Here is an outline of my sermon, which I have delivered at the invitation of Archbishop Malkhaz Songulashvili.. Read More…

An Evangelical’s Guide to ‘Laudato Si’, Pope Francis’s Encyclical on the Environment – The Gospel Coalition.

In case you do not have time, or you do not care, to read the entire ‘Laudato Si’ encyclica, but you are still interested to know what it is about, here is a summary by Joe Carter, from The Gospel Coalition (a neo-reformed/neo-fundamentalist entity,  in the US). The author says about this text:
‘Because the document was written by a global religious leader and addressed not only for the billion Catholics on Earth but for “every person living on the planet,” the evangelical community has a duty to consider his words and respond appropriately. Much of it we will agree with and much will cause us to cringe. But because of its importance, both as a current object of debate and as future historical document, we should be aware of what is in this encyclical.’

I would be curios to see what makes Joe Carter ‘cringe’ about this document. I bet I will ‘cringe’ at the things that make him, and his Gospel Coalition colleagues, ‘cringe. But we will hear from them soon, on this matter. I am sure of that.

So, here is the summary (a subjective account, as any such thing), for your information.

Posted by: DanutM | 20 June 2015

Revizuirea versiunii Cornilescu 1924 a început

DanutM:

Dea Dumnezeu ca consideratiile sectare sa joace un rol cit mai mic in aceste eforturi.
Romania are nevoie de o noua traducere a Bibliei. Cu incetul se formeaza si specialistii necesari, chiar daca nu suntem inca acolo unde ar trebui sa fim. Cel mai prost stam insa cu capacitatea de a lucra in echipa si cu spiritul ecumenic. Ca sa nu mai vorbim de caracter. Dumnezeu cu mila!

Originally posted on Cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Isus:

În pregătirea centenarului versiunii Dumitru Cornilescu 1924, British and Foreign Bible Society (BFBS) și mandatara românească a acestei instituții – Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) – au demarat proiectul de revizuire a versiunii. În prima fază, colectivul de revizori vor trebui să compare traducerea în românește cu manuscrisul ebraic pentru Vechiul Testament și cu cel grecesc pentru Noul Testament, corectând ceea ce se îndepărtează de sensul original așa cum îl înțeleg astăzi în lumina resurselor existente. Deși se va caută păstrarea idiomului cornilescian, aceasta nu înseamnă că unele regionalisme și arhaisme ieșite din uz nu vor fi înlocuite. Sunt vizate și niște îmbunătățiri pe care Cornilescu nu a avut timp să le realizeze, sau BFBS nu i-a dat acceptul să le implementeze pe motiv că audiența românească era în faza de alfabetizare biblică. Avem motive să credem că după o sută de ani românii au depășit acea fază și putem…

View original 98 more words

Posted by: DanutM | 20 June 2015

Pro și contra abstinenței

DanutM:

Teo Stanciu despre un subiect care tine de normalitate, dar care este delicat pentru spatiile religioase, si care stirneste palpitatii pudibonzilor de orice ‘secta’, inclusiv cea ortodoxa.

Originally posted on Cu drezina:

By Bibleknowledge  (sursa) By Bibleknowledge (sursa)

Eu sunt pentru abstinență. Dar mi se pare important ce înțelegem și cum vorbim despre abstinență în contextul în care ne aflăm.

Terminologia

Lipsa de informare nu înseamnă abstinență. Refuzul oricărei forme de educație sexuală nu cred că-i face pe tineri abstinenți, ci naivi. Oricum, trebuie să-i închizi pe copii într-un glob de cristal (sau să te iluzionezi că poți face asta) ca să ai certitudinea că nu se vor „informa” din folclorul urban.

Naivitatea și ignoranța costă foarte mult, atunci când omul este prins în vârtejul realității și, cu totul nepregătit, devine o victimă cvasi-inocentă a unor versați fără scrupule. Lipsa experienței de viață, dublată de informarea din „surse” neautorizate și de o eventuală revoltă a vârstei poate face ravagii în viața celor aflați în plină explozie hormonală și în calea mesajelor media sexualizate până la refuz.

