Drumul catre sine – Sapte lectii despre educatie (după Siddhartha, de Hermann Hesse) – #4 – Intre învatatura si maestrul invatator

ucenicie

  1. Între învățătură și maestrul învățător

Povestea: Siddhartha și Govinda merg în căutarea lui Buddha, Iluminatul, cel care părea să fi descoperit secretul despătimirii și al cufundării în absolut. Întâlnindu-l, Siddhartha nu se lăsă copleșit de învățătura lui, căci învățătura nu mai avea nicio atracție pentru el, dar fu absolut fascinat de faptul că Buddha era perfecta întrupare a învățăturii pe care o propovăduia.

Citat: „Azi vom asculta învățătura din gura lui”, spuse Govinda. Siddhartha nu răspunse. Învățătura nu-i trezea curiozitatea, nu credea că aceasta îl va îmbogăți cu ceva nou… Se uită însă cu atenție la capul lui Gotama, la umerii săi, la picioarele sale, la mâna lui ce atârna calm și avu impresia că fiecare falangă de la fiecare deget al acestei mâini era învățătura însăși, iradiind, respirând, emanând, răspândind cu strălucire adevărul. Bărbatul acesta, acest Buddha, era întruchiparea adevărului, chiar și în cea mai mică mișcare a degetelor sale. Omul acesta era un sfânt. Siddhartha nu venerase niciodată un om atât de mult, nu iubise niciodată un om atât de mult ca pe acesta.

Lecția – Înțelepciunea, în sensul ei suprem, nu se poate învăța ca o lecție. Ea se ia, ca gripa, de la cineva care „suferă” de această condiție unică. Informațiile pot fi preluate de oriunde (Google știe oricând mai multe decât cel mai bun profesor). Dar scara valorilor și trăirea autentică nu pot fi însușite decât de la un maestru uman, oricât de imperfect ar fi acesta. Formarea deplină pentru viață nu poate fi învățată decât de la cei care o întrupează.

Advertisements

Ucenicia în Evanghelia după Marcu (6)

Iata aici al saselea episod al calatoriei lui Danut Jemna prin Evanghelia dupa Marcu, cu aceeasi atentie data conceptului de ucenicie.

via Ucenicia în Evanghelia după Marcu (6)

Ucenicia în Evanghelia după Marcu (5)

Iata aici un nou episod din calatoria lui Danut Jemna prin Evanghelia dupa Marcu. Tema ramine aceeasi: ucenicia.

via Ucenicia în Evanghelia după Marcu (5)

Urmarea modelelor

Danut Jemna continua meditatiile lui asupra conceptului de ucenicie crestina. Un text consistent, care merita atentie.

via Urmarea modelelor

Ucenicia în Evanghelia după Marcu (2)

Danut Jemna continua periplul lui prin Evanghelia dupa Marcu, cu un al doilea text, absolut superb despre ucenicie.

via Ucenicia în Evanghelia după Marcu (2)

Danut Jemna – Credinta crestina – Criza uceniciei crestine

Danut Jemna - Ratio et revelatio - coperta

Evanghelia afirmă că Isus a lăsat ca mandat apostolilor să facă ceea ce ei l-au văzut făcând, adică să facă „ucenici dintre toate neamurile”. Ucenicia însă nu pare să mai fie preocuparea principală a comunităţilor creştine actuale. A renunţat oare Biserica la acest mandat?

 

Tema uceniciei este una centrală în creştinism, nu doar pentru că Isus a practicat-o sau a lăsat-o ca misiune pentru apostoli (cf. Mt. 28:19). Această valoare fundamentală ţine de însăşi natura vieţii creştine, de forma concretă pe care o ia ca experienţă comunitară. De aceea, ucenicia nu poate fi o excepţie, nu poate fi o cale doar pentru persoane retrase din lume care se dedică slujirii creştine în acest mod. Vedem limpede din Scripturi că în cazul apostolilor ucenicia a reprezentat un reflex firesc al unei identităţi care se afirmă în lume prin viaţa şi misiunea creştină. Sf. Irineu[1] atestă că viaţa comunităţilor creştine s-a construit pe această paradigmă încă de la început, astfel că slujitorii Bisericii, conducătorii comunităţilor creştine şi-au câştigat poziţia de autoritate prin asumarea disciplinei uceniciei. Continue reading “Danut Jemna – Credinta crestina – Criza uceniciei crestine”

Grupul mic superficial

Impreuna cu citiva prieteni ne plingeam pe bloguri de lipsa de interes pentru ucenicie intre evanghelicii romani.

Asa fiind, am gasit pe YouTube o solutie si pentru aceasta problema.

Priviti. Poate ca asta va atrage mai mult.