Tereza-Brindