Ioan T Morar – Sarbatoarea Corturilor

morar-Sarbatoarea-corturilor

Citesc cu asiduitate, enorma placere, si deosebit interes ultima carte a domnului Ioan T Morar, Sarbatoarea corturilor. (Am fost nevoit sa merg mai incet, deoarece nevasta mea a reusit sa devoreze prima cartea, asa cum se intimpla de obicei la noi in familie).

Am citeva motive speciale pentru care subiectul acesta ma intereseaza in cel mai inalt grad:

  1. Am in familie (sau mai degraba am avut, caci a plecat deja la cele vesnice) o matusa care a facut parte din ‘miscarea trezitilor’, condusa de Jan Gligor, despre care vorbeste aceasta carte. Matusa mea, pe numele ei Lidia Ababei, a facut din aceasta pricina zece ani de puscarie psihiatrica – pe motiv de delir religios, o veritabila crima in comunism – intr-o clinica de trista amintire (si inca neexplorata ca fapt istoric, probabil pentruca medicii criminali care au condus-o sunt inca in viata, si probabil cu functii mari in sistem) in orasul numit cindva Dr Petru Groza (ce potrivire de nume si ce ironie macabra!). Arestarea a avut loc dupa ce matusa mea a fost excomunicata din biserica baptista in care se inchina, la presiunea Securitatii comuniste si cu larga cooperare a pastorului de atunci al bisericii, Radu Cruceru, un colaborator al acestei institutii opresive, care a avut el insusi un sfirsit tragic, din cite se pare dupa ce a incercat sa rupa legatura cu aceasta (in dosarele mele de urmarire de la Securitate, publicate pe acest blog – vezi categoria File I-1065 – apar multe dintre notele informative scrise de el). In urma tratamentelor inumane aplicate, matusa mea nu a mai fost niciodata un om normal. In cele din urma a emigrat in Statele Unite (am vizitat-o in timpul primei mele calatorii in aceasta tara, in 1991, in Portland, Or.) si a murit prematur in urma cu mai multi ani, posibil si din pricina efectelor nocive ale acelor tratamente.
  2. In virtutea acestei legaturi de familie, si a relatiilor apropiate intre membrii comunitatii evanghelice, din care fac parte, am cunoscut, de asemenea destul de indeaproape, pe mai multi membri ai grupului ‘trezitilor’ din Iasi. Cu una dintre acestea, doamna Lili Anton, profesor la Agronomie, ne-am inchinat o vreme in aceeasi biserica, dupa 1989. Am observat atunci ca dupa persecutiile la care au fost supusi in anii ’70, membrii grupului vorbeau foarte rar si cu precautie despre implicarile lor in acea miscare. In fapt ‘s-au dat cu totii la fund’, ca sa zic asa, preferind activitatile spirituale conspirative, implicarilor oficiale. Cu totii insa au continuat sa fie mentori pentru cei interesati de formare spirituala. Si, din fericire, chiar daca vadeau mai departe anumite inclinatii dogmatice sau spirituale stranii, specifice acelei miscari, in cea mai mare parte s-au pastrat cu totii pe linia ortodoxiei evanghelice.
  3. Dupa o intilnire providentiala, despre care voi vorbi mai tirziu, a povestit in mai multe rinduri cu autorul cartii despre aceasta miscare si despre planurile lui de a scrie o pseudo-fictiune pe aceasta tema. Am incercat chiar, din pacate fara succes, asa cum n-a avut nici el in incercarile lui, sa-i conving pe unii dintre cei care au cunoscut miscarea miscarea dinauntru, sa povesteasca cu el despre experienta lor acolo. Teama si suspiciunile lor funciare i-am impiedicat sa faca asta. In acest punct trebuie sa recunoastem ca noi, cei care am trait mai mult de jumatate din viata sub comunism pastram inca inclinatii paranoice, si vedem inca mai peste tot pericole, informtori si securisti.
  4. Nu am fost prea surprins sa aflu ca unii dinte cei care au cunoscut miscarea trezitilor din perioada ei aradeana au reactionat negativ la vestea nasterii acestui proiect. Si ei, probabil, tot din pricini de paranoia. Nu-i asa, domnule Doru Radu? Sper totusi ca acestia isi vor depasi blocajele, irationale, vor citi cartea, si se vor convinge ca scopul autorului nu a fost nicideum batjocura, ci ca acesta a facut de fapt un serviciu comunitatii evanghelice, fiind chiar, as spune eu, extrem de tolerant cu unele dintre nazbitiile si smintelile teologice care au caracterizat miscarea despre care vorbim aici. Domnul Morar este insa scriitor, nu teolog, si isi poate permite acest lux. Eu unul, nu prea.
  5. Asa cum scriam in alte locuri, dupa cartea lui Dan Lungu, Cum sa uiti o femeie, si cartea lui Vasile Ernu, Sectantii, aceasta este a treia carte din literatura romana recenta (sau poate dintotdeauna) a carei actiune se desfasoara in mediul evanghelic, care a fost cel mai adesea ignorat, ca fiind virtualmente inexistent, si tratat, cel putin pina acum, ca un veritabil paria de spatiul cultural romanesc, pretins foarte tolerant. Interesant este ca toate cele trei carti au aparut la Polirom (felicitari pentru curaj editurii iesene! sper sa si cistige ceva bani de pe urma acestui pariu, caci n-au facut-o doar de amorul artei). De asemenea, mi se pare relevant ca, desi scriu din afara spatiului confesional evanghelic, toti cei trei autori au legaturi de un fel sau de altul cu acest mediu, ceea ce le permite sa scrie cu competenta, credibilitate si simpatie, chiar daca nu toate cele descrise in cartile lor sunt neparat vrednice de admiratie.

