Molly Worthen – How to Escape From Roy Moore’s Evangelicalism

Molly Worthen

Molly Worthen (born 1981), is a historian of American religion and a liberal journalist. She is assistant professor of history at the University of North Carolina at Chapel Hill. She is the author of an exceptional book, which every evangelical should absolutely read: Apostles of Reason: The Crisis of Authority in American Evangelicalism. In this article, published by The New York Times, she reflects on the profound crisis on American evangelicalism, in the light of the current Roy Moore ethics scandal. Here are just a few excerpts.

* * *

…a new ritual has superseded Sunday worship and weeknight Bible studies: a profane devotional practice, with immense power to shape evangelicals’ beliefs. This “liturgy” is the nightly consumption of conservative cable news.

When I sought out conservative and progressive critics of white evangelical politics and asked them how to best understand it, this was their answer: pay attention to worship, both inside and outside of church, because the church is not doing its job. Humans thrive on ritual and collective acts of devotion. And the way we worship has political consequences. It shapes our response to evil and our reaction to people different from ourselves.

The philosopher James K. A. Smith, who teaches at Calvin College in Grand Rapids, Mich., has argued that our lives are shot through with unconscious acts of worship, whether we genuflect at the Apple Store or wake up whispering prayers for our child’s admission to the Ivy League. “We are, ultimately, liturgical animals because we are fundamentally desiring creatures,” he writes in his book “Desiring the Kingdom.” “We are what we love.”

When the Rev. Dr. Martin Luther King Jr. observed that 11 o’clock on a Sunday morning is the most segregated hour in America, he was acknowledging the special power that ritual and community have to stoke or weaken both love and hatred. There is no substitute for sharing the bread and wine — the climax of the Christian liturgy — with people unlike yourself, Ms. Schiess said. She called for fighting false idols with right worship: “Fox News forms a fear, a caricature of other people; if communion were done in churches with diverse populations, it would counteract that fear.”

f you’re wondering what the future of not-so-organized religion looks like, look to the community that has grown up around “The Liturgists,” a podcast hosted by Michael Gungor, a musician, and Mike McHargue, a science writer (both are former evangelicals).
When they began the podcast in 2014, “we started it out of a sense of existential loneliness,” Mr. Gungor told me. They broadcast liturgical music, meditations and interviews with theologians and activists. The podcast has nurtured a community with a life of its own. Listeners find one another through social media, and the co-hosts travel the country to convene events where fans eat, drink and worship together — groups that often continue meeting after Mr. Gungor and Mr. McHargue leave town.
“As America deinstitutionalizes and moves away from religion, people — especially millennials — have lost something. Their community becomes primarily virtual, they’re seeing people through a screen and not flesh and blood, and there’s great data that this leads them to loneliness and depression,” Mr. McHargue said. “The core of every podcast is, ‘you’re not alone,’ and that draws people in, but we can’t stay there. We have to draw them into some kind of communal practice.”

All these people have one thing in common: the instinct that worship should be an act of humility, not hubris. It should be a discomfiting experience, not a doubling down on what’s easy and familiar. The battle for the soul of evangelicalism, the struggle to disentangle it from white supremacy, from misogyny — and from the instinct to defend politicians like Roy Moore — demands sound arguments grounded in evidence. But the effort must also advance at the precognitive level, in the habits and relationships of worshiping communities. Fellowship has the power to refashion angry gut feelings and instead form meek hearts and bounden duty.

(Read HERE the entire article.)




Kirsteen Kim – Unlocking Theological Resource Sharing Between North and South

Kirsteen Kim is Professor of Theology and World Christianity in the School of Intercultural Studies, Fuller Theological Seminary, USA

Kirsteen Kim deals in this Lausanne article with what I consider to be one of the tragedies of present day evangelicalism: the Western financial and institutional domination of evangelicalism, in the context of a growing evangelical and Pentecostal/charismatic dynamic moving rapidly East and South.
The author suggests a number of well meaning possible solutions for ‘unlocking resource sharing’ in this context. However, I am afraid that, like in the Lausanne movement itself, unless something radical and prophetic happens, the ‘golden rule’ (meaning, ‘who has the gold, makes the rules’ ) will continue to dominate the North-South dynamic. And, for the moment, this dynamic seems to be governed more by the capitalist free market mechanism than by the principles of the Kingdom of God).
From this point of view, I am more hopeful in what secular institutions are trying to do (like the current European Union discussion that access should be TOTALLY FREE for ALL scholarly journals), than in the willingness of Christians to think and act outside of the capitalist box.
I am very curious what others think about this.

Here are a few excerpts from the article.