Abstinența nu poate fi impusă ca…

View original 1,482 more words

10 Most Important Messages From Laudato Si | Rev. James Martin, S.J..

A summary of the important encyclical letter of Pope Francis in climate change.

Posted by: DanutM | 15 June 2015

Worship – a collaborative responsibility

DanutM:

There is more to worship that what we like or dislike, my son contends in this latest of his blog posts.

Originally posted on Daniel's Think Tank:

For the last few weeks public worship has been very much on my mind. As a minister responsible for leading worship every Sunday it is good to take time occasionally to think about the meaning and practice of worship.

If we were to widen the reflective circle and have a public discussion about the experience of worship, what would we be talking about? As I was sharing with some members of the Mission & Discipleship Council during last week’s Conference, a discussion on what we want, we like or dislike in worship is bound to get stuck, unless we are able to go beyond these issues.

Preferences are important, and we should discuss them, but there is a danger in setting any discussion on these terms alone, lest we end up fostering consumerism. A long discussion about what kind of music we like, or what kind of structure we like is likely to run into difficulties. The symptoms of such a…

View original 1,072 more words

Posted by: DanutM | 15 June 2015

POZE – Seară memorială Ferenc Visky

DanutM:

Iata ce lucruri minunate pierde cel ce bontuie prin lume (la mine ma refer :-( ).

Originally posted on Romania Evanghelica:

View original

The Spiritual Journey, The Human Journey | Dr David G Benner.

A must read, for those interested in spiritual formation.

Posted by: DanutM | 14 June 2015

Iosif Țon – despre aberațiile Papei Francisc!

DanutM:

Mare pacat ca Iosif Ton se amesteca in lucruri in care nu are niciun fel de competenta si se lasa minat de islamofobia ignoranta care domina evanghelismul american.
De la un om de statura si maturitatea lui asteptam, pe buna dreptate, mai mult discernamint si mai multa luciditate in argumentare.
Pacat. Acuzatiile pe care i le aduce Papei Francisc sunt nefondate, si bazate pe informatii neverificate. Cit despre analiza pretinselor lui erezii, de la un teolog ar trebui sa asteptam argumente, nu simple afirmatii dogmatice pe caree le poate demonta oricine are minime lecturi in domeniu.

Originally posted on DREPTATE ÎN DRAGOSTE:

Mulțumesc fratelui Țon pentru acest articol, pe cât de adevărat, pe atât de necesar.

Este foarte adevărat faptul că Papa Francisc, în ultimul timp ne uimește cu tot felul de afirmații, una mai nebiblică decât alta.

Îmi dau seama cât de important este pentru noi creștinii, să cunoaștem bine cuvântul biblic, altfel putem fi duși ușor pe o pistă greșită, mai ales când avem de-a face cu-n om atât de blând și smerit, ca Papa Francisc .

Fratele Țon, punctează foarte bine aceste lucruri, în articolul de mai jos.

Mike Olari

iosif-ton-7mai2015


Papa de la Roma

Cu siguranță putem spune că Papa Francisc este un om al păcii: el vrea să elimine războiul de pe pământ. Și pentru aceasta este de admirat și de felicitat. Sunt puțini oamenii care, ajunși în vârful piramidei (indiferent din ce-i construită), își păstrează modestia și bunătatea. Francisc, și le-a păstrat din plin,și după ce a ajuns la vârful piramidei autorității și a puterii!

View original 634 more words

Originally posted on BARTHOLOMUSINGS:

11289365_463859123770724_4169292050172203793_o

With the launch of my translation of Alister McGrath’s biography of C. S. Lewis fast approaching, I thought this would be a good time to roll out my review article of the book. The article first appeared in Linguaculture, the International Journal of the Iaşi Linguaculture Centre for (Inter)cultural and (Inter)lingual Research, Volume 5/2, in 2014.

Since this is a longer piece, I will publish it in 2 or 3 instalments. You will find the first one below. The more negative stuff is strategically reserved for the other instalments, after the book launch has passed. :) In all seriousness now, despite some of its flaws, Alister McGrath’s biography is an excellent introduction to the life and thought of C. S. Lewis, a man of penetrative intelligence and boundless imagination.

