Alex Nadaban – Raspuns la textul meu despre ‘generatia expirata’

Alexandru Nadaban

Pierderi & câștiguri: „generația expirată” – o generație ce s-a sacrificat

În cele ce urmează, voi încerca să exprim câteva gânduri vizavi de articolul prietenului meu Dănuț Mănăstireanu Generația expirată – de ce și cu cât folos apărut recent în revista Convergențe. Nu încerc o critică a articolului, ci mai degrabă un alt punct de vedere. Ba chiar risc să expun cam aceleași idei în alte cuvinte. Volens nolens mă voi încadra în dualista zicală a pesimistului & optimistului: „Mai rău nu se poate!” „Ba se poate!”

Cu toate acestea nu voi încerca să-mi sistematizez scrierea despărțind pierderile de câștiguri. O să vedeți de ce mai încolo.

Aș începe prin a reafirma un adevăr, o situație care ne-a marcat pe toți cei menționați de Dănuț care se încadrează în această generație. Cei pe care o să-i denumesc generic oamenii/liderii din fotografie – câțiva, în contact cu Navigatorii, îi deconspiră Dănuț Mănăstireanu.

Oamenii

Cu unele excepții (printre care un doctor, un avocat, un economist, un psiholog, un compozitor), cei din generația ’50-’70 am fost educați în discipline tehnice, dar asta era politica Partidului Comunist Român: realizările mărețe nu se puteau îndeplini fără ingineri. Ca urmare studiul materialelor scrise, metodele de studiu sistematic și individual, disciplina în metodă ne-au venit ca o mănușă. Asta aș putea spune și despre cei ce nu făcuseră o facultate la acea vreme (aici mă recunosc pe mine), dar au avut parte de aceleași provocări când era vorba despre tehnică, Biblie și biserică.

Cu unele excepții (printre care un doctor, un avocat, un economist, un psiholog, un compozitor), cei din generația ’50-’70 am fost educați în discipline tehnice.

Eram analitici pentru că lucram în industrie și făceam legătura între ceva scris în plan, desen, specificații, norme și producția fizică. Nu existau chestii filosofice, nu puteai să introduci ceva out of nowhere. Era vorba de ceva ce fie funcționa, fie era rebut, adică greșit. Nu existau alternative. Nu se puteau face scamatorii. Doar activiștii de partid dădeau din gură fără să spună nimic. Iar dacă totuși mobilizau oamenii, activitatea lor era fără efecte de lungă durată. Noi nu ne doream așa ceva. Accentul se punea pe calitate. Ei încercau scamatorii ideologice, noi credeam că se pot muta și munții-n mare prin credință.

Cu toții am fost slujitori laici ai bisericii. Toți eram educați în spiritul muncii și eticii socialiste, iar din punct de vedere legal și profesional (poate doar cu excepția lui Dănuț, Beni Fărăgău și a încă câtorva) lucram la stat. Chiar dacă doar unii dintre noi erau diaconi ordinați în bisericile în care slujeam, asta nu ne împiedica să fim antrenați în lucrări în care eram lideri pentru că făceam ceva atrăgător și de calitate. Aveam un discurs lipsit de clișeele tradiționale, un stil de abordare a problemelor ce nu se limita la îngustimi dictate de demonii culturali, naționaliști sau ideologici tradiționali ai pocăiților.

Cititi acest text in integralitatea lui pe situl revistei Convergente.

Teodor Baconschi despre principalele directii ale intelectualitatii romanesti si un raspuns

Theodor Baconschi

Într-un comentariu postat astăzi pe Facebook, domnul Teodor Baconschi, unul dintre intelectualii români pe care îi prețuiesc cel mai mult, spunea următoarele, cu privire la actualele orientări politice ale intelectualilor români.

Care sunt principalele direcții ale intelectualității românești?

  1. a) național-comuniști (Securitatea ”bună”, ”patriotică”)
    b) liberali clasici, pro-europeni
    c) conservatori clasici, pro-occidentali, critici ai exceselor PC (political correctness)
    d) naționaliști ortodocși (tente neo-legionare, potențial putiniste, anti-occidentali)
    e) globaliști pro-economie digitală, tehnocrați.
    f) stânga radicală, militant ateistă, anticlericală, pro-LGBT

Cel mai puțin sprijin politico-mediatic îl au cei din categoria în care mă înscriu (c). Și tocmai acest fapt înclină balanța în favoarea opțiunilor anti-occidentale, pentru că grupările a) și d) sunt mai numeroase, pe când grupările c), e) și f) sunt ireconciliabil divizate ideologic.

Dacă situația se menține, România se îndepărtează încet și sigur de Occident.