* * *

key dilemma faced by theological educators is that, whereas most students are in the South, many of the resources are in the North.

  • Although, throughout the North, the overwhelming majority of church leaders have theological education, sometimes to doctoral level, overall enrolment in theological education is declining, including in evangelical schools.
  • In the South, many churches are led by people without the benefit of theological education and without access to it. However, although concrete data on theological education in the South is lacking, regional theological associations report rapid growth. Moreover, some faculty at institutions in the South now have higher levels of faculty qualifications to enable them to offer doctoral degrees.

Despite the shifting picture, the absolute majority of teaching staff, scholarship funds, theological libraries and publications are still located in the North. Furthermore, the decline of theological education in the North, together with the ongoing effects of the 2008 financial crisis, has restricted the already-limited funds available from the North for theological education in the South.

Despite the financial constraints, there is much that can be done to address the current imbalance in theological education between North and South. I shall give some practical examples and suggestions of resource sharing below. However, in order for this to happen, we need the kind of theological education that encourages such sharing.

One of the reasons for the inadequate resource sharing is that theological education—both in the North and the South—is dominated by models developed to serve the institutional church of a largely homogenous community in a particular locality.

Along with the development of missional church, we need missional theological education. Becoming missional is not just a matter of adding in optional courses in ‘missiology’ or ‘global Christianity’; it requires a paradigm shift in the way the entire theological curriculum is taught. This change is happening:

  • Biblical studies is recognizing the cultural and regional diversity of the early church.
  • Systematic theology is taking account of the systems of thought in Asia, Africa, and indigenous peoples.
  • Church history is becoming integrated with mission history, and recognizing the polycentric nature of Christian movements.
  • Practical theology is focusing not only on local but also on global questions and on their interconnectedness.

When we learn through our theological education to value the whole church—diverse, multicultural, global, and interdependent—we will realize the importance of resource sharing. The Lausanne Movement can be a catalyst to speed up change, which needs to take place in the accrediting agencies as well as the institutions for theological education.

(Read HERE the entire article, to find the solutions suggested by the author to this serious problem.)




Voicu Bojan – Un corporatist bucurestean printre refugiatii din Lesbos

Gabi Macovei – soț și tată, biciclist solitar,
poet pentru prieteni și specialist în comunicare
din București. Crede în supraviețuirea rasei
umane prin rock’n’roll și mașini electrice.

Dialogul de mai jos a fost publicat de amicul Voicu Bojan pe platforma Este un text care trebuie citit neaparat.

* * *

Gabriel Macovei își pusese de o vreme în cap să petreacă o săptămână ca voluntar într-o tabără de refugiați. Voia să verifice dacă el – familist dedicat, city boy sofisticat și ușor hipsterish – e în continuare viu, capabil să-și ajute semenii, și dacă e sensibil la drama unor necunoscuți aflați între spaima de moarte și limanul speranței.
Așa a ajuns în tabăra Moria din Lesbos, ca voluntar pentru EuroRelief, unul dintre zecile de ONG-uri care activează în această insulă elenă aflată foarte aproape de coastele Turciei.
Experiența l-a schimbat. Cum și de ce? Peste ce poți da într-o tabără de refugiați? Nu cumva, în final, dai chiar de tine însuți, dar altfel decât te știai înainte?
Iată dialogul nostru.Read More »

John Pavlovitz – If You Voted for Donald Trump, You Owe My Children an Apology

John Pavlovitz

Note: This is a vitriolic and well deserved indictment to all those who, in their foolishness have made possible the election o an utter fool as President of  United States,

* * *

If you voted for Donald Trump, you owe my children an apology.

You owe them an apology for making them grow up with a hateful, incompetent, petulant, predatory monster as their President.

For placing their safety in the hands of an impulsive child, who trolls world leaders with nuclear weapons and wields our military like an insecure coward brandishes a gun at a party.

For unleashing the fierce tide of bullying, racism, bigotry, and homophobia they have to see in their classrooms and ball fields and neighborhoods—because the man you chose has repeatedly encouraged and legislated it.

For making them do “shooter drills” at school, because you’ve sanctioned a man who is fully in bed with the NRA, who removes barriers to mentally ill people getting guns, and who does nothing to prevent military weapon proliferation.

For the terrifying images of a crowd of emboldened, violent, torch wielding Nazis terrorizing a town—and of a President who coddled them afterward.

For the inexplicable disconnect they see in a man claiming to be Christian—while being so devoid of anything remotely resembling Jesus.

Read More »

Horia-Roman Patapievici – Religie și politică. Rolul și locul creștinului în viața politică

Centrul Areopagus din Timisoara celebreaza zilele acestea 20 de ani de existenta. Cu aceasta ocazie a fost organizat evenimentul special pe care il puteti urmari aici inregistrat.