***

cover1-264x380Let us begin with a confession. The present reviewer has not read the complete works of C. S. Lewis. He has not ploughed…

View original 921 more words

Posted by: DanutM | 14 June 2015

O biografie a lui C.S. Lewis

Originally posted on Cu drezina:

CS Lewis - o viataDeși știam că C.S. Lewis a făcut războiul (e vorba despre Primul Război Mondial), am avut mereu impresia că viața lui a fost una mic-burgheză, liniștită, împărțită între cărți, five a clock tea, plimbări, discuții savuroase cu prietenii și alte munci plăcute și plăceri simple.

Nici măcar după ce am citit Surprins de bucurie, această impresie nu s-a spulberat, ci atunci am adăugat la această viață cu iz ușor aristocratic o copilărie fericită relativ scurtă, după care a urmat plonjonul nedorit în școlile Angliei, un supliciu care a fost curmat doar de providențialul aranjament cu bătrânul Kirkpatrick, dascăl exact pe gustul tânărului Lewis.

Doar A Grief Observed (tradusă la noi cu titlul Anatomia unei dureri) a reușit să modifice într-o oarecare măsură imaginea pe care o aveam. Dar și aici, trebuie spus, căsătoria lui e un episod relativ scurt, survenit către sfârșitul vieții.

De vină pentru această…

View original 569 more words

Posted by: DanutM | 4 June 2015

Not Paradise Lost, But Paradise Ungained

DanutM:

Correct

Originally posted on Musings on Science and Theology:

Sistine Chapel - Forbidden FruitThe next three propositions in John Walton’s new book The Lost World of Adam and Eve look at non-order, order, disorder, and the fall in Genesis 3. There are several important points in this section addressing the questions: What is sin? What was lost in Genesis 3? What is the consequence of this loss? and How does it impact us even today?

What is sin? Walton looks at a number of different definitions for or biblical and cultural meanings of the word “sin” and settles on the disruption of a relationship with God as the sense of primary importance in this discussion of Adam, Eve, and the fall.

Relationship was God’s intention in the creation of human beings. It was lost in Genesis 3, and the rest of Scripture documents the stages of its being re-established. Another way to express this is in terms of the disequilibrium caused by sin.

View original 1,153 more words

Posted by: DanutM | 4 June 2015

Buni Cocar: Amintiri (4)

DanutM:

Buni Cocar despre nenea Marcu Nichifor

Originally posted on Romania Evanghelica:

La inceputul lui ’79, ne-a vizitat fratele Harap, un om “tare in scripturi”. Harap a fost prezent la Biserica din Lonea tocmai cand noi discutam “starategii de atragere a semenilor la Dumnezeu”. Eu eram ferm convins ca stiu totul despre misiune, eram doar pastor de o luna intreaga si in consecinta am incercat sa-mi impun “viziunea”.

Harap, intelept, n-a zis decat un singur lucru: faceti foc! Bineinteles ca nu mi-a placut interventia “strainului” …, dar dupa sedinta… am cautat sa fac foc … Astfel l-am “cautat” pe Dumnezeul focurilor si El mi-a vorbit. Asta mi-a dat indrazneala.

Amenintarile autoritatilor cum ca nu-i tara noastra, ca daca “voua va merge bine, noua ne merge rau”, mi se pareau a fi dintr-un film care nu era despre noi. M-a surprins faptul ca mai toti ofiterii erau superstitiosi …, regret ca din cauza grabei, unde m-oi fi grabit, nu m-am gandit la sufletele…

View original 621 more words

Posted by: DanutM | 4 June 2015

O seară în amintirea lui Ferenc Visky

DanutM:

A fost, iar eu n-am fost (acolo). Pacat.

Originally posted on Cu drezina:

Ferenc Visky

Pe lângă informațiile din afiș, adaug precizarea că mie îmi revine misiunea să prezint cartea Mierea din stâncă, apărută în 2007, la editura Koinonia în reușita traducere a lui Paul Drumaru. Promit să fiu scurt :)

Mai multe detalii despre eveniment găsiți aici.

O recenzie a unei alte cărți de Visky (70 de povestiri despre pușcărie și prieteni) puteți citi aici.

View original

Posted by: DanutM | 4 June 2015

Născut în Bugeac : Vasile Ernu

Născut în Bugeac : Vasile Ernu.