Iată mai jos și răspunsul meu.

Stimate Domnule Baconschi,

Eu nu mă încadrez în niciuna dintre categoriile de mai sus, de altfel foarte bine definite de dvs.

Eu sunt mai degrabă adeptul social-liberalismului, o poziție aproape nereprezentată în spațiul intelectual și politic romanesc. Deși apreciez unele dintre valorile conservatorismului, sunt în mod aproape visceral alergic la paseismul conservator.

Sunt rezervat și față de liberalismul clasic, pe care îl consider o ideologie a egoismului și o formă de idolatrizare a pieței (așa-zis libere) și a profitului.

Detest naționalismul (mai ales pe cel filetist), pe care îl socotesc aproape o boală mentală, dar consider că patriotismul este o expresie a normalității (deși nu pot spune că sunt „mândru că sunt roman” – în vremurile astea nu prea cred că am prea multe motive, și, nefiind conservator, nu mă satisface sa mă uit pentru asta doar în trecut). Cred, de asemenea, că statul național este un proiect iluminist profund viciat de această ideologie raționalistă.

Eu sunt pro-occidental și pro-european, și, trebuie să adaug, precum conservatorii, apreciez valorile Răsăritului (în definitiv am făcut un doctorat în eclesiologie ortodoxă, și această interacțiune m-a condus la anglicanism), dar sunt extrem de critic față de multele slăbiciuni orientale (așa cum nu prea reușesc a fi naționaliștii și cei mai mulți conservatori).

În egală măsură, sunt un creștin ecumenic, și detest sectarismul și intoleranța, sub toate formele ei (inter-creștină sau inter-religioasă). Definesc ecumenismul nu în sensul efortului de refacere a unității instituționale a Bisericii, ci, în spiritul teologiei Părintelui Stăniloae, ca pe un ecumenism al Spiritului, în care se regăsesc toți cei care-l recunosc pe Cristos ca Domn și Dumnezeu.

Sunt, de asemenea, un susținător fervent al unei Europe unite și federale, așa cum a fost conceput ea de Părinții Fondatori – pe principii profund creștine sociale și liberale), deși sunt conștient de faptul că, mai ales sub influența lui Giscard d’Estaing, UE a devenit un monstru birocratic și din ce în ce mai puțin democratic. Aceasta însă nu mă face sa abandonez proiectul Europei Unite, așa cum au făcut englezii, din lașitate, din prostie, și ca urmare a unor calcule meschine, ci militez pentru revizuirea din temelii a proiectului european și pentru revenirea la principiile de la început (iată cî în asta sunt și eu puțin conservator 🙂 ).

De asemenea, sunt oripilat de atitudinea de respingere, dacă nu chiar de ură (xenofobie) față de migranți, și chiar față de refugiați (există, evident, o deosebire între cele doua concepte), așa cum este manifestată ea de naționaliști și de mai toți conservatorii. Socotesc că aceasta atitudine nu are nicio legătură cu Evanghelia iubirii a lui Isus Cristos, deși înțeleg foarte bine faptul că statele au datoria de a manageria cu înțelepciune, dar și cu compasiune, aceste procese.

Nu sunt anti-LGBT, nici pro. Și, mai ales, deși sunt heterosexual, și socotesc că aceasta este normalitatea în lumea noastră, așa cum a fost ea creată de Dumnezeu, nu sunt homofob și detest homofobia, care este aproape intrinsecă pozițiilor naționaliste și conservatoare (de aceea mă opun cu fermitate manipulărilor coordinate de așa-numita Coaliție pentru Familie, care ar trebui să se numească, mai degrabă, Coaliția pentru Homofobie). Eu cred în libertate (a tuturor, nu doar a celor hetero).
Eu nu cred nici în patriarhalism și nici în misoginie. Dar într-o lume a bărbaților, făcută pentru bărbați, pentru motive de echilibru, sunt un teolog feminist, deși detest marxismul, în care am crezut cândva, dar nu am nici obsesii anti-marxiste, ca majoritatea conservatorilor și liberalilor.

Pentru același motiv nu sunt nici anti political correctness (PC – o alta obsesie conservatoare, cred eu – și nu e de mirare, căci PC este o formă de contestare a status-quo-ului, atât de drag conservatorilor), decât atunci când aceasta devine excesiva, ceea ce, trebuie să recunosc, se întâmpla de foarte multe ori – dar nu este în mod intrinsec așa, dar aceasta se întâmplă în mod inevitabil cu tot ceea ce înseamnă reacție. Cred însă că într-o lume profund nedreaptă și inegală, atenția fata de sensibilitățile minorităților de orice gen este o forma fundamentala de omenie. Poate că, fiind toata viată mea parte a tot felul de minorități, am capacitatea de a vedea ceea ce un majoritar nu va vedea niciodată, decât daca are o neobișnuită dotare empatică.