Eveniment special, sâmbătă, 11 noiembrie 2017, ora 11, la sediul centrului Areopagus din Timișoara. Invitat de onoare: Horia-Roman Patapievici. Am discutat împreună despre religie și politică, cu accent pe rolul și locul creștinului în viața politică.

Otniel Bunaciu, Mișcarea baptistă (Întrebări și răpunsuri)

Aici gasiti si sesiunea de intrebari si raspunsuri care a urmat prezentarii dr. Otniel Bunaciu la sesiunea de comunicari legata de Reforma.

Istorie Evanghelica

Sesiunea de întrebări și răspunsuri legată de prelegerea “Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire” susținută în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.

View original post

Otniel Bunaciu, Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire

Iata aici si ultima prezentare din cadrul sesiunii de comunicari legata de comemorarea a 500 de ani de la Reforma la ITB Bucuresti

Istorie Evanghelica

Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Profesorul Otniel Bunaciu vorbește în cadrul prelegerii sale despre aspectele identitare ale mișcării baptiste, unul dintre acestea fiind libertatea.

View original post

Christian Solidarity Worldwide – A Prayer Diary for Cuba


“God gives us strength based on our faith. We are fighting for freedom. Our Lord said the truth will set you free and we are fighting for this ideal.” Berta Soler is a human rights activist and the leader of the Ladies in White group. Berta exemplifies the courage and perseverance of Cuba’s human rights activists, church leaders and hundreds of others who face daily harassment just because of what they believe.


Fếlix Llerena López is a young religious freedom defender who was arrested three months after an advocacy visit to Washington, DC with CSW. He wasn’t permitted to travel and had even been expelled from university. However, the charges against him have now been dropped: praise God for this good news.Read More »

North Korea – A Communist Human Rights Hell


(Source, Christian Solidarity Worldwide)

Map of Western Media

map of western media

Take your pick.

(Source, HERE.)

John Pavlovitz – A Letter to Survivors of Sexual Assault

John Pavlovitz

To every person who has survived harassment, abuse, or violation:

Dear Friend,

I’ve been thinking about you and wanted you to hear a few things today, in case you never hear them for anyone else. I so hope this reaches you.

I imagine these days must be difficult for you.

Not that every day isn’t difficult given what you’ve endured, but I imagine these are especially painful times—
to see the headlines and the hashtags, and to be continually reminded of the personal hell you’ve walked through;
to watch people debate the veracity of accusers,
to see survivors cross-examined by strangers,
to hear supposed adults suggest a child’s consent,
to listen to professed Christians defend predatory politicians using the Bible,
to see lawmakers take the side of the victimizers,
to witness admitted offenders being rewarded.Read More »

George Hankock Ștefan – Reforma, limbaj, naționalism și erezie

Inca una dintre contributiile la recenta sesiune de comunicari dedicata Reformei la ITB Bucuresti.

Istorie Evanghelica

Reforma, limbaj, naționalism și erezie a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
În cadrul prelegerii se vorbește despre folosirea limbilor naționale pentru traducerea Bibliei și actele de cult, dar și despre naționalism și erezie

View original post

Nadia Bolz-Weber – Blessed are… Meditation for Holy Ground

Blessed are the agnostics
Blessed are they who doubt. Those who aren’t sure, who can still be surprised.
Blessed are those who think they have nothing to offer.
Blessed are the toddlers who rush past the queue to share in communion.
Blessed are the bored
Blessed are those who stare at the roof of the Church, wishing for something to happen, hoping for God to act… Read More »

Ce sunt baptiștii – protestanți sau neoprotestanți? – Marius Silveșan

In limba engleza exista o sintagma care suna astfel: ‘words create worlds’. Terminologia nu este un soi de joc lingvistic facil si lipsit de miza, ci ea a fost folosita adesea ca instrument politic sau religios.
Aceasta realitate este ilustrata perfect de istoria introducerii si utilizarii ca arma politica si ideologica (de catre regimul comunist) si agresiv apologetica (de catre autoritatile eclesiastice ortodoxe).
Vom reveni mai pe larg la acest subiect in introducerea volumului Omul evanghelic. O explorare a comunitatilor protestante romanesti, care se apropie curind de publicare.
Pina atunci, iata aici citeva consideratii importante publicate de istoricul baptist Marius Silvesan.

Istorie Evanghelica

Astăzi, 31 octombrie 2017, când se celebrează 500 de ani de Reformă protestantă, reiau un material publicat în numărul din septembrie 2015 al Revistei România Evanghelică în care discut despre originea baptiștilor având ca punct de pornire disputa protestant – neoprotestant.

