbatoarea corturilor

Un premiu pe deplin meritat.

Felicitari domnului Ioan T Morar!

Întâlniri cu cititorii „Jurnalului scoțian” la Cluj, București și Iași | JURNAℓ SCOȚIAN

Source: Întâlniri cu cititorii „Jurnalului scoțian” la Cluj, București și Iași | JURNAℓ SCOȚIAN

Lansarea cartii Pr Ioan-Florin Florescu:

La Iași, marți 30 mai, la Librarium Palas, de la ora 18, împreună cu scriitorii Florin Lăzărescu și Lucian Dan Teodorovici.

Publicitate. Iepurașul pascal vă aduce un „Jurnal” | JURNAℓ SCOȚIAN

Source: Publicitate. Iepurașul pascal vă aduce un „Jurnal” | JURNAℓ SCOȚIAN

O carte de cautat, neaparat. Multumim, Parinte Florescu; multumim, Polirom.

Teodor Baconschi la Forumul Dialogos – Crestinismul ca sursa a unui viitor uman


Kenneth Bailey on Foot Washing in Middle East Context

Ken Bailey illustrates brilliantly here how important it is for us to understand the original cultural context in order to understand the Bible.

7 Ways To Live Out The Gospel in a Post-Truth, Post-Fact Culture – Carey Nieuwhof

Culture is changing rapidly before our eyes. Here are 7 important ways for Christians to live out the Gospel in a post-truth, post-fact culture.

Source: 7 Ways To Live Out The Gospel in a Post-Truth, Post-Fact Culture – Carey Nieuwhof

Here are Carey’s suggestions:

1. Anchor yourself to what’s true
2. Stop the spin
3. Confess your role in it
4. Embrace love
5. Keep some distance from your political positions
6. Love people who oppose you
7. Hope

Not easy. But who says living in truth should be easy?

Doi prieteni vechi se întîlnesc după aproape 20 de ani la Oradea : Vasile Ernu

Source: Doi prieteni vechi se întîlnesc după aproape 20 de ani la Oradea : Vasile Ernu

Vasile Ernu, despre vremuri de mult apuse – acum vreo 25 de ani, u ocazia lansarii Marginalilor la Oradea.

“Un om minţit încontinuu adună frici, iar un om fricos se va teme şi de evrei, şi de musulmani, şi de Soros, şi de Bruxelles”

Filosoful Ciprian Mihali vorbeşte într-un interviu despre fenomene contemporane, cum ar fi corectitudinea politică, post-adevărul sau hipsterismul.

Source: “Un om minţit încontinuu adună frici, iar un om fricos se va teme şi de evrei, şi de musulmani, şi de Soros, şi de Bruxelles”

Despre postadevar si corectitudine politia, cu domnul Ciprian Mihali.

Credință, securitate și corturi | Steaua

Source: Credință, securitate și corturi | Steaua

Iata aici o noua cronica a romanului Sarbatoarea corturilor a lui Ioan T Morar, scrisa de Victor Cublesan pentru revista clujeana Steaua.
Sincer sa fiu, cronica nu ma convinge, in ciuda aerului ei doct, profesional.

Criticul se raporteaza la obiectul sau de studiu precum proful de biologie are face disectii pe broasca in laborator (nu sunt foarte sigur daca in acest caz broasca este romanul sau autorul insusi).

Este evident ca domnul Cublesan nu rezoneaaza nici cu subiectul romanului, nici cu contextul in care se desfasoara actiunea lui. Rezultatul este un text arid, si cam sictirit. Din el aflam insa, dincolo de orice putinta de tagada, ca daca criticul nostru ar fi scris romanului cu pricina, rezultatul ar fi fost unul net superior. Ceea ce dovedeste ca cei care sunt in stare sa faca ceva, o fac; in vreme ce ceilalti ii invata pe altii cum sa faca (ceea ce ei insisi n-au putut face vreodata).