Cu toate cele de mai sus, Domnule Baconschi, îmi declar încă odată în mod public prețuirea pentru Dvs. ca intelectual creștin.

 

Omul evanghelic. O explorare a comunitatilor protestante romanesti

Dragi prieteni,

Vă anunț, cu un sentiment de mare ușurare, că astăzi, înainte de prânz, „după lupte seculare”, care au durat mai mult de… zece ani, am predat la Polirom textele definitive și am semnat contractul final pentru volumul Omul evanghelic. O explorare a comunităților protestante românești. Este vorba de un volum masiv, de circa 650 de pagini, format mare, ce include texte elaborate de 19 autori, din interiorul și din afara mediului evanghelic.

Volumul va apărea în librării cel mai târziu până la începutul lunii septembrie, iar până la finalul aceleiași luni va fi disponibilă și versiunea ebook.

În viitorul apropiat voi voi începe să comunic, din când în când, mai multe informații despre acest proiect editorial.

Până atunci, pentru cei interesați, iată mai jos cuprinsul volumului.

Omul evanghelic – Cuprins

 

Procesul comunistilor din Romania – Cateva consideratii preliminare

Marți 8 mai a avut loc la Palatul culturii din Iași lansarea publică a Proiectului „Procesul comuniștilor”, coordonat de Universitatea Petre Andrei (UPA), împreună cu Institutul de Studiere a Ideologiilor și derulat în colaborare cu mai multe instituții:, Academia Română, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Editura Institutului European, Primăria Municipiului Iași etc.


Georgeta Condur

Proiectul este prevăzut a se desfășura pe durata a doi ani și jumătate, având trei componente: cercetare, judiciară și editorială. Evident, este vorba mai degrabă de un „proces moral”, cei mai mulți dintre cei vizați nemaifiind în viață. Cum însă în România (precum și în celelalte țări foste comuniste) nu a avut loc un proces de decomunizare, asemănător celui de denazificare în Germania, după căderea regimului hitlerist, consider că acest demers este unul salutar și absolut necesar, dat fiind că tinerele generații sunt din ce în ce mai ignorante cu privire la trecutul recent. Mai multe detalii despre proiect puteți găsi pe situl web al acesteia. Continue reading “Procesul comunistilor din Romania – Cateva consideratii preliminare”

Dr Danut Jemna – Viitorul comunitatii penticostale din România

Pentecostal baptism

La rugamintea prietenului meu, Dr Danut Jemna, fac publice aici consideratiile lui legate de situatia penticostalismului romanesc in acest moment. Textul de fata reia o analiza facuta de Dr. Jemna, singurul specialist in patristica in spatiul pentecostal romanesc, in urma cu aproximativ zece ani. Ca profesor universitar abilitat, Dr. Jemna este, de asemenea, specialist in statistica, cu un interes special pentru demografie, domeniu in care a publicat deja un numar de carti si articole. Textul de fata include si o discutie asupra citorva probleme importante pentru penticostali, si prea putin discutate pina acum, din perspectiva acestei discipline stiintifice.

Scopul acestei analize critice nu este nicidecum unul destructiv, ci reprezinta o invitatie la un prea mult intirziat dialog legat de o serie de chestiuni fundamentale de care depinde, crede autorul, viitorul comunitatii penticostale in Romania.

Autorul este deschis sa raspunda la reactiile celor interesati. O puteti face aici sau direct, pe email (pe care il pot pune la dispozitie, in privat, celor interesati).

Redau mai jos inceputul acestei analize.

** * *

În noiembrie 2008, la un moment aniversar, am scris un text pe care l-am intitulat: Are un loc Biserica Penticostală în România şi în Iaşi? În acest text am încercat să fac câteva observații legate de: dezvoltarea comunității în profil teritorial (am subliniat concentrarea în anumite zone ale țării și în mediul rural); spiritualitatea penticostală (cu înclinații dualiste și lipsa unei viziuni care să integreze întreaga realitate a existenței umane); prezența publică (precară și ambiguă, reactivă și partizană); relațiile cu celelalte comunități religioase (dominate de spirit sectar). Revin asupra acestei teme cu o nuanțare a întrebării puse atunci – mai are viitor această confesiune în România? Pentru a putea da un răspuns coerent la această întrebare este necesară analiza unor elemente pe care le supunem discuției în continuare. Continue reading “Dr Danut Jemna – Viitorul comunitatii penticostale din România”

Premiu al Uniunii Scriitorilor pentru romanul Sarbatoarea corturilor

Un premiu pe deplin meritat.

