Sursa imaginii: Ziarul Ring
În noiembrie 2008 scriam pe acest blog despre situaţia scandaloasă a muncitorilor chinezi trataţi ca nişte sclavi de mafioţii ieşeni. Ca urmare a acestui articol, am primit nenumărate ameninţări din partea lacheilor acestor pretinşi oameni de afaceri (în realitate nişte simpli cartofori, care au ajuns la “miere” prin intermediul relaţiilor lor obscure cu baronii locali, mai ales cei ai PSD şi PNL; din păcate nici cei de la PLD n-au îndrăznit să se atingă de aceştia, pentru că ei au ajuns deja mult prea puternici).
Din fericire, criza profundă prin care trece în prezent România pare să fi şubrezit serios eşafodajul de carton al acestor derbedei cu pretenţii. Cine ştie, poate că într-o zi vom vedea pe câţiva dintre ei la puşcărie. Nu cred că vor fi mulţi care să-i plângă. Nu uitaţi, Dumnezeu nu bate cu parul. Strigătele de durere şi suspinele celor oropsiţi de aceşti hrăpăreţi fără suflet vor ajunge cândva la urechile bunului Dumnezeu. Şi atunci nici susţinerea episcopilor pe care i-au cumpărat cu daniile lor făţarnice nu-i vor mai putea apăra.
Zilele acestea media descoperă, ca prin minune, în situaţia muncitorilor chinezi, un nou subiect de scandal (iată AICI un exemplu). Mă întreb unde au fost vajnicii noştri ziarişti în cele aproape patru luni cât aceşti nenorociţi bătuţi de soartă au îngheţat în Herăstrău.
Şi, deşi foarte târziu, accentul în aceste materiale de presă este pus mai degrabă pe presupuse mărunte ilegalităţi făcute de aceşti sărmani. De ce oare nu s-or lua curajoşii noştri ziarişti de mafioţii “capitalişti” români care i-au batjocorit fără milă şi i-au înrobit pe aceşti sărmani. Mă tem că ştiu răspunsul. Din simplă şi banală laşitate.
Ar trebui să ne fie ruşine ca ţară, de această nenorocire pe lângă care am trecut nepăsători luni de zile. Unde au fost sutele de biserici creştine de toate confesiunile din Bucureşti în această perioadă? Cum au putut ele să-şi facă în linişte liturghiile, atunci când Cristos suferea în străinul de lângă ei?
Unde este domnul Puric, să ne ameţească cu discursurile lui neolegionare despre măreţia de spirit a drept-credinciosului român? Vă rog insistent, domnule artist, să ne arătaţi nobleţea sufletului românesc aşa cum s-a manifestat el în ultimele luni în corturile chinezilor din jurul Herăstrăului.
Persona 