În ce curent religios putem să-i încadrăm pe baptiști și care sunt argumentele pro sau contra unei încadrări a baptiștilor la neoprotestanți sunt întrebările la care ne propunem să răspundem. În ceea ce privește folosirea termenului neoprotestant pentru a-i încadra pe baptiști, Dorin Dobrincu îl consideră ca fiind o etichetă improprie pentru acest grup religios din punct de vedere doctrinar, cu atât mai mult cu cât el nu este unul eterogen.

În lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între 1944-1990 Ioan Bunaciu folosește termenul mișcări evanghelice pentru a defini ceea ce generic numim biserici neoprotestante. Sintagma de neoprotestantism a fost importată din spațiul german, iar conceptul de neoprotestantism este…

View original post 564 more words

Daniel Barbu, Reforma, confesionalizare și revoluțiile naționale

Iata aici prezetarea facuta de Profesorul Daniel Barbu in cadrul sesiunii de comunicari legata de Reforma protestanta la ITB Bucuressti.

Istorie Evanghelica

Reforma, confesionalizare și revoluțiile naționale a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Prelegerea este una care aduce mai multe elemente de noutate fiind ancorată atât de contextul discuției despre Reforma protestantă, reforma religioasă, cât și de spațiul european și mai specific de cel românesc. Se regăsesc referiri la uniformizarea actului de cult catolic de rit latin prin acțiunea lui Carol cel Mare, cât și referiri la uniformizarea a actului de cult în ceea ce noi numim astăzi bisericile ortodoxe. De altfel, profesorul Daniel Barbu, un om de o erudiție deosebită, are referi la Sir Walter Scott, la Scoția, dar am putea spune și o legătura între Scoția și Biserica Ortodoxă pe care o veți…

View original post 4 more words

Sorin Bulboacă, Comunități reformate (calvine) și structuri eclesiastice în Banat în veacul al XVII – lea

Istoricul baptist Sorin Bulboaca vorbeste despre comunitatile reformate romanesti din Banat in secolul al XVII-lea.

Istorie Evanghelica

Comunități reformate (calvine) și structuri eclesiastice în Banat în veacul al XVII – lea a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Sorin Bulboacă își începe prelegerea prin demontarea unor mituri care stăruie în istoriografia românească referitoare la Reforma protestantă și români
1. Românii care s-au convertit la protestantism (calvinism) s-au maghiarizat
2. Românii convertiți la calvinism au fost răsplătiți cu înobilare
3. Românii au fost dintotdeauna ortodocși și au rămas așa. În acest context este prezentată informația conform căreia Reforma apare în Transilvania în anul 1540, la scurt timp după afișarea celor 95 de teze de către Luther în 1517 și au aderat la ea mai mulți români.

View original post

Dănuț Mănăstireanu, Istoria unui pelerinaj spiritual – Sesiune de întrebări și răspiunsuri

Iata aici si inregistrarea sesiunii de intrebari si raspunsuri, dupa lectura textului meu la ssiunea dee comunicari legata de Reforma la ITB Bucuresti.

Istorie Evanghelica

Sesiune de întrebări și răspunsuri cu Dănuț Mănăstireanu

„Cred întru una sfântă, catolică și apostolică Biserică” – istoria unui pelerinaj spiritual în spațiul românesc al Reformei a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.

View original post

PSD – 50+ magarii in 10 luni


Luati de aici, mafiotism pe pâine.

50 de măgării în 10 luni:

