Confesiunea de la Westminster – 2 – Despre Dumnezeu si despre Sfinta Treime

Capitolul II.  Despre Dumnezeu şi despre Sfânta Treime

1. Există un singur Dumnezeu viu şi adevărat, infinit în Fiinţa şi perfecţiunea Lui, un Duh preacurat, invizibil, fără trup, fără părţi componente sau fără pasiuni trupeşti (?), imuabil, nemărginit, etern, incomprehensibil, atotputernic, atotînţelept, preasfânt, desăvârşit în libertate, absolut, făcând toate lucrurile după sfatul voii sale neschimbate şi preasfinte, pentru slava Sa; plin de bunătate, de har şi îndurare, îndelung răbdător, bogat în bunătate şi adevăr, care iartă nelegiuirea, fărădelegea şi păcatul; răsplătitorul celor care-l caută cu toată inima; dar, în acelaşi timp, desăvârşit în dreptate şi grozav în judecăţile Sale; care urăşte orice păcat şi care nu va achita nicidecum pe cel vinovat.

2. Dumnezeu are viaţa, gloria, bunătatea şi binecuvântarea în întregime in Sine şi prin Sine Însuşi; Numai El singur este atot-suficient in Sine şi pentru Sine, fără să aibă nevoie de vreuna din creaturile pe care le-a făcut, a cărui glorie nu depinde de ele, ci Îşi manifestă doar gloria Sa în ele, prin ele, faţă de ele şi peste ele: El este singura sursă a tot ce există, Cel din care, prin care şi pentru care sunt toate lucrurile; şi care este stăpân suveran peste toate, ca să facă orice doreşte prin ele, pentru ele şi cu ele. Înaintea Sa toate lucrurile sunt deschise şi descoperite; cunoaşterea Sa este infinită, infailibilă şi independentă de orice fiinţă creată, astfel că pentru El nimic nu este întâmplător sau nesigur. El este preasfânt în toate planurile Sale, în toate lucrările Sale şi în toate poruncile Sale. Lui I se cuvine toată închinarea, slujirea sau ascultarea pe care binevoieşte s-o ceara de la îngeri şi oameni, sau de la orice altă făptură creată.

3. În unitatea Dumnezeirii coexistă trei Persoane, având aceeaşi substanţă, putere şi eternitate: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt. Tatăl este fără origine, nenăscut şi nepurces; Fiul este veşnic născut din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede etern de la Tatăl şi de la Fiul.

(Traducerea, Mircea Mitrofan)

* * *

Chapter 2 – Of God and of the Holy Trinity

1. There is but one only, living, and true God, who is infinite in being and perfection, a most pure spirit, invisible, without body, parts, or passions; immutable, immense, eternal, incomprehensible, almighty, most wise, most holy, most free, most absolute; working all things according to the counsel of his own immutable and most righteous will, for his own glory; most loving, gracious, merciful, long-suffering, abundant in goodness and truth, forgiving iniquity, transgression, and sin; the rewarder of them that diligently seek him; and withal, most just, and terrible in his judgments, hating all sin, and who will by no means clear the guilty.

2. God hath all life, glory, goodness, blessedness, in and of himself; and is alone in and unto himself all-sufficient, not standing in need of any creatures which he hath made, nor deriving any glory from them, but only manifesting his own glory in, by, unto, and upon them. He is the alone fountain of all being, of whom, through whom, and to whom are all things; and hath most sovereign dominion over them, to do by them, for them, or upon them whatsoever himself pleaseth. In his sight all things are open and manifest, his knowledge is infinite, infallible, and independent upon the creature, so as nothing is to him contingent, or uncertain. He is most holy in all his counsels, in all his works, and in all his commands. To him is due from angels and men, and every other creature, whatsoever worship, service, or obedience he is pleased to require of them.

3. In the unity of the Godhead there be three persons, of one substance, power, and eternity: God the Father, God the Son, and God the Holy Ghost: the Father is of none, neither begotten, nor proceeding; the Son is eternally begotten of the Father; the Holy Ghost eternally proceeding from the Father and the Son.

(Source, HERE)