Scrisoarea lui Miroslav Volf către semnatarii mesajului adresat lumii musulmane

miroslav_volf.jpg

Către: Semnatarii mesajului Să-l iubim împreună pe Dumnezeu şi pe aproapele nostru (Loving God and Neighbor Together)
De la: Miroslav Volf
Data: 7 ianuarie 2007

Dragi prieteni,

Au trecut aproape două luni de când textul Să-l iubim împreună pe Dumnezeu şi pe aproapele nostru a fost publicat în New York Times. Vă scriu mai întâi pentru a vă mulţumi pentru deschiderea de a semna acest document, în unele cazuri chiar în ciuda presiunilor celor din jur pentru a nu face acest lucru. Între timp textul nostru a fost distribuit şi discutat în foarte multe locuri. El a fost, de asemenea, tradus în limba arabă şi a fost publicat, atât în arabă, cât şi în engleză, într-un număr de cotidiene arabe prestigioase. Eu însumi am fost în Abu Dhabi pentru a participa la o conferinţă de presă organizată în legătură cu publicarea traducerii în limba arabă, şi în timpul acelei călătorii am avut discuţii extinse cu câţiva dintre actorii principali din spatele textului Un cuvânt împreună (A Common Word – pentru acest text şi răspunsurile la el vezi) în Iordania şi Emiratele Arabe Unite.

Continue reading “Scrisoarea lui Miroslav Volf către semnatarii mesajului adresat lumii musulmane”

Interviu: Partea a VII-a – Angajarea socială a evanghelicilor

Andrei Ivan – Cum vedeţi rolul bisericilor evanghelice în societatea românească?

Dănuţ Mănăstireanu – Eu sunt un evanghelic care nu simte deloc nevoie de a fi apologetic. Mă simt foarte bine în pielea mea în România; nu mă simt deloc complexat şi cred că noi avem ceva deosebit şi foarte important de oferit Bisericii şi societăţii româneşti. Pentru ca aceasta să devină o realitate, este însă necesar să întrupăm cu adevărat un gen de etică pneumatică pe care o promovăm la modul teoretic dar care, din păcate, este prea puţin o realitate în comunităţile noastre. Comunităţile ortodoxe şi catolice au şi ele, desigur, ceva deosebit de oferit spaţiului nostru cultural. Consider însă că dimensiunea rigorii morale, care nu se reduce la o etică a exteriorităţilor, ci este una pneumatică, împuternicită de Duh şi însoţită de carisme, mai ales de carisma iubirii şi a slujirii aproapelui, este o contribuţie pe care lumea protestantă în general, şi lumea evanghelică în mod special o pot promova cu mare succes în societatea românească, cu condiţia să fie mai întrupată în mod real în comunităţile noastre.

Continue reading “Interviu: Partea a VII-a – Angajarea socială a evanghelicilor”