Continue reading “Ioan T Morar – Sarbatoarea Corturilor”

Advertisements

Finalizarea publicarii dosarului de Securitate

Odata cu poezia afisata ieri, am incheiat transcrierea si publicarea pe blog a celor patru dosare ale mele de urmarire informativa de la CNSAS.

Amintesc faptul ca publicarea dosarelor a constituit motivul prtincipal al crearii acestui blog (vezi pagina Argument).

Intre timp blogul a devenit, sper, mult mai mult decit un mijloc de expunere publica a felului in care Securitatea a actionat in persecutarea crestinilor din Romania.

Acum poate ca va intrebati ce urmeaza. Continue reading “Finalizarea publicarii dosarului de Securitate”

16 septembrie 1972 – Nota informativa Barbu

Primit: Mr. Costaş I.
Sursa: Barbu Ion
Data: 15.09.1972

Notă informativă copie

16 IX 1972

Sursa a auzit de la doamna XXX, [1] membră a bisericii baptiste că în oraşul Iaşi ar fi persoane care practică spiritismul şi unii fac aceasta în numele credinţei creştine.

Din informaţii mai amănunţite reiese că unul din aceştia ar fi XXX [Chiuca] membru al cultului creştini după evanghelie care practică spiritismul sistemului Hayden chemând pe soţia sa care este decedată din anul trecut. [2] Continue reading “16 septembrie 1972 – Nota informativa Barbu”

27 ianuarie 1976 – Nota de analiza privind d.u.i. Chitaristul

MINISTRUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDETEAN IAŞI
Serv. I, Biroul III
STRICT SECRET

Notă de Analiză
privind d.u.i. „Chitaristul”

Dosarul de urmărire informativă ”CHITARISTUL”, privind pe numitul MĂNĂSTIREANU DAN a fost deschis la 2 iulie 1974, pentru a clarifica următoarele aspecte:

  • Cel in cauză, membru al cultului baptist, la data respectivă venise din armată si se dovedea foarte fanatic, cu intenţii de mobilizare a tineretului la activitate sectantă intensă.
  • De asemenea, era influenţat foarte mult de ideile antistatale ale pastorului XXXXX [Ţon Iosif], din Ploieşti, anchetat de către organele noastre pentru infracţiunea de propagandă împotriva orînduirii socialiste. Continue reading “27 ianuarie 1976 – Nota de analiza privind d.u.i. Chitaristul”

20 septembrie 1974 – Notă informativă „Barbu Ionel”

Inf.[ormatorul] „Barbu”
20 noiembrie 1974 – Notă informativă
C[asa]. „Dimitrov”

Notă informativă

20 IX 1974

Dănuţ Mînăstireanu se ocupă mai îndeaproape cu problemele religioase. Citeşte mult, se interesează de lucrurile de fond spirituale şi se vorbeşte încă că se roagă f. mult. [1]

Caută relaţii cu credincioşi şi pastori pe care-i consideră mai spirituali. În ţară simpatizează pe XXXXX [Visky Ferenc] de la Oradea, XXXXX [Ţon Iosif] de la Ploieşti şi pe un pastor XXXXX [Olah Liviu] de la Oradea. [2]

Continue reading “20 septembrie 1974 – Notă informativă „Barbu Ionel””