  1. TVA split.
  2. Impozitul “pe gospodărie”.
  3. Blocarea anchetei penale în cazul Rovanei Plumb, acuzată în Afacerea Belina.
  4. Amendarea directoarei NN care a anunțat că Pilonul II de pennsii urmează să fie desființat.
  5. Anunțul de desființare a Pilonului II de pensii, făcut de ministrul Finanțelor.
  6. Retragerea anunțului.
  7. Anunțul de modificare a contribuției la Pilonul II de pensii.
  8. OUG 9, care permite sifonarea cvasi-legală a banului public.
  9. Reintroducerea supraaccizei la carburanți, după ce fusese desființată la inițiativa aceluiași partid.
  10. Iminenta reintroducere a taxei auto, după ce fusese desființată de același partid.
  11. Taxa de solidaritate.
  12. Scăderea pedepselor pușcăriașilor din pix, la grămadă.
  13. Tăierea aproape completă a investițiilor.
  14. Majorarea salariilor în administrația locală fără asigurarea fondurilor pentru aceste majorări.
  15. Încurajarea pensionărilor anticipate din MAI, MApN etc. pentru prinderea unor pensii speciale uriașe.
  16. Creșterea semnificativă a salariului minim fără vreo justificare economică.
  17. Plata contribuțiilor la nivelul salariului minim în cazul contractelor part-time.
  18. Mutarea taxelor salariale la angajat.
  19. OUG 13.
  20. Trântirea prin moțiune de cenzură a propriului guvern, la doar 6 luni de la învestitură.
  21. Modificarea legii Curții de Conturi astfel încât să fie deschis accesul celor fără studii de specialitate.
  22. Numirea unui personaj dubios la conducerea Curții de Conturi.
  23. Scăderea administrativă și arbitrară a prețurilor la unele medicamente, ceea ce a provocat penurie.
  24. Criza nesfârșită a vaccinurilor.
  25. Angajarea unei persoane judecate pentru corupție (Darius Vâlcov) la Guvern, drept consilier, plătit din bani publici.
  26. Pensionarea bizară, aproape inexplicabilă, a unei judecătoare din dosarele Dragnea, Ghiță, Tăriceanu, Oprea etc., ceea ce a determinat reluarea proceselor respective.
  27. Finanțarea exagerată și permanentă din fonduri publice a Catedralei Neamului.
  28. Modificarea legilor pădurilor astfel încât să fie reduse pedepsele pentru mafia lemnului – încurajarea defrișărilor ilegale.
  29. Angajarea la stat a rudelor și amantelor liderilor PSD.
  30. Asaltul permanent asupra Legilor Justiției și încercarea de a pune sub control politic Justiția.
  31. Refuzul de a solicita opinia Comisiei de la Veneția pe principalele modificări din Legile Justiției.
  32. Ignorarea protestului masiv al magistraților față de proiectul Legilor Justiției.
  33. Nerespectarea procedurii parlamentare în promovarea acestor proiecte.
  34. Controalele “cu dedicație” ale ANAF în redacții critice față de actuala putere.
  35. Orice zi a ministrului Liviu Pop în funcția de ministru al Educației.
  36. Intenția de a generaliza impozitul pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit.
  37. Demiterea abuzivă a inspectorilor școlari.
  38. Anularea legislației care prevedea ocuparea funcțiilor de director de școală prin concurs.
  39. Scandalul auxiliarelor.
  40. Manualul unic.
  41. Compendiul școlar în loc de manuale.
  42. Criza manualelor școlare.
  43. Creșterea masivă a veniturilor parlamentarilor.
  44. Amânarea Legii Pensiilor.
  45. Niciun km de autostradă.
  46. Explozia deficitului bugetar.
  47. Ascunderea la Ministerul Sănătății a raportului privind neregulile din reacța sistemului sanitar la tragedia Colectiv.
  48. Planul de organizare a unui referendum conform cererilor Coaliției pentru Familie.
  49. Campania ridicolă și insistentă de spălare a creierelor cu sperietoarea “Soros”.
  50. Numeroase declarații mincinoase ale miniștrilor și liderilor politici de la guvernare, documentate de diverse redacții.

(Sursa, blogul lui Vlad Petreanu.)


George Demacopoulos – Is it Time to Relinquish Liturgical Greek?

Liturgical Greek

Every religious tradition in the United States is seeing its membership decline.  But according to the most recent Pew Study, few Christian traditions are seeing their members head for the doors as quickly as the Orthodox—only 53% of adults who were raised in the Orthodox Church still identify as Orthodox.

Professional statisticians will note that the sample size of Orthodox in the Pew study is small, but the Greek Orthodox Archdiocese’s own published statistics on marriages and baptisms over the past forty years suggests that the retention of its younger members is falling dramatically.

Is our parochial use of Liturgical Greek part of the problem?

Read HERE the rest of this courageous article

Dănuț Mănăstireanu, „Cred întru una sfântă, catolică și apostolică Biserică” – istoria unui pelerinaj spiritual în spațiul românesc al Reformei

Iata aici inregistrarea prezentarii pe care am facut-o marti 31 octombrie, la Institutul Teologic Baptist din Bucuresti, in cadrul sesiunii de comunicari ocazionata de comemorarea a 500 deani de la inceputurile Reformei protestante.
Este un text mai putin academic si mai degraba biografic, pe care l-am considerat un fel de datorie de onoare fata de o traditie eclesiala pe care am parasite-o, dar in care am trait cea mai mare parte a vietii mele eclesiale, si care a contribuit in chip major, alaturi de citeva alte surse, la conturarea identitatii mele crestine.

Cei interesati pot citi textul integral al prezentarii la link-ul de mai jos.

