“27 mai 1564. In dupa amiaza acestei zile, citeva persoane inainteaza sub stralucirea soarelui primavaratec, spre cimitirul Plainpalais de la marginea orasului Geneva. Demne, dar vizibil afectate, ele se apropie de o groapa larga de curind sapata. In acest grup se disting Théodore de Béze succesorul, Antoine, fratele defunctului, Marie, sora lui si inca citeva persoane. Multimea de anonimi nu participa la acest eveniment; fara ceremonie, fara discursuri, fara cintari. Groapa comuna este larg deschisa in fata grupului mic de intimi… Incet, in tacere corpul defunctului este coborit in groapa invelit intr-un lintoliu. Fara sicriu, pur si simplu cusut intr-un cearceaf de pinza groasa. Nu va fi nici mormint, nici piatra memoriala si nici un alt semn vizibil. Nici un loc de reculegere… Omul care este astfel ingropat se numeste Jean Calvin.
Cel care este adesea considerat fondatorul unei civilizatii noi tocmai fusese purtat pe ultimul drum. Lumea veche, reprezentata prin unitatea crestinilor se desirase in mod iremediabil, iar el era autorul. O stia si se stia «ales si trimis» dar nimic nu trebuia sa-l deosebeasca de ceilalti muritori. Totul era dar si har acordat. Radical. Definitiv. O existenta inchinata total unui singur tel: Predicarea Adevarului Evangheliei.” Jean Luc Mouton, Calvin, Gallimard, 2009. Maretie in simplitate, imi permit sa adaug.
Anul 2009 a marcat doua evenimente majore in viata protestantilor din Franta; aniversarea a 500 de ani de la nasterea celui mai mare teolog al Reformei si cel mai mare teolog francez, Jean Calvin, si aniversarea a 400 de ani a bisericilor baptiste in Europa. Emigrarea baptistiilor spre Lumea Noua, America, se produce citiva ani mai tirziu. Cu aceasta ocazie s-au tinut numeroase conferinte, in biserici, asociatii sau la Sorbona, unde Calvin a studiat o vreme. Una dintre intrebarile care s-au pus a fost daca exista vreo legatura, si care, intre marele teolog al Reformei si baptisti. Articolul de fata, care are la baza una dintre conferintele tinute in 2009, incearca sa raspunda la aceasta intrebare. Conferinta a fost tinuta de prof. Dr. Alain Nyssus de la Faculté Libre de Théologie Evangélique de la Vaux sur Seine, Franta.
La intrebarea daca exista sau nu o legatura intre Calvin si baptisti raspunsul este afirmativ. Exista cel putin doua elemente de baza care leaga baptistii de Calvin.
Soli Deo Gloria. Numai Dumnezeu este infailibil si totalmente demn de incredere si toata gloria ii revine doar Lui.
Sola Scriptura. Scriptura este singura autoritate si ea va servi ca norma in predicare si educare in biserica. Astfel, nu se acorda nici un fel de infailibilitate omului (cel vizat aici este papa). Sa nu uitam ca papalitatea ajunsese in epoca respectiva nu numai la apogeul puterii, dar si la apogenul coruptiei, astfel incit papa Clement al VII-lea accepta vinzarea indulgentelor pentru iertarea pacatelor. El avea de fapt nevoie de bani pentru construirea bisericii Sf. Petru din Roma. Pentru Calvin orice invatura trebuie sa fie supusa unei analize critice.
Calvin este o figura foarte controversata. Pentru unii, el este unul dintre cei mai mari teologi pe care i-a dat crestinismul, iar pentru altii un extremist.
Adesea neinteles sau criticat, Calvin e redus la teologul care a promovat dubla predestinare si la cel care a vrut sa instaureze o teocratie in Geneva, sa faca din orasul Geneva un oras-stat in care totul sa fie condus dupa principiile biblice. O Imparatie terestra.
In ceea ce priveste doctrina predestinatiei, trebuie amintit faptul ca nu Calvin este autorul ei, ci ca o preia de la Augustin, dar el este cel care i-a acordat mult spatiu si care a tratat-o cu multa rigoare in cartea lui Institutele Credintei (Religiei) Crestine, considerata de unii, poate in mod excesiv, drept cea mai buna carte scrisa vreodata in afara de Biblie. Vrind sa puna in evidenta majestatea divina si dorind sa faca din mintuirea prin har doctrina triumfatoare, el a afirmat ca Dumnezeu a predestinat din vesnicii pe cei alesi la viata vesnica si implicit pe reprobati la condamnare vesnica.
Baptistii s-au pozitionat in diferite moduri vis-à-vis de aceste aspecte ale teologiei lui Calvin.
Persona 
Dar si tipic Danez … si la fel desigur … si American
small-minded expert-like judgements and stereotypes!!