Felicitari domnului Ioan T Morar!

William Yoder – Healthy Debate is Needed. A conversation on the Baptists of Georgia

 

Despite controversies, Elimar Brandt of Berlin, a Baptist pastor and long-time director of Christian health-care facilities, see reasons for hope within the Baptist church of Georgia. After five years of post-graduate studies in Oxford/UK, its long-time head, Dr. Malkhaz Songulashvili, returned to Georgia in April 2014. Yet soon he was no longer archbishop: that position is now held by a more conservative colleague, Merab Gaprindshvili.

Even prior to the return from England, a grouping calling itself the „Evangelical Baptist Association of Georgia“ had broken off from the mother „Evangelical Baptist Church of Georgia“ (EBCG) in October 2013. The Association has roughly 30 congregations and 800 members; the EBCG according to some reckonings may have as few as 2.000 adult members.

„I don’t notice any front between Merab and the other three bishops,“ Pastor Brandt maintains. (Brandt has visited Georgia frequently in the course of the past two decades.) “Merab was and remains a pupil of Malkhaz, who always has been a strong influence on him and Bishop Ilja (Osephashvili). It’s a kind of father-son dispute. I find it very laudable that the (stay-home) bishops did not attempt to resolve everything in Malkhaz’ absence. All sides are attempting to find a way back to each other – that’s my reason for being optimistic. The experiences they have gathered during the course of the controversy have been very challenging and formative.” Continue reading “William Yoder – Healthy Debate is Needed. A conversation on the Baptists of Georgia”

Ioan T Morar la Areopagus in Timisoara, cu Sarbatoarea Corturilor

ioan-t-morar-la-areopagus

Bihoreanul – Lansare sarbatoarea corturilor la Oradea

Source: eBihoreanul Mobile | Stiri pe mobil

Iata un nou articol despre lansarea de la Oradea a cartii lui Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor.

Ioan T. Morar și-a lansat „conserva de Arad” la Librăria Corina – Special Arad

Ziar online cuprinzând știri din Arad, din țară și străinătate, investigații de presă și reportaje locale, cultură, opinie, pamflete, administrație și sport.

Source: Ioan T. Morar și-a lansat „conserva de Arad” la Librăria Corina – Special Arad

Un nou articol despre lansarea de la Arad a cartii lui Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor

Lansare Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor la Bucuresti

Lansare Sarbatoarea corturilor, Bucuresti

Marți, 31 mai, la ora 18.00, la Librăria Cărturești Verona (Str. Arthur Verona 13-15, București), Ioan T. Morar va dialoga cu Cristian Pătrășconiu despre noul său roman, Sărbătoarea Corturilor, apărut de curînd în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală). Continue reading “Lansare Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor la Bucuresti”

Exista si o versiune electronica a cartii lui Vasile Ernu, Sectantii

Sectantii - Vasile Ernu

Un anunt special pentru prietenii mei din strainatate.

Sectantii (eBook)

AUTOR: Vasile Ernu
COLECTIE: EGO-GRAFII
PRET:
25.11 RON
DOMENIU: Memorii, jurnale, corespondenta
ISBN EPUB: 978-973-46-5450-5
ISBN PDF: 978-973-46-5451-2
ANUL APARITIEI: 2015
FORMAT: ePub (Adobe DRM), PDF (Adobe DRM)

Puteti comanda AICI aceasta carte in format digital

A aparut versiunea electronica a cartii lui Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor

sarbatoarea-corturilor-ioan-t-morar

Sarbatoarea Corturilor (eBook)

AUTOR: Ioan T. Morar
COLECTIE: FICTION LTD
PRET:
31.95 RON
DOMENIU: Literatura romana
ISBN EPUB: 978-973-46-6100-8
ISBN PDF: 978-973-46-6101-5
ANUL APARITIEI: 2016
FORMAT: ePub (Adobe DRM), PDF (Adobe DRM)

Gasiti AICI linkul unde puteti comanda cartea.

 

Într-o confesiune dramatică – ARADON

La Librăria Corina s-a lansat, azi, romanul „Sărbătoarea Corturilor” de Ioan T. Morar.

Source: Într-o confesiune dramatică – ARADON

Lansari ale cartii Sarbatoarea Corturilor la Timisoara, Arad si Oradea

Afis-Timisoara

Iata ce scrie domnul Morar despre lansari, pe blogul sau:

Astăzi am definitivat datele și orele pentru lansările din afara Bucureștiului (unde voi fi la BookFest). Așadar, la Timișoara, pe 25 mai, ora 18.00, la Librăria Esotera.