Danut Manastireanu – „Cred intru una, sfanta, catolica si apostolica Biserica” – Istoria unui pelerinaj spiritual in spatiul Reformei – Bucuresti

Istorie Evanghelica

„Cred întru una sfântă, catolică și apostolică și Biserică” – istoria unui pelerinaj spiritual în spațiul românesc al Reformei a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.

View original post

IMES – November Regional Brief

A great initiative. Please follow if you are interested in a robust non-ideological, non-Zionist Christian perspective on the MENA region.

The Institute of Middle East Studies

IMES is launching its bilingual “Regional Brief,” which picks up on key news of a political, religious, economic, and social nature, happening in the MENA region. After shedding some biblical and theological insights on them, they will be presented in a way that serves churches and Christian organizations both in the MENA region and globally.

The goal of the Regional Brief is to increase the global body of Christ’s understanding of the region and to provide it with insight and recommendations for ministry.



The Church in Lebanon Needs to Balance Its Compassion between a Critical Situation at Home and the Safe Return of Syrian Refugees to their Country

On the 17th of October 2017, the Information Office of the Presidency of the Lebanese Republic announced President Michel Aoun’s call for the return of Syrian refugees to the safe areas of Syria, due to Lebanon’s inability to bear the consequences…

View original post 976 more words

Farmecul discret al geometriei (6)

Desi nu m-am dat niciodata in vint dupa matematica – efectul faptului ca nu am avut niciodata profesori prea buni la aceasta disciplina, nu pot sa nu recunosc inteligenta si umorul unui text legat de acest subiect. Si, mai ales, pentru mine, implicatiile multiple ale acestor consideratii. Multumesc, Dyo, pentru un text inspirat.


Episoadele anterioare pot fi citite AICI1AICI2 , AICI3AICI4 și AICI5.

Cât de mare este un punct?

Hm, răspunse Euclid scărpinându-se în barbă, nu m-am gândit niciodată la asta.

Credeam, continuă părintele geometriei clasice, că nu are importanță, că teoremele își vor păstra demnitatea indiferent de mărimea punctului.

Nu e chiar așa. Nu toate punctele ce alcătuiesc planul din fața geometrului sunt la fel. Iată că unele au primit nume: A, B, C. Despre ele se fac enunțuri interesante, fiind alăturate unor uimitoare raționamente. Din ele izvorăsc linii deosebite, prin ele trec drepte sau segmente vitale sensului geometric al unui desen.

Teoremele nu își individualizează figurile. Nu ni se spune că „în orice triunghi dreptunghic ABC pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor”. E de înțeles, astfel, nedumerirea lui Euclid: nu contează cum vom denumi vârfurile unui triunghi, suma unghiurilor sale…

View original post 345 more words

Mijlocul NU este mesajul – Martin Luther

Dyo, right to the point. Mai bine ne-am uita in propria curte. Dar asta nu e prea ‘sexy’. Ba chiar e dureros. Caci ar insemna sa realizam ca chiar trebuie sa ne schimbam. NOI, nu EI.


Plutește în aer o tot mai accentuată nemulțumire legată de unele efecte (se zice) nedorite ale Reformei lui Luther, între care „strălucesc” divizarea creștinătății în sute și mii de ramuri, confesiuni, grupări și secte, sărăcirea limbajului teologic prin aplecarea excesivă spre literalism biblic și prin sole, înălțarea dimensiunii individuale a vieții de credință deasupra celei comunitare, dinamitarea unei întregi paradigme de funcționare a autorității eclesiale … și alte din astea.

Acum, nu zic, este posibil ca toate aceste ponoase, alături de altele poate și mai grave (predestinarea?), să fie pe drept imputabile și Reformei lui Luther. Dar nu cred că e cazul să cârcotim. La fel de bine am putea spune că Henry Ford, cel ce a pus bazele industriei auto moderne, este vinovat de blocajele din trafic sau de accidentele care se produc pe șoselele noastre. Sau că cei ce au inventat world wide web sunt vinovați de…

View original post 31 more words

Shane Claiborne – A Few Thoughts for Halloween


Before there was “Halloween”, there was “All Hallows’ Eve” – and All Saints Day. For hundreds of years, before jack-o-lanterns and zombies and candy corn, Christians around the world have remembered the dead, the saints, the cloud of witnesses that have gone before us.
Halloween comes from the same root word as “hallowed” or “halo”, meaning holy.
This weekend liturgical Christians around the world honor “all saints day” by reciting the names of the holy saints of God throughout the centuries.
Rather than glorifying death, Halloween is a time we can celebrate life, remembering the lives of our loved ones and the heroes of the faith. The dead can inspire the living to truly live.
While we don’t need more gore and blood, there is something sweet about being able to laugh at death and fear, something Halloween gives us permission to do. After all, we know the dead can rise again and death has lost its sting.
Every year on Halloween, I bring out some photos of dead people, saints, loved ones, heroes of the faith. And I talk to our kids about what Halloween can really mean.
It’s not about zombies, but it IS about the living dead. Just as Jesus rose from the dead, so can we. Halloween is a time to remember how “hallowed” – how holy – life is. And how death has lost its power over us.
Halloween is a time to cherish life, laugh at death, and remember that the tombs are empty.
Oh death, Thou art dead!
Happy Halloween.
The dead will rise!

