Articol publicat in Revista Pleroma

pleroma

Institutul Teologic Penticostal (ITP) din Bucureşti a organizat în perioada 20 – 21 martie 2008 un simpozion cu tema “Comunicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin viaţa şi misiunea Bisericii”. În cadrul acestei reuniuni, la care am avut cinstea de a fi invitat, am citit lucrarea cu titlul “Proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu – fundament al misiunii de reconciliere a Bisericii in contextul postcomunismului”.

Textul acestei comunicări a fost publicat acum în revista Pleroma, a ITP, anul X, numărul 1, pp. 59-86.
Cei care doresc să citească acest text. îl pot găsi mai jos, în format PDF.

manastireanu-proclamarea-cuvantului-pleroma

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

5 thoughts on “Articol publicat in Revista Pleroma”

  1. De-acord cu cele spuse de DL si DM. Cred ca unul din motivele pt care pastorii colaboratori n-au spus nimic (inclusiv cei pomeniti, Tzon & Dugulescu) este cel traditional la baptisti. Cind un pastor comitea vre-o abatere el era eventual discutat in grupul de pastori de la comunitate. Se pornea de la ideea ca daca e ordinat de ceata prezbiterilor, tot ei au dreptul sa-l judece/sanctioneze. Traditional era sa se evite cit se poate implicarea bisericilor sau maselor de credinciosi. Nu incerc o scuza pt ca sunt si eu impotriva acestei practici. Cred insa ca aceasta “traditie” a fost una din cauzele pt care cei ce-au avut regrete s-au dus in cel mai bun caz sa se spovedeasca la alti pastori (daca nu gresesc, Tzon spune ca a marturist in cercul de la Brasov la inceputul anilor ’90).

    Like

  2. Daniel, şi eu sunt sceptic, nu numai cu privire la baptişti (mărturisesc faptul că aşteptam mult mai mult de la Oti Bunaciu în acest sens, şi sunt trist că m-am înşelat). După cum probabil ştii, la penticostali încearcă unii din greu, dar pare ceva imposibil de realizat. Se vede treaba că mafia baptistă este joc de copii pe lângă cea penticostală.
    Nu pot specula cu privire la ce s-ar fi întîmplat dacă Petru Dugulescu (Dumnezeu să-l ierte) sau Iosif Ţon – chiar mai important decât cel dinainte – ar fi declarat imediat după revoluţie că au semnat cândva un angajament cu Securitatea. Cu siguranţă că au avut motivele lor. Bune sau rele, asta este o altă poveste. Oricum ar fi, din păcate n-au făcut-o, iar noi am rămas fără repere morale în această extrem de spinoasă chestiune a deconspirării.
    A propos, nu vi se pare suspect că după toată tevatura legată de deconspirare din perioada alegerilor la uniunea baptistă, acum este o linişte de mormânt în această chestiune? Mie asta îmi spune că motivul zarvei n-a fost unul cinstit, ci unul pur electoral, adică politic. Iar politica, de când se ştie, este târfă; cea religioasă chiar mai mult ca altele.

    Like

  3. Am citit materialul. Apreciez modul echilibrat ,biblic si ilustratia adusa cu modelul catolicilor din Polonia. Mi-as dori in cadrul cultului o rezolvare serioasa a acestei probleme dar sunt sceptic in privinta aceasta. Este biblic sa sanctionezi public, pacatele publice ale presbiterilor(liderilor) (1Timotei5:20,Pe cei ce pacatuiesc ,mustra-i inaintea tuturor ca si cellati sa aiba frica.). Aceasta dupa cum spune pasajul de mai sus are efect de edificare a bisericii . Frica ii va tine pe altii sa nu mai pacatuiasca in viitor.
    Ma intreb ce s-ar fi intamplat daca colaborarea lui Petru Dugulescu ar fi fost facuta publica(sau el personal ar fi marturisit-o) in perioada imediat, dupa revolutia din Decembrie 1989. Sigur nu ar fi ajuns senator etc.
    Cum sa privim cooperarea liderilor crestini cu serviciile secrete in zilele noastre?

    Like

  4. Cred ca ai la browser niste setari de securitate care nu accepra cookies.
    Schimba separile si vei vedea documentul. Am verificat.
    Sau incearca cu alt browser.

    Like

  5. Oricat am incercat, nu am reusit sa deschid documentul. Nici de aici, nici de pe situl Pleroma.
    O fi o defectiune undeva?

    Like

Leave a comment