A doua zi, 26 mai, la ora 12.00, la Arad, la librăria Corina. Și, în aceeași zi, la ora 16, în Oradea, la Librăria Gutenberg.

Din pacate, nefiind in tara, nu pot participa la niciuna dintre ele, dar sper, totusi, intr-o lansare la Iasi, cindva in toamna, cind revin in tara.

Ioan T.Morar: Păcatul turnătoriei mi se pare unul capital. Deşi nu există porunca: Să nu torni

Un interviu cu Ioan T Morar despre Sărbătoarea corturilor, editat de Polirom, o ficţiune de o cruzime greu de găsit în literatura noastră.

Source: Ioan T.Morar: Păcatul turnătoriei mi se pare unul capital. Deşi nu există porunca: Să nu torni

Iata aici un soi de interviu despre ultima carte a lui Ioan T Morar.

Observ cu interes faptul ca intervievatorul gaseste cartea foarte cruda in relevarea mizeriei turnatoriei. Mie unul, care am trait in vremea in care se petreceau aceste lucruri si am fost obiectul a nenumarate asemenea tradari si turnatorii, cartea imi pare adesea chiar foarte senina si blinda, in ciuda condamnarii implicite a colaborationismului cu regimul comunist.

Interviu Teodor Baconschi – Est-Vest, renaştere şi debandadă spirituală – fragmente

Theodor Baconschi

Am selectat mai jos citeva fragmente dintr-un foarte interesant interviu acordat de Teodor Baconschi lui Cristian Patrasconiu pentru platforma LaPunkt. Sper ca ele va vor motiva sa citi intregul interviu, care poate fi accesat la linkul de mai sus.

Avem de-a face, desigur, cu o perspectiva conservatoare si ortodoxa, asumata in mod deschis de autor. Ceea ce nu inseamna insa ca aceasta il scuteste de anumite interpretari partizane si subiective, desigur, inevitabile in orice demers intelectual cinstit.

Enumar, in fuga, citeva dintre acestea:

  • perspectiva exclusiv negativa asupra procesului de secularizare in Europa
  • invinuirea exclusiva a protestantismului pentru acest ‘flagel’
  • cresterea prezentei musulmane in Europa privita preponderent ca o amenintare
  • atitudinea implicit critica fata de papa Francisn, pus in contract cu ‘ultimul papă conservator, Benedict al XVI-lea’

si la acestea as putea adauga si altele, dar va las s-o faceti voi insiva.

* * *

Societatea românească e un mozaic de fracturi. Aveam, la 1900, un retard istoric de cel puțin 100 de ani față de Occident (evident, e o apreciere pur estimativă). Aproape un secol mai târziu, când a căzut comunismul, eram, iarăși, una dintre cele mai sărace țări de pe continent. Deși ne-au ajutat să ne dezvoltăm, tranziția democratică și integrarea euro-atlantică n-au făcut decât să ne așeze întru-un sistem de referință care ne-a agravat complexele de inferioritate. Pe acest fundal dislocat, regăsirea tradiției precomuniste, cu o Biserică Ortodoxă liberă, s-a făcut adesea formal și zgomotos, fără creșterea organică de care au nevoie procesele istorice firești. Am intrat în mileniul trei cu povara acestor handicapuri. Prin urmare, nu putem încă avea o atitudinea critică față de Occident: nu l-am trăit pe dinăuntru. Dacă ne socotim ca parte integrantă a lui, ne ies oricând la iveală reminiscențele comuniste și orientale. Dacă îl respingem, nu prea avem ce să punem în loc. Avem, cum s-a spus, o modernizare lipsită de modernitate. Am copiat, în loc să asimilăm. Cu alte cuvinte, în loc să spunem ce e greșit amenajat ”la ei”, ne sar în ochi propriile defecțiuni de parcurs. Continue reading “Interviu Teodor Baconschi – Est-Vest, renaştere şi debandadă spirituală – fragmente”

Ioan T Morar – Sarbatoarea Corturilor

morar-Sarbatoarea-corturilor

Citesc cu asiduitate, enorma placere, si deosebit interes ultima carte a domnului Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor. (Am fost nevoit sa merg mai incet, deoarece nevasta mea a reusit sa devoreze prima cartea, asa cum se intimpla de obicei la noi in familie).