Pustiul: între nostalgia mizeriei și asumarea încrederii

Luci, despre credinta in pustie, o tema la care s-ar cuveni sa meditam constant, in contextul tranzitiei in postcomunism.


Apoi în pustiu, ai văzut că Domnul Dumnezeul tău te-a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut până la sosirea voastră în locul acesta. Cu toate acestea, voi n-aţi avut încredere în Domnul Dumnezeul vostru care mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea într-un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuia să mergeţi, şi ziua într-un nor. [Deuteronom 1:31-33]

De ce e greu să te încrezi în Dumnezeu cînd treci prin momente delicate și situații complicate? De ce ne este dificil să-i oferim credibilitate și să rămînem loiali în situații în care El pare vinovatul de serviciu?

Aș vrea să punctez și eu cîteva detalii din istoria poporului evreu care ne pot ajuta la conturarea unui răspuns. Departe de mine gîndul de a oferi explicații exhaustive sau diagnostice cu precizie matematică.

Ce este…

View original post 947 more words

Vineri 27 octombrie, Iasi – Spații culturale și artistice – expresii ale Reformei


Avem deosebita plăcere de a vă invita la evenimentul

Spații culturale și artistice – expresii ale Reformei, 

care, într-o atmosferă de sărbătoare, va încheia lucrările simpozionului Reforma Protestantă între Apus și Răsărit – 500 de ani de istorie. 
Întâlnirea va avea loc,
vineri 27 octombrie 2017, ora 18.00, în Sala Dublei Alegeri a Muzeului Unirii din Iasi,
și are ca invitați speciali următorii artiști și personalități din lumea academică:
Mirela Diaconu, soprană
Vlad Morar, bariton
Sebastian Vârtosu, violoncel
Vasilica Stoiciu-Frunză, pian
Grup vocal, dirijor Livia Boicu
Liviu Mocan, sculptor
Adrian Morar, dirijor
Alexandru-Florin Platon, istoric
Emil Bartoș, teolog
Liviu Damian, istoric
De asemenea, evenimentul vă oferă posibilitatea de a admira colecția de lucrări cu tema Cartea care te citește, ale sculptorului ieșean Liviu Mocan, găzduită cu acest prilej la Muzeul Unirii.
Vă așteptăm cu drag!


John Pavlovitz – To The Men on the Other Side of #MeToo

John Pavlovitz

This is a strong word that needs to be heard by all of us, men, in the context of the #MeToo campaing. Listen:

As I watched my social media feeds fill up over the past two days, with hundreds of #MeToo hashtags from women sharing their firsthand experience of sexual harassment or assault, I began to grieve.

I grieved for the sheer volume of the revelations, realizing they will still only barely scratch the surface; how many more women are too traumatized, too protective of their privacy, or simply not yet ready to make such personal declarations to an invisible assembly of relative strangers—many of them, the very kinds of men responsible for these wounds. I know how many more women are carrying these terrible stories around and do not want to tell them.

And that’s the thing: they shouldn’t have to.

No survivor of violence should be compelled to unearth their hidden scars in order to reach those responsible for them. Men, the onus should not be on women who have been harassed or assaulted, to expose themselves to further injury just to show us the scale and the depth of our own sickness. This is our responsibility. We should be the ones doing the soul excavation and the mirror-gazing, and we should be the ones now openly confessing our #MeToo’s, in these moments when the world is watching.

We should be the ones making ourselves vulnerable; the ones sharing with our circles of friends, loved ones, business associates, church friends, and social media acquaintances; how complicit we are in this vile epidemic. 

This isn’t the time for each of us to broadcast our self-created good guy resumes, to defend our personal virtue, or to imagine why these are all some other guy’s stories—because that’s largely the point here: these are probably our stories.

The wounds of the #MeToo’s are likely ones we have been responsible for inflicting, if not in personal acts of aggression:

In the times we stood silently in the company of a group of catcalling men; too cowardly to speak in a woman’s defense.
In the way we’ve voraciously consumed pornography without a second thought of the deep humanity and the beautiful stories beneath the body parts.
In the times we pressured a woman to give more of herself than she felt comfortable giving, and how we justified ourselves after we had.
In the times we laughed along with a group of men speaking words that denied the intrinsic value of women.
In the times we used the Bible to justify our misogyny.
In the times we defended predatory bragging as simply “locker room talk.”