Iata aici un nou articol despre ‘Sectantii’ lui Vasile Ernu.

Marginalii din centrul lumii. Despre Sectanții lui Vasile Ernu – Revista Timpul.

Un nou articol despre cartea lui Vasile Ernu, Sectantii.

Posted by: DanutM | 3 June 2015

Buni Cocar: Amintiri (3)

DanutM:

Citeva amintiri ale pastorului baptist Buni Cocar, un om cu un traseu eclesial unic in spatiul romanesc, si apoi in diaspora.

Originally posted on Romania Evanghelica:

buni-cocar-00

La inceputul anului ’79 am decis sa tinem servicii de Evanghelizare in Petrosani si in Petrila. Raspunsul Adunarilor a fost peste asteptari. Multi au facut sacrificii serioase. Multi am trecut la post si rugaciune cum n-am facut-o pana atunci. Tinerii au fost deosebit de activi. Astfel in doua saptamani s-au hotarat sa-L urmeze pe Domnul 80 de oameni. Se parea c-am fost “modest” cand am cerut 100 de suflete intr-n an. Dar n-a fost cum mi s-a parut …, a urmat catechezarea candidatilor si in trei luni am pierdut vreo 60 dintre ei. Ceva nu era in ordine. Oamenii se “predau” dar nu se botezau …

Atunci am decis sa nu-i mai trec prin catechezare inainte de botez ci dupa.

Am facut acest lucru fara sa ma consult cu Adunarea, singurul “complice” mi-a fost Mihai Marici. El punea apa in baptistier, iar eu predicam Duminica seara o predica de chemare…

View original 340 more words

Posted by: DanutM | 3 June 2015

Biserică vs. spital și școală

DanutM:

Teo Stanciu, despre anticlericalism in media romaneasca.

Originally posted on Cu drezina:

Domeniu public (sursa) Domeniu public (sursa)

Scuzați expresia, dar ce logica lu’ peşte prăjit e asta? Cine ar vrea să aibă la fel de multe spitale într-o localitate precum biserici? Cine ar vrea spitale la sate? Cu ce doctori?

În dreptul școlii, chiar nu se ştie sau nu ne interesează că numărul copiilor e în scădere (sporul natural în România e negativ, deci mor mai mulţi decât se nasc) şi multe şcoli caută cu disperare soluţii să atragă copii, iar altele sunt comasate, pentru că nu mai ating cifrele minime pentru a forma clase.

Dacă tot e să ne revoltăm, atunci de ce facem diferențieri între BOR și alte confesiuni? La alte culte creştine chiar nu se foloseşte manipularea pentru a strânge bani de construcţii? Alte culte creştine nu construiesc biserici mult supradimensionate „prin credinţă”, care să se umplă într-un viitor incert?

Că se întâmplă ca cineva scârbit de clericalism sau revoltat împotriva…

View original 953 more words

Mihaela Bucin despre comunitatea românească din Ungaria.

Un interviu interesant.

Posted by: DanutM | 2 June 2015

Colegiul Richard Wurmbrand la ceas aniversar

CRW

In acest an se implinesc 20 de ani de la infiintarea Colegiului Richard Wurmbrand din Iasi, in care am fost implicat in foarte mare masura, ca membru al grupului de initiativa, ca profesor de religie, in anil scolar 1998-1999 si ca presedinte al Bordului de garanti, in perioada 1996-2003.

CRW - Bordul
Primul Bord de garanti al scolii

De data aceasta am primit invitatia de a scrie citeva rinduri legate de scoala, pentru o publicatie ce va fi lansata cu acest prilej. Dat fiind ca spatiul oferit a fost unul foarte restrins, public aici textul initial, care cuprinde mai multe detalii, multe dintre ele importante pentru intelegerea contextului in care a aparut scoala.

* * *

Am primit cu plăcere și puțină surprindere invitația de a scrie câteva rânduri la sărbătoarea aniversară a Colegiului Wurmbrand. Bucurie pentru că acesta este unul dintre proiectele căruia i-am dăruit mulți ani din viața mea, și surprindere, pentru că este prima dată când mi se solicită aceasta.

Ideea înființării unei școli private la Iași s-a născut în grupul nostru de la Fundația Filocalia în primii ani de efervescență de după căderea comunismului. Pe atunci încă ni se părea că totul este posibil. Între timp, mărturisesc, ne-am mai domolit. Lucrurile, în democrație, sunt mult mai complicate decât ne păreau nouă în vremea aceea. Scânteia a apărut pentru prima dată, așa cum era normal, în mintea unei profesoare, doamna Liliana Romaniuc, căreia i s-au alăturat apoi alți câțiva, și am pornit la lucru.

profesori
Un grup de profesori ai scolii

Ceea ce doream noi nu era nicidecum „o școală creștină”, oricât de legitimă ar fi fost o asemenea inițiativă. De fapt, în țară existau deja câteva școli confesionale evanghelice. O asemenea opțiune n-ar fi fost însă viabilă în Iași, unde procentul evanghelicilor era sub 0,5%. În plus, ceea ce voiam noi era cu totul altceva. Planul nostru era de a crea „o școală construită pe principii creștine”. Nu voiam o școală de tip cetate, cu o cu totul altă curriculă decât școlile de stat, și cu ziduri înalte, în spatele cărora să se ascundă de „lume” copiii evanghelicilor, ci una în care copii evanghelici și ne-evanghelici să fie educați împreună pornind de la o filozofie creștină a educației, pentru a-și însuși progresiv o viziune creștină asupra vieții și a realității. Era, din perspectiva noastră, cel mai coerent mod de a face ca Evanghelia să se întrupeze într-o cultură care avea nevoie ca de aer de o revigorare a bazelor sale filosofico-teologice, etice și relaționale, după experiența traumatică din comunism. Mărturisesc că nu mai sunt suficient de aproape de școala Wurmbrand pentru a evalua dacă această viziune se păstrează și astăzi. Impresia mea, de la distanță, este că școala este acum mult mai evanghelică decât am intenționat noi la început. Și nu cred că acesta este neapărat un lucru rău, ci este doar altceva.

elevii
Elevii, in primii ani

Construirea acestui proiect nu a fost deloc un lucru ușor. Aveam de luptat în primul rând împotriva propriilor noastre patologii și limitări, înrădăcinate în zeci de ani trăiți sub comunism. Erau apoi barierele legale si instituționale ale unui sistem educațional care nici acum nu este complet desprins de trecutul marxist, dar atunci era încă și mai rău. Îmi amintesc, nu cu foarte mare plăcere, orele îndelungi de așteptare și de audiențe jenante, la inspectoratul școlar – care era condus și atunci de aceeași persoană care îl conduce și astăzi; vorba Scripturii, „cine citește, să înțeleagă”, sau la minister, la București., unde, oricât de rău ar fi încă, pe atunci era, vorba domnului Liiceanu, o teribilă „încremenire în proiect”. La fel, îmi amintesc de întâlnirea extrem de delicată și de tăioasă cu Pr. Dascălu, consilierul cultural al Mitropoliei ortodoxe, cu care m-am împrietenit mai apoi, și căruia am încercat să-i explic faptul că nu aveam nicidecum în intenție să construim o școală anti-ortodoxă, și orientată spre prozelitism, așa cum ne acuza Mitropolia într-un comunicat publicat în presă, dar că nici nu așteptăm ca Biserica Ortodoxă să fie neapărat de acord cu inițiativa noastră.

clasa
Una dintre clasele de ciclu primar

După cinci ani de eforturi și lobby, inclusiv din străinătate, Parlamentul a aprobat în sfârșit crearea de școli particulare, iar noi aveam deja de multă vreme dosarele pregătite pentru a solicita aprobarea de deschidere a școlii.

Înainte însă de a depune dosarul am avut de rezolvat o problemă importantă. Trebuia să decidem cum vom numi școala. Decizia de a o numi „colegiu” a fost una simplă, dată fiind viziunea holistă despre educație cu care am pornit. Rămânea însă de rezolvat numele propriu-zis al școlii. Am dorit ca ea să poarte numele unei personalități evanghelice de prestigiu din România, dar, pe cât posibil, una care să aibă o anume legătură cu Iașul. Așa s-a născut, din nou în mintea doamnei Romaniuc, ideea ca școala să poarte numele pastorului Richard Wurmbrand, cea mai importantă personalitate evanghelică din România, care era legat de Iași prin faptul că mentorul lui fusese Isaac Feinstein, pastorul comunității mesianice din aici, care a pierit în pogromul din 1941, împreună cu cea mai mare parte a membrilor bisericii lui.