Am citeva motive speciale pentru care subiectul acesta ma intereseaza in cel mai inalt grad:

  1. Am in familie (sau mai degraba am avut, caci a plecat deja la cele vesnice) o matusa care a facut parte din ‘miscarea trezitilor’, condusa de Jan Gligor, despre care vorbeste aceasta carte. Matusa mea, pe numele ei Lidia Ababei, a facut din aceasta pricina zece ani de puscarie psihiatrica – pe motiv de delir religios, o veritabila crima in comunism – intr-o clinica de trista amintire (si inca neexplorata ca fapt istoric, probabil pentruca medicii criminali care au condus-o sunt inca in viata, si probabil cu functii mari in sistem) in orasul numit cindva Dr Petru Groza (ce potrivire de nume si ce ironie macabra!). Arestarea a avut loc dupa ce matusa mea a fost excomunicata din biserica baptista in care se inchina, la presiunea Securitatii comuniste si cu larga cooperare a pastorului de atunci al bisericii, Radu Cruceru, un colaborator al acestei institutii opresive, care a avut el insusi un sfirsit tragic, din cite se pare dupa ce a incercat sa rupa legatura cu aceasta (in dosarele mele de urmarire de la Securitate, publicate pe acest blog – vezi categoria File I-1065 – apar multe dintre notele informative scrise de el). In urma tratamentelor inumane aplicate, matusa mea nu a mai fost niciodata un om normal. In cele din urma a emigrat in Statele Unite (am vizitat-o in timpul primei mele calatorii in aceasta tara, in 1991, in Portland, Or.) si a murit prematur in urma cu mai multi ani, posibil si din pricina efectelor nocive ale acelor tratamente.
  2. In virtutea acestei legaturi de familie, si a relatiilor apropiate intre membrii comunitatii evanghelice, din care fac parte, am cunoscut, de asemenea destul de indeaproape, pe mai multi membri ai grupului ‘trezitilor’ din Iasi. Cu una dintre acestea, doamna Lili Anton, profesor la Agronomie, ne-am inchinat o vreme in aceeasi biserica, dupa 1989. Am observat atunci ca dupa persecutiile la care au fost supusi in anii ’70, membrii grupului vorbeau foarte rar si cu precautie despre implicarile lor in acea miscare. In fapt ‘s-au dat cu totii la fund’, ca sa zic asa, preferind activitatile spirituale conspirative, implicarilor oficiale. Cu totii insa au continuat sa fie mentori pentru cei interesati de formare spirituala. Si, din fericire, chiar daca vadeau mai departe anumite inclinatii dogmatice sau spirituale stranii, specifice acelei miscari, in cea mai mare parte s-au pastrat cu totii pe linia ortodoxiei evanghelice.
  3. Dupa o intilnire providentiala, despre care voi vorbi mai tirziu, a povestit in mai multe rinduri cu autorul cartii despre aceasta miscare si despre planurile lui de a scrie o pseudo-fictiune pe aceasta tema. Am incercat chiar, din pacate fara succes, asa cum n-a avut nici el in incercarile lui, sa-i conving pe unii dintre cei care au cunoscut miscarea miscarea dinauntru, sa povesteasca cu el despre experienta lor acolo. Teama si suspiciunile lor funciare i-am impiedicat sa faca asta. In acest punct trebuie sa recunoastem ca noi, cei care am trait mai mult de jumatate din viata sub comunism pastram inca inclinatii paranoice, si vedem inca mai peste tot pericole, informtori si securisti.
  4. Nu am fost prea surprins sa aflu ca unii dinte cei care au cunoscut miscarea trezitilor din perioada ei aradeana au reactionat negativ la vestea nasterii acestui proiect. Si ei, probabil, tot din pricini de paranoia. Nu-i asa, domnule Doru Radu? Sper totusi ca acestia isi vor depasi blocajele, irationale, vor citi cartea, si se vor convinge ca scopul autorului nu a fost nicideum batjocura, ci ca acesta a facut de fapt un serviciu comunitatii evanghelice, fiind chiar, as spune eu, extrem de tolerant cu unele dintre nazbitiile si smintelile teologice care au caracterizat miscarea despre care vorbim aici. Domnul Morar este insa scriitor, nu teolog, si isi poate permite acest lux. Eu unul, nu prea.
  5. Asa cum scriam in alte locuri, dupa cartea lui Dan Lungu, Cum sa uiti o femeie, si cartea lui Vasile Ernu, Sectantii, aceasta este a treia carte din literatura romana recenta (sau poate dintotdeauna) a carei actiune se desfasoara in mediul evanghelic, care a fost cel mai adesea ignorat, ca fiind virtualmente inexistent, si tratat, cel putin pina acum, ca un veritabil paria de spatiul cultural romanesc, pretins foarte tolerant. Interesant este ca toate cele trei carti au aparut la Polirom (felicitari pentru curaj editurii iesene! sper sa si cistige ceva bani de pe urma acestui pariu, caci n-au facut-o doar de amorul artei). De asemenea, mi se pare relevant ca, desi scriu din afara spatiului confesional evanghelic, toti cei trei autori au legaturi de un fel sau de altul cu acest mediu, ceea ce le permite sa scrie cu competenta, credibilitate si simpatie, chiar daca nu toate cele descrise in cartile lor sunt neparat vrednice de admiratie.

