Voicu Bojan – Un corporatist bucurestean printre refugiatii din Lesbos

Gabi Macovei – soț și tată, biciclist solitar,
poet pentru prieteni și specialist în comunicare
din București. Crede în supraviețuirea rasei
umane prin rock’n’roll și mașini electrice.

Dialogul de mai jos a fost publicat de amicul Voicu Bojan pe platforma pressone.ro. Este un text care trebuie citit neaparat.

* * *

Gabriel Macovei își pusese de o vreme în cap să petreacă o săptămână ca voluntar într-o tabără de refugiați. Voia să verifice dacă el – familist dedicat, city boy sofisticat și ușor hipsterish – e în continuare viu, capabil să-și ajute semenii, și dacă e sensibil la drama unor necunoscuți aflați între spaima de moarte și limanul speranței.
Așa a ajuns în tabăra Moria din Lesbos, ca voluntar pentru EuroRelief, unul dintre zecile de ONG-uri care activează în această insulă elenă aflată foarte aproape de coastele Turciei.
Experiența l-a schimbat. Cum și de ce? Peste ce poți da într-o tabără de refugiați? Nu cumva, în final, dai chiar de tine însuți, dar altfel decât te știai înainte?
Iată dialogul nostru.

Advertisement

Reportaj Apollonia TV – Refugiatii, o provocare pentru Europa

Reportaj Apollonia TV legat de Dezbaterea cu tema ‘Refugiatii, o provocare pentru Europa’ organizata de Asociatia Onesimus la Muzeul Unirii din Iasi, simbata 8 ianuarie.

Refugiatii, o provocare pentru Europa – simbata 9 ianuarie, ora 2pm, Muzeul Unirii, Iasi

Mesajul Urbi et Orbi 2007 al Papei Benedict al XVI-lea

“Ne-a strălucit o zi sfântă. Veniţi neamuri şi adoraţi-l pe Domnul. Astăzi a coborât pe pământ o lumină mare”
(Liturghia zilei de Crăciun, versul la Evanghelie).

Dragi fraţi şi surori! “Ne-a strălucit o zi sfântă”. O zi de mare speranţă: astăzi s-a născut Mântuitorul omenirii! Naşterea unui copil poartă în mod normal o lumină de speranţă tuturor celor care îl aşteaptă cu nerăbdare. Când s-a născut Isus în peştera din Betleem, o “lumină mare” a apărut pe pământ; o mare speranţă a intrat în inima tuturor celor care îl aşteptau: lux magna cântă liturgia acestei zile de Crăciun. Nu a fost desigur “mare” în felul acestei lumi, întrucât cei care au văzut-o întâi au fost doar Maria, Iosif şi câţiva păstori, apoi magii, bătrânul Simeon, profeteasa Ana: cei pe care Dumnezeu îi alesese. Cu toate acestea, în ascunsul şi în tăcerea acelei nopţi sfinte, s-a aprins pentru fiecare om o lumină strălucitoare care nu apune; a venit în lume marea speranţă purtătoare de fericire: “Cuvântul s-a făcut trup şi noi am văzut slava lui”(Ioan 1,14).