Vizita3
Imagine de la ultima vizita facuta lui Richard Wurmbrand

Nu puteam face însă lucrul aceste fără a primi permisiunea lui. Dat fiind că ne știam personal, și îl vizitasem deja în casa lui din California, am mers din nou în vizită la el și i-am cerut dreptul ca școala noastră să-i poarte numele. El a zâmbit, și, cu umorul lui obișnuit, mi-a spus: „Cum v-ați gândit voi la așa ceva, când eu n-am fost niciodată un elev foarte silitor?” Glumea, desigur, căci rareori am întâlnit un om cu o minte atât de cultivată, cu un spirit atât de creativ, și cu un suflet atât de nobil. Având acordul lui „nenea Richard”, cum îl alintam noi, am depus dosarul și am primit aprobarea.

Ceremonie de deschidere a scolii
Imagine de la una dintre ceremoniile de deschidere a anului scolar

Astfel, vineri 15 septembrie 1995 și-a deschis porțile Colegiul Richard Wurmbrand din Iași, prima școală privată din România de după perioada comunistă. Și acesta n-a fost decât începutul, care a fost urmat de ani și ani de eforturi și zbateri, cu bucurii și succese, dar și cu întristări și dezamăgiri, așa cum este întotdeauna viața.

Dar, iată, au trecut deja douăzeci de ani. Pe atunci visam ca pe piatra mea de mormânt să scrie; „omul care a făcut o școală”. Este ceva timp de atunci, și viața mea a migrat spre alte coordonate. La fel s-a întâmplat și cu doamna Romaniuc. Proiectul Wurmbrand rămâne însă unul dintre cele mai dragi mie, și ei, chiar dacă el ne-a produs, în egală măsură, și mari dureri. Dar viața merge înainte. Destinele școlii sunt acum în mâinile altora, și ce va deveni ea depinde de ei. Ne este însă de folos, întotdeauna, să ne uităm în urmă, și să învățăm din lucrurile pe care le-a binecuvântat Dumnezeu.

Posted by: DanutM | 24 May 2015

Richard Rohr on Religionless Christianity

Most religious searches begin with one massive misperception. People tend to start by making a very unfortunate, yet understandable, division between the sacred and the profane worlds. Early stage religion focuses on identifying sacred places, sacred time, and seemingly sacred actions that then leaves the overwhelming majority of life unsacred. People are told to look for God in certain special places and in particular events–usually, it seems, ones controlled by the clergy. Perhaps this is related to the clergy’s need for job security, which is only natural. Early stage religion has limited the search for God to a very small field and thus it is largely ineffective–unless people keep seeing and knowing at larger levels.

In Franciscan (and true Christian) mysticism, there is finally no distinction between sacred and profane. The whole universe and all events are sacred (doorways to the divine) for those who know how to see. In other words, everything that happens is potentially sacred if you allow it to be. Our job as humans is to make admiration of reality and adoration of God fully conscious and intentional. Then everything is a prayer and an act of adoration. As the French friar Eloi Leclerc beautifully paraphrased Francis, “If we but knew how to adore, we could travel through the world with the tranquility of the great rivers. But only if we know how to adore.” Read More…

Posted by: DanutM | 24 May 2015

Pentecost, Poverty and New Possibilities

DanutM:

Today the Western Church celebrates Pentecost (Eastern Pentecost follows next week).
I try to mark this important church celebration, by reblogging this text that connects Pentecost to the Christian responsibility towards the poor.

Originally posted on R & J [In Malawi]:

So my Dad passed along some excellent thoughts recently that have dovetailed nicely with some things that we have seen while working here in Nairobi.

Pentecpstspiritumsanctam Ethiopian icon – ‘Pentecost’

Dad mentioned that we know in some way that Peter (in Acts 2) was quite convinced that what had just happened (Pentecost) was in
some way a fulfillment of Joel 2:28 which says:

And afterward,

I will pour out my Spirit on all people.