Continue reading “Ioan T Morar – Sarbatoarea Corturilor”

William Yoder – The Fellow with His Finger in the Dike. Sergey Ryakhovsky turns 60

M o s c o w – On 18 March, Moscow’s Sergey Vasilevich Ryakhovsky, Senior Bishop of ROSKhVE, the “Associated Russian Union of Christians of Evangelical-Pentecostal Faith”, turned 60. Despite his many detractors in Ukraine and the West, Russian evangelicals have reason enough to thank Ryakhovsky for his efforts in the public and political realm. Russian nationalists have long wanted to prove that evangelicals are foreign, pro-Western half-spies, the lengthened arms of Western governments reaching over and beyond the political divide. The Bishop and his cohorts are doing what they can to keep the nationalists from winning the day. He’s the Dutch boy plugging the dike with his finger, keeping the onslaught from turning into a deluge. He is attempting to keep the public presence of Russia’s Protestants afloat by proving that Protestants are loyal servants of their societies even when they find themselves beyond the reach of NATO and the European Union. Left to their own devices, the West’s pro-Maidan evangelicals would in my view virtually prove the claims of Russia’s nationalist movement.

In an interview published by “Moskovsky Komsomolits” on 21 March, the birthday kid claimed: “I will not hide the fact that the members of our denomination are active in all branches of government.” Yet he also admits in the article that not all of these feel free to express their religious allegiances openly. Publicly, the Bishop tries hard to be up-beat and constructive; he likes to claim that accusations of sectarianism are becoming a thing of the past. In the interview he states: “Let me remind you that I have been a member of the ‘Presidential Council for Cooperation with Religious Organisations’ since 2002 and a member of the ‘Public Chamber’ since 2005. My membership would be cancelled within seconds if the federal government changed its attitude towards Protestants.”

After Ryakhovsky famously posed with President Putin and the heads of Russia’s largest religious faiths in Red Square on 4 November 2014, an “Itar-Tass” press release listed his Pentecostal denomination among the “leading traditional Russian confessions”. “Fortunately”, the Bishop’s location on the right edge of the photo allowed him to be cropped off by some agencies, but the press release itself was sufficient cause for heart attacks on the part of Russia’s nationalist faithful. Continue reading “William Yoder – The Fellow with His Finger in the Dike. Sergey Ryakhovsky turns 60”

After the Revolution, Then What? – A Dialogue with Wesley Thiessen

Afis-Wesley-Tiessen

din nou despre 8 martie

Sunt perfect de acord cu Parintele Florescu atunci cind scris:
‘Mă amuză (în zelul lor) deopotrivă fârtații mei preoți și nefârtații fanatici de toate soiurile care de 8 martie vituperează împotriva acestei sărbători pentru că ar fi o invenție comunistă și mai ales, vai, a unei evreice. Dar nu-mi bat capul să le comentez argumentele. Indiferent cum a ajuns 8 martie să fie sărbătorită la noi, în conștiința românilor nu a avut niciodată și nu are nicio legătură cu comunismul…’

Emoke Tapolyai – Eastern European Woundedness and the Resulting Response to Abuse

This talk was recorded on 3 June 2015, at the Forum of Christian Leaders.

An outline of this talk can be downloaded HERE.


Emőke Tapolyai is a clinical pastoral counsellor and an executive coach. She received her MA in clinical pastoral counselling from Ashland Theological Seminary, a division of Ashland University (Ashland, Ohio, USA). She is a member of the American Association of Christian Counsellors (AACC) and the Hungarian Association of Sexologists

You may find HERE more of her contributions to the Forum of Christian Leaders.

 

 

William Yoder – The Protestants of Ukraine and Russia Have A Spiritual Problem

NOTE: American Baptist correspondent William Yoder continues to manifest in his newsletters a definite pro-Russian and anti-Ukrainian position, concerning the Russian aggression in Eastern Ukraine. He should know better.

* * *

M o s c o w – The Mennonite Harley Wagler, a US-American who has spent the last 21 years in Nizhny Novgorod/Russia, describes the difference between Ukrainian and Russian Baptists as a theological one. He writes: “Many Russian evangelicals are now being pilloried by the Ukrainian ones, who say they are ‘stooges’ of Putin. But the difference is theological. The Russians, generally speaking, say the church should honour the government, even if it is imperfect, since the church represents another kingdom. Even in the worst Stalin years, Baptist leaders never directly criticized the government, simply asserting that they followed a higher calling. One should recall the Baptist Alyosha in Solzhenitsyn’s ‘One Day in the Life of Ivan Denisovich’. That remains the Baptist position.”