In the times we imagined our emotional proximity to a woman entitled us to physical liberties.

Guys, while we may not believe we have committed direct acts of violence against women (however given the statistics, this is quite likely), we have each participated in a culture of misogyny and sexism that continues to victimize and traumatize, to steal safety and generate fear, to deny humanity and to cultivate disrespect. We are fully complicit in these #MeToo stories, whether we have intentionally acted, contributed unknowingly, nurtured with our silence, multiplied with our laughter, our cosigned with our credit cards.

And in these days, we should not be expecting women to further make themselves vulnerable just to wake our consciences up and to call us to places of decency and accountability that we should already be aspiring to.

We should be the ones stepping from the shadows right now.
We should be the one laying our souls bare.
We should be risking the judgment of strangers.
We should be the ones demanding renovation.

We are the other side of the #MeToo stories.
We are the writers of these awful stories.
It’s time we owned this sickness.
It’s time we stopped it. 

(Source, HERE)




26 octombrie, Universitatea Iasi – Reforma Protestanta intre Apus si Rasarit – Simpozion International Interdisciplinar

Read More »

Scot McKnight – Bury The Word “Evangelical”

Scot McKnight, at the centre of the picture

[This ia stern warning from a leading evangelical. We better listen. And, I openly admit, I fully agree with Scot.]

It’s time to bury the word “evangelical.” It’s both past time to bury it but it’s also time yet again to bury it.

I have a strategy for doing so, but first this:

Kate Shellnutt, at CT, writes,

More than 80 years ago, the first president of Princeton Evangelical Fellowship aspired for the organization to allow students “to enjoy Christian fellowship one with another, to bear united witness to the faith of its members in the whole Bible as the inspired Word of God, and to encourage other students to take, with them, a definite stand for Christ on the campus.”

In 2017, the Ivy League student ministry remains fully committed to this purpose … just without calling themselves evangelical.

The long-running organization changed its name this year to become Princeton Christian Fellowship, citing baggage surrounding the evangelical label.

“There’s a growing recognition that the term evangelical is increasingly either confusing, or unknown, or misunderstood to students,” the organization’s director, Bill Boyce, told The Daily Princetonian.

It’s not an issue limited to the 8,000-student campus; a number of evangelicals across the country share his concerns, particularly after last year’s election linked evangelical identity with support for President Donald Trump in the public eye.

Which leads me beyond the obvious: one of the more openly affirming institutions of evangelicalism, CT, records the news that evangelical is an embattled term while CT presses forward with no desire to diminish the centrality of the term for itself. But this essay is not about CT.

It’s about that dreaded term “evangelical.”

It’s a case of only a few who like the term while many despise the term, all the while knowing there’s no other term to use.

The issue is politics; the presenting painful reality is Trump. The reality is 81% of evangelicals voted for Trump. The word “evangelical” now means Trump-voter. The word “evangelical” is spoiled.

Which means the problem is not nearly so large among self-confessed evangelicals. They admit to being evangelicals and voting for Trump and evidently see no dissonance. We don’t know how many of that 81% held their nose when they voted for Trump but this is certain: they weren’t voting for Hillary Clinton. Their evangelical convictions and their political convictions were inter-looped into voting for Trump and not Hillary (or a Democrat).Read More »

Dewi Hughes – A Tribute to a Great Man of God

Dewi Arwel Hughes

I just found out that my dear friend Dewi Arwel Hughes went to bee with the Lord. May he rest in peace with the saints!

I met Dewi for the first time in February 2007, at Limuru, in Kenya, in the context of the Lausanne Movement, as we were both called to serve in the Lausanne Theology Working Group, under the leadership of Dr. Christ Wright.

Ruth Padilla, Dewi Hughes, Chris Wright, John Baxter-Brown,
Members of the Lausanne Theology Working Group

Dewi presented there a paper on ecclesiology and ethnicity, which, as I was going to find out, was one of his lifelong passions. My friend was not a nationalist. Far from it. Nevertheless, he was fully dedicated to the preservation and flourishing of the Welsh language. In 2010, when we met for the last time on this side of eternity, he had with him a young Welsh woman that he was mentoring in this area. I remember how impressed I was by the quality of her presentation during the congress, and how proud was Dewi of her. His interest in the theological implications resulted also in his book Castrating Culture: A Christian Perspective on Ethnic Identity from the Margins, published by Paternoster, in 2001.Read More »