Your sons and daughters will prophesy,

your old men will dream dreams,

your young men will see visions.

Of course this is usually thought of in connection with spiritual or apocalyptic visions of sorts, which is fine, but Dad made the connection that part of the incoming of the Kingdom of God resides in the striking ability of both men and women to dream & envision what God can do through them as well as…

View original 384 more words

Posted by: DanutM | 22 May 2015

Peste 1.500.000 de vizite

Astazi blogul Persona a trecut pragul 1.500.000 de vizite. Nu e mult, comparat cu blogurile profesionistilor. Dar ce folos are comparatia, cind suntem cu totii unici, si avem fiecare audienta pe care o meritam.

Iata citeva date statistice:

– 7290 postari

– 72 de categorii (si incerc sa ramin la acestea)

– 6.378 de etichete

– 421 followers

Si ma opresc aici, pentruca la ora 2.am plec din hotelul din Nicosia spre Romania.

Lansare - Vasile Ernu, Sectantii

Prima lansare a cartii a avut loc miercuri, 13 mai, la Terasa J’ai Bistrot din Bucuresti.

Cartea va fi avea lansarea oficiala la Bookfest Bucuresti, simbata 23 mai, ora 17, la Standul Polirom.

Daca sunteti interesati, puteti citi AICI un fragment din carte.

Sectantii - Vasile Ernu

Întîmplarea a avut loc la Biroul de Paşapoarte. Merge omul la acest birou şi acolo începe un interogatoriu cum numai instituţiile evreieşti actuale ştiu să facă.

– Locul naşterii?
– Imperiul ţarist.
– Şcoala?
– România Mare.
– Muncă?
– URSS, profesor de muzică.
– Pensia?
– Republica Moldova…
– Sînteţi umblat prin lume, cetăţene şalom Isakovici, constată domnul de la Biroul de Paşapoarte.
– Da’ de unde! răspunde abătut bătrînul evreu. Nu am părăsit cartierul nici măcar o singură dată în toată viaţa mea. Acum am ieşit prima dată din oraş… Read More…

Interviul de mai jos a prefatat prima lansare a ultimei carti a lui Vasile Ernu, Sectantii, care a avut loc miercuri, 13 mai, la Terasa J’ai Bistrot din Bucuresti;

Vasile Ernu - Sectantii

Dragă Vasile Ernu, vii cu o nouă carte, cu un nume incitant: ”Sectanții. Mică trilogie a marginalilor”. De ce sectanţi și de ce marginali?

De mult timp mă gândesc să scriu ceva depsre marginali dintr-o perspectivă puțin diferită de cea întâlnită des pe la noi. Altfel de marginali. Mă pasionează marginalii și am lucrat destul de mult cu câteva grupuri. Am ”dormit într-un pat cu ei” ca să pot să-i înțeleg, să-i pricep. Mă interesează foarte mult să înțeleg societatea și istoria prin ochii lor. Totul arată altfel. Lumea văzută prin ochii lor arată radical diferit faţă de cea văzută prin ochii majoritarilor. Felul lor de organizare e diferit, tehnicile de supravețuire, care mă interesează în mod special sunt foarte diferite. Sunt chiar opuse tehnicilor grupurilor majoritare. E mai ceva ca în Matrix.

Practic trilogia mea va încerca să spună povestea a trei grupuri marginale. Primul volum se ocupă de sectanți. Al doilea de bandiți. Despre al treilea grup mai discutăm la anul: sunt niște grupuri mai speciale. Read More…

DanutM:

Aceasta este prima postare a unui blog al ‘pocaitilor’ pe care o vad comentind, chiar si prin preluarea dintr-o alta publicatie, a cartii lui Vasea Ernu, Sectantii. Urmeaza si alte semnalari.