“In Ukraine however, many evangelicals have taken the opposite position. They now say they must support the new government, that this is their patriotic duty. Even the president of Ukraine, for several months, was a Baptist lay minister (Oleksandr Turchynov). He has gained notoriety as the ‘bloody pastor’ because of his thundering and militaristic, anti-Russian pronouncements. Which position is closer to the Biblical one?”

This Russian assessment of Turchynov is harsh, and the Russian Baptist Union did briefly stick its head above the trenches and into politics when its statement from 30 May 2014 questioned the theological justification for support of the Maidan revolt. (See our article from 24 July.) Continue reading “William Yoder – The Protestants of Ukraine and Russia Have A Spiritual Problem”

Tchetchenie – Une Guerre Sans Traces


Un documentaire de Manon Loizeau, dedie a la memoire d’Anna Politkovskaia et Natalia Estemirova, qui on ete tue par les killers du Kremlin.

Merci a Armand Gosu pour ce ‘link’.

Serile Dialogos – Traversarea desertului – Dialog Emil Bartos – Dorin Dobrincu

Serile Dialogos – Traversarea deșertului – Bisericile evanghelice în România comunistă – Dorin Dobrincu

Dorin Dobrincu invitat la “Serile Dialogos” : “Bisericile evanghelice în România comunistă”

Iata si prezentarea integrala facuta de Dr. Dorin Dobrincu in cadrul Serilor Dialogos.

Suceava Evanghelica

Serile Dialogoseste un proiect al Bisericii Metanoia din Arad, care vine din inițiativa conducerii Bisericii și se aliniază viziunii ei (Maturitate, Mărturie, Misiune).

View original post

Forum 18 Archive: KAZAKHSTAN: “A general unwillingness to properly protect human rights” – 25 February 2015

Forum 18 Archive: KAZAKHSTAN: “A general unwillingness to properly protect human rights” – 25 February 2015.

Kazakhstan pretends to be a modern democratic state, but it is, in fact, nothing less than a heavily cosmetised (post)communist dictatorship, where religious persecution is rampant.

If oil money would make countries civilised, the whole Middle East would look like the Garden of Eden. It obviously does not, not does Kazakhstan (or other similar ‘stan’s, like Azerbaijan, for instance).

Russian Baptists Continue to Let Themselves Used by Putin’s War Propaganda in the West

Russian Baptist

Moscow,
05 February 2015
 
For the entire law is fulfilled in keeping this one command: “Love your neighbour as yourself.” If you bite and devour each other, watch out or you will be destroyed by each other. So I say, walk by the Spirit, and you will not gratify the desires of the flesh.
Galatians 5:14-16
 
Dear friends in Christ primarily in North America:
 
We Baptists of Russia are deeply concerned about recent developments on Ukraine. Stakes and possible costs are soaring; the military struggle is intensifying. The USA’s “Freedom Support Act” signed on 18 December can bring with it a serious military escalation. It appears to give hardline-thinkers a green light. The general US-elections of 4 November leave the impression that the US-American populace is becoming more aggressive. It pains us that many of these voters are Christian. Continue reading “Russian Baptists Continue to Let Themselves Used by Putin’s War Propaganda in the West”

Dialog despre Pr. Ferenc Visky – 2

Ferenc Visky & Richard Wurmbrand
Feri baci in vizita la Richard Wurmbrand

  1. Pastorul Ferenc Visky este una dintre cele mai grăitoare dovezi ale martiriului creștin din închisorile comuniste româneşti. V-aş ruga, în măsura în care este posibil, să faceţi o prezentare mai largă cu privire la personalitatea sa, tocmai ca urmare a faptului că, asemenea lui Richard Wurmbrand sau a pastorului penticostal Constantin Caraman, este un punct de reper al martiriului creştin în general din România comunistă care necesită o atenţie aparte.

Nu știu dacă neapărat putem utiliza conceptul de „martiriu” pentru suferințele îndurate de Pr Visky în pușcăriile comuniste. Cred că este mai corect să rezervăm acest termen pentru cei care au plătit cu viața pentru credința lor, ceea ce, din fericire, n-a fost cazul cu pastorul Visky. În același timp, termenul grecesc martyria poate fi tradus atât prin „martiriu”, cât și prin „mărturie”. De aceea, suferința pentru Cristos a celor care n-au fost uciși pentru credința lor este numită uneori „martiriu alb”. Pentru acuratețe, cred că este important să operăm cu aceste distincții. Continue reading “Dialog despre Pr. Ferenc Visky – 2”