Umberto Eco – The 14 Common Features of Fascism

Umberto Eco

Here is what Eco says about these features:

‘…in spite of this fuzziness, I think it is possible to outline a list of features that are typical of what I would like to call Ur-Fascism, or Eternal Fascism. These features cannot be organized into a system; many of them contradict each other, and are also typical of other kinds of despotism or fanaticism. But it is enough that one of them be present to allow fascism to coagulate around it.’

And here they are:

  • The cult of tradition. “One has only to look at the syllabus of every fascist movement to find the major traditionalist thinkers. The Nazi gnosis was nourished by traditionalist, syncretistic, occult elements.”
  • The rejection of modernism. “The Enlightenment, the Age of Reason, is seen as the beginning of modern depravity. In this sense Ur-Fascism can be defined as irrationalism.”
  • The cult of action for action’s sake. “Action being beautiful in itself, it must be taken before, or without, any previous reflection. Thinking is a form of emasculation.”
  • Disagreement is treason. “The critical spirit makes distinctions, and to distinguish is a sign of modernism. In modern culture the scientific community praises disagreement as a way to improve knowledge.”

Read More »

Center for Faith and Culture, University of Bucharest – Visit of Professor Paul Fiddes

Dear Colleagues,

Greetings from Facultatea de Teologie Baptista and from the Centre for Faith and Culture! During the second week of December we hope to have another visit from Professor Paul Fiddes. At the moment we have the following tentative program. A full program will be produced in the next few days as I receive the final confirmation.

Monday, December 5th – There will be an afternoon meeting of the Ethnography and Ecclesiology research group of the Centre for Faith and Culture. PhD, Master students and other interested students are invited to attend. Professor Fiddes indicated that he will present an ethnographic study of responses to an inter-textual liturgy based on Shakespeare’s play, A Midsummer Night’s Dream. Professor Daniel Barbu will introduce his latest book “Do citizens have a soul?” There may be some research presented from Ukraine where a new study was done this summer (Dr. Andrey Puzynin)  and a presentation of some research among Romanian churches in the European diaspora (Dr. Alex Vlasin and myself). If any of you would like to present a paper please contact me. There will also be an opportunity to meet Professor Fiddes during the afternoon.Read More »

„Treziţii“ – Fundatia Romania Literara

Source: „Treziţii“ – Fundatia Romania Literara

O cronica exceptionala a domnului Daniel Cristea-Enache, la cartea lui Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor.

Marginali în centrul atenției – Revista 22 – saptamanal independent de analiza politica si actualitate culturala

Vasile Ernu nu scrie doar o cronică de familie, nici o autobiografie, ci preferă să recupereze, cu o doză onestă de luciditate antropologică, destinul unei comunități periferice, ostile „lumii acesteia“, înrădăcinate în ereziologia vechii Rusii țariste și captive în imperiul sovietic.

Source: Marginali în centrul atenției – Revista 22 – saptamanal independent de analiza politica si actualitate culturala

Domnul Teodor Baconschi scrie una dintre cele mai bune si interesante cronici de pina acum despre cartea lui Vasile Ernu.

Interviu Ioan T Morar: „Mă încăpățânez să cred că și în lumea asta modernă credința are un loc al ei”

Source: Interviu Ioan T Morar: „Mă încăpățânez să cred că și în lumea asta modernă credința are un loc al ei”

Un nou superb interviu al lui Ioan T Morar, desspre ultimeele lui carti, inclusiv, Sarbatoarea corturilor.

De citit, neaparat.

Sever Voinescu – Sunt convins ca Dumnezeu ne iubeste

Sever Voinescu

Sectiunea de spiritualitate a revistei Formula As a publicat recent un foarte interesant interviu cu domnul Sever Voinescu, redactor-şef al revistei Dilema, un intelectual care nu face un secret din angajarea lui religioasa.

Redau aici inceputul acestui interviu. Multumesc pentru acest link prietenului meu, domnul Ioan T Morar.

* * *

– În ultimii ani, cititorii dvs. v-au putut cunoaşte o latură neştiută a personalităţii dvs.: aceea de creştin practicant. Cum a început drumul dvs. spre Dumnezeu? Cum aţi descoperit bucuria cre­dinţei?

– Am simţit misterul teribil al lui Dumnezeu, încă înainte să ştiu bine ce-i cu el. Credinţa a crescut în mine natural, cumva firesc, fără să fi existat vreun moment zero, vreo revelaţie sau vreun şoc exis­ten­ţial, cum au fost, de exemplu, cele ale Sfântului Apostol Pavel sau al Fericitului Augustin. Pur şi simplu, în procesul de descoperire de sine, prin care trece orice om în anii primei tinereţi, eu am desco­perit în mine un credincios. Nu am fost niciodată altfel. Lecturile şi un anumit anturaj m-au ajutat enorm să înţeleg ce e cu mine, abia mai târziu. Cât despre mărturisirea credinţei mele – simt nevoia să o fac tot mai des, cu cât văd că lumea de­vine tot mai necredincioasă. În cazul meu, mărtu­risirea credinţei creştine este, mai ales, o apologetică. Pe măsură ce se înteţesc atacurile la adresa creştinis­mului, simt nevoia să vorbesc lumii despre splendoa­rea credinţei mele. Sunt sigur că dacă aş fi trăit într-o lume mai încreştinată şi mai îmbisericită, precum cea medievală, de pildă, nu aş fi vorbit prea mult despre credinţa mea. Precizez că nu împărtăşesc deloc pre­judecata Evului Mediu ca ev întunecat, obscurantist, plin de demoni şi ignoranţă, în mare diferenţă faţă de vremurile noastre, inteligente, luminoase şi deschise. Nici vorbă! Evul Mediu a fost o vreme cu lumini şi umbre precum este şi cea de astăzi. Iar ignoranţa şi prostia colectivă de azi nu este cu nimic mai prejos decât cea din Evul Mediu.

– Aţi avut o educaţie religioasă în familie?

– Mai degrabă, nu. Cum v-am spus, întâi am fost credincios şi abia apoi mi-am dat seama de asta…Read More »

Apocalipse autoprovocate – SuplimentulDeCultura.Ro

Source: Apocalipse autoprovocate – SuplimentulDeCultura.Ro

Textul lui Marius Mihet estee unul dintre cele mai intereante care s-au scris pina acum despre ultima carte a lui Ioan T Morar.

De citit neaparat.

Viața Românească 7/2016 – Migrații identitare

Source: Viața Românească 7/2016 – Migrații identitare

Iata o noua cronica a romanului Sarbatoarea corturilor, una dezamagitoare de aceasta data, dupa parerea mea. Si nu pentru ca este una critica, ci pentru ca autorul ei in mod evident nu stie nimic despre contextul social si religios al actiunii, si atunci o face pe desteptul, asa cum fac toti ignorantii. Desigur, o fac aparent doct, doar e literat. Vorba ceea, ‘noblesse oblige’.

INTERVIU Ioan T. Morar, scriitor: „Scrisul e ca o căsnicie: ştii totul despre celălalt, dar abia aştepţi să te surprindă“ |

Scriitorul Ioan T. Morar vorbeşte pentru „Weekend Adevărul“ despre „Sărbătoarea Corturilor“, cea mai recentă carte a lui, dar şi despre alte proiecte ale sale. Morar a fost Consul General al României la Marsilia, după care s-a stabilit în Franţa.

Source: INTERVIU Ioan T. Morar, scriitor: „Scrisul e ca o căsnicie: ştii totul despre celălalt, dar abia aştepţi să te surprindă“ |

Va impartasesc tirziu acest interviu despre ultima carte a lui Ioan T Morar, din pricina calatoriilor, dar mai bine mai tirziu decit niciodata.

Emily Dickinson – I measure every Grief I meet | Academy of American Poets

I measure every Grief I meet

Source: I measure every Grief I meet (561) | Academy of American Poets

A superb poeem. Thaanks to my friend Daniel Longyne for this link.