Originally posted on Vestea Bună:

Vasile Ernu, autorul cărții ”Sectanții” a scris:

”Persecuţiile sunt foarte diverse şi foarte parşive uneori.
Ah ce simplu ar fi dacă ar veni maşina neagră noaptea şi te-ar lua şi te-ar  duce: simplu, clar şi transparent, chiar dacă e noaptea. Ce e mai simplu  decât să împuşti sau să arestezi un om. Dar cum reacţionezi ca tată dacă încep să-ţi sufere copiii din cauza unor gesturi ale tale? Se complică lucrurile? Da, foarte mult. Dar cum începi să te comporţi când nu statul cu aparatul său de represiune apasă asupra ta, ci întreaga societate: de la primar la vecin şi până la ultimul tau prieten sau coleg de şcoală? Asta schimbă radical situaţia.
Ei bine, din experienţa comunităţii de care vorbesc ştiu un lucru: cel mai greu e atunci când eşti oaia neagră pentru toţi, când nu mai găseşti un gram de compasiune în jur, când toţi fac presiune pe…

View original 176 more words

Posted by: DanutM | 21 May 2015

Valeriu Nicolae – Ce mi se intimpla?

Valeriu Nicolae

Valeriu Nicolae este unul dintre colegii mei cei mai buni din echipa regionala World Vision. Este Director de Advocacy, si a avut pina acum o cariera mirobolanta. Am ajuns sa-l cunosc mai bine participind la un proiect comun al biroului in care lucram, si am realizat ca sunt multe lucruri care ne apropie, dincolo de radacinile etnice comune.

Recent, Val a fost invitat sa scrie permanent la Dilema veche. Iata,mai jos, reactia lui.

* * *

Valeriu, am vrea să ai o rubrică permanentă în Dilema veche! Ce zici?

M-am scos. Neam de neamu’ lu Geta, Ghică, Gogulică al lui tanti Ani, Gigilică Bouroşu al lui Lili, fosta gagică a lui Marius Lăcătuş, Miţa, Lica, Lucica, tanti Silica, Chiva, Nini (adică neamurile mamei), Năzdravan, Ambasador, Icoana, Plato fiul Aporiei şi nepotul lui Cristi Brancardierul, Moşu, Vierme, Pisica, Manix, Pamfilica şi tot neamul de aristocraţi de la Ghelmegioaia al lui taică-meu, Ciolan, nu au scris în Dilema! Glorie, frăţică!!!!!!! Read More…

Amman, Jordan

8-10 July, 2015

Dear friend of INFEMIT and OCMS,

On behalf of INFEMIT and OCMS, we would like to encourage you to join scholars and
practitioners from the Middle East and around the world for the Stott-Bediako Forum on Christian
Responses to Religious Extremism, which will be held in Amman, Jordan between 8-10 July, 2015.

The Stott-Bediako forum is an annual gathering of scholars and practitioners who are committed to
addressing the realities of the contemporary world in light of the Gospel. As its name suggests, the
forum follows in the footprints of John W.R. Stott and Kwame Bediako – Christian leaders who have
had a lasting impact on generations of Christian believers worldwide, particularly as they insisted on
the relevance of the Gospel for the world today. Both Stott and Bediako promoted a holistic
understanding of mission and highlighted the importance of constructive engagements of Christianity
and culture – preoccupations that are at the very heart INFEMIT and OCMS, the conveners of this
forum. Read More…

Posted by: DanutM | 18 May 2015

Richard Rohr – A Spirituality of Subtraction

Meister Eckhart rightly pointed out that spirituality has much more to do with subtraction than it does with addition. I am sad to say that most spirituality in the West has largely become a matter of addition. This “spiritual consumerism” focuses on learning more spiritual ideas, earning merit badges from God, trying to attain enlightenment, and the will power of heroic moral behavior. Yet the counter-intuitive nature of the Jesus-journey shows it is not at all about getting, attaining, achieving, performing, or succeeding (all of which tend to pander to the ego). Jesus’ spirituality is much more about letting go of what we do not need anyway. It more often involves unlearning than learning. Jesus taught us the way of descent, which we later called “the way of the cross.” Like few other Christians, Francis profoundly understood such a major turn-around. He wanted God, not his ego, to steer his life; so he practiced letting go of his own will, his own needs, and his own preferences until he was free of their domination and able to find happiness at a much deeper and more truthful level. Read More…

Older Posts »

Categories

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 440 other followers

%d bloggers like this: