Vlad Mixich despre reactii la incinerarea trupului lui Sergiu Nicolaescu

Desi, sincer sa fiu, sunt deja sastisit de delirul mediatic din jurul acestui personaj indoielnic (la faimosul regizor de curte al regimului comunist ma refer), nu pot trece peste textul de maxim bun simt al valorosului jurnalist Vlad Mixich, unul dintre preferatii mei, cu privire la reactiile penibile ale mediei ortodoxe de la noi, si nu numai, la dorinta lui Nicolaescu de a fi incinerat, contrar uzantelor ortodoxe.

Iata aici o sectiune semnificativa din acest articol:

Un regizor, celebru intr-o tara majoritar ortodoxa, moare. Familia sa respecta dorinta acestuia de a fi incinerat dupa moarte si solicita „decenta si discretie tuturor”. Biserica Ortodoxa face public un apel catre acea familie pentru ca aceasta sa-l „inmormanteze crestineste” pe cel disparut.

Un preot scrie un articol despre asta, „cu binecuvantarea actualului Arhiepiscop al Tomisului”, care alatura in titlu cuvintele incinerare si sinucidere. Sa fie acestea manifestari ale decentei si discretiei?

Incinerarea este un ritual comun de inmormantare in intreaga lume hindusa si a devenit admisibila si in multe culte crestine: bisericile protestante o accepta din 1870, iar Biserica Romano-Catolica din 1969. Biserica Ortodoxa Romana nu accepta aceasta practica, intarind hotararea din urma cu 80 de ani a Sfantului Sinod chiar in iulie 2012.

Desi practica incinerarii este discutabila si discutata chiar in interiorul lumii crestine, decizia unui cult (cel ortodox in acest caz) nu poate fi contestata si comentata intr-un spatiu public nespecializat. Din respect pentru sensibilitatea si imaterialitatea paradoxala a subiectului.

Institutia care administreaza cultul ortodox in Romania nu practica insa aceasta conduita intr-un caz individual, mai ales cand acesta este unul faimos, deci cu un potential imens de imitare. Explicatiile oferite de Patriarhia Romana in privinta respingerii incinerarii ca practica crestina sunt firesti si utile ortodoxului obisnuit.

Dar ce rost si blandete duhovniceasca au referirile personalizate? „Pastrarea nestirbita a renumelui regretatului regizor Sergiu Nicolaescu” este conditionata in comunicatul Patriarhiei de inmormantarea conform ritualului ortodox. Mai mult, Patriarhia ofera bani familiei regizorului (despre care nu se poate spune ca e saraca) pentru a accepta ca celebra personalitate sa fie inmormantata in conformitate cu decizia Sfantului Sinod.

E greu sa explici in cuvinte nedelicatetea unei astfel de oferte intr-un asa moment. Dar e usor sa o simti.

Reactia Patriarhiei in a cataloga incinerarea ca fiind o „practica necrestina” a fost neobisnuit de prompta. Mai putin consistente au fost interventiile oficialilor din dealul Mitropoliei in cazuri precum folosirea simbolurilor crestine in campania electorala de catre un politician aflat in „slujba crucii”, care a donat insa 2 milioane de dolari pentru construirea Catedralei Mantuirii Neamului.

La fel cum tardiva a fost denuntarea de catre Arhiepiscopia Ortodoxa a Sibiului a ciudatei taxe percepute candidatilor la examenul pentru permis auto (cazul aici). Acestea nu sunt insinuari dusmanoase, ci doar constatari ingrijorate cu privire la o veche meteahna a oficialilor Patriarhiei.

(Cititi AICI intreg articolul.)

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

2 thoughts on “Vlad Mixich despre reactii la incinerarea trupului lui Sergiu Nicolaescu”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s