LikeLike
Imi pare rau de opinia care v-ati facut-o si nu ma straduiesc in mod fortat sa v-o schimb. Suntei singurul care poate sa o faca citind pur si simplu alte surse. Pe de alta parte eu am pus la inceputul acestui articil o traducere din cartea lui Jean Luc Mouton care este de fapt jurnalist dar care foloseste o bibliografie remarcabila pentru a-si scrie cartea. E intr-adevar Protestant si nu Catolic pentru ca daca ar fi Catolic s-ar putea sa fi avut o alta perspectiva. Apoi citatul mi se pare frumos si l-am lucrat putin in romaneste cee ce mi-a luat timp. Va recomand insa Jean Calvin de Denis Cruzet profesor la Sorbona, specialist in istoria din epoca respectiva si veti avea o cu totul alta perspectiva. Oricum ce s-a intimpla anabaptistilor nu ii se poate imputa lui Calvin. Din nefericire anabaptistii radicali si-au provocat propria pedeapsa prin ceea ce se numeste “l’affaire des placards” si care a provocat minia regelui Francis I care era deschis protestantismului datorita influentei soirei lui Marguaritte, da e cea din Cei trei muschetari dar Alexandre Dumas a inversat lucrurile. Mai mult inca Protestantismul e confundat cu anabaptistii si persecutiile vin si asupra celor care nu sunt anabaptist. A fost un episod trist, o greseala enor,a a anabaptistilor radicali pentru care protestantimul francez a platit prea scump
LikeLike
Willem Balke
Dumneata in loc sa ma ajuti sa scap de ideeia ce o am, ma pui sa studiez si descoper ca Anabaptistii au fost executati, arsi pe rug, decapitati si inecati.
Intre anii 1525 – 1618 au fost executati 800-5000 de Anabaptisti.
Aceste date le am si ele imi formeaza opinia.
Doamna Maria este o doamna si cauta sa-mi formeze alta opinie. Multumesc doamna.
LikeLike
Unii istorici sau carti de istorie, manuale de istorie atribue lui Luther razboiul de 30 de ani. Deci…. oricum ceea ce mentionati nu poate fi atribuit lui Calvin. Orice istoric honest nu poate sa ii atribuie lui Calvin decit faptul ca si-a dat acordul in cazul arderi pe rug a lui Michel Servet, care era antitrinitarian, gresela pe care Calvin a recunoscut-o in fata magistratilor orasului Geneva inainte de a parasi aceasta lume. Calvin insa s-a opus multa vreme si a incercat chiar sa-l salveze pe Michel Servet. Contextul istoric era insa de asa maniera ca la ora respectiva el nu a vazut o alta solutie. Tocmai ca se impotriva sa face ceea ce facuse biserica catolica. Trebuie vazut intotdeauna contextul istoric in care se petrec anumite evenimente ca si pozitia celor care le relateaza.
LikeLike
Repet, incercati sa cititi un text istoric serios despre Calvin si dupa aceea mai putem povesti.
LikeLike
Textul de mai sus nu este din Victor Kernbach ci din “Earle E. Cairns”.
August Franzen este neamt totusi si are aceeias parere.
LikeLike
Domnul meu,
Daca va intereseaza cu adevarat adevarul, sugestia mea este sa va luati informatiile de la istorici credibili, nu de la propagandisti, precum Kernbach, oricit de interesanti ar fi acestia.
LikeLike
Revin foarte scurt ca sa va intreb ce numiti dezastrul de la Geneva si sa va reamintesc ca am precizat ca, Calvin este o figura controversata, si ca este vazut din extrema in extrema. Cei pe care am putea poate sa ii numim calvinolatri i-au inventat o biografie amuzanta chiar, desi ei sunt foarte seriosi si presupun ca cred ce au scris, Calvin ar fi avut 11 copii, dupa unul din mari predicatori Americani, pe care il respect, dar pe subiectul acesta nu stiu de unde si-a luat informatiile, sau un altul Calvin avea noua copii dintre care toti au murit in copilarie si a ramas doar unul. Suprinzator este ca al doilea este profesor la Barkley University. Vedeti deci ca istoria se scrie si se rescrie…..Calvin a fost omul epoci, cu calitati enorme dar nu fara defecte si nu fara influenta epoci. Castelion la devansat in ideologie, ca sa dau doar un exemplu.
LikeLike
“Pentru a infiinta un sistem eficient, Calvin a folosit statul ca sa impuna pedepse si mai severe.
….58 de persoane fiind executate si 76 exilate in anul 1546”
Citat din: “Crestinismul de-a lungul secolelor”
Poate aceasta este mai credibila?
LikeLike
Fara indoiala, surse deosebit de obiective. nu-i asa?
LikeLike
Un rapuns pentru Vasile Bel. Cind citim ceva care s-a petrecut la asa o distanta in timp e bine sa verificam sursele. Doar atit pentru acum.
LikeLike
Citam din:
August Franzen.
Victor Kernbach.
LikeLike
Este usor de judecat la distanta de aproape 500 de ani. Sunteti sigur ca ati studiat cu seriositate toate detaliile legate de aceasta poveste?
Spun asta ca unul care nu are mari afinitati cu Calvin. ma enerveaza insa ingrozitor superficiatatea cu care emitem judecati asupra unor lucruri pe care le cunoastem absolut aproximativ. Tipic romanesc.
LikeLike
Dupa dezastrul facut in Geneva dupa anul 1541 nu mi se prea pare legat de Scriptura, ci de o dorinta nesabuita de dictatura.
LikeLike
Multumesc. Am corectat.
LikeLike
Nu 1954, ci 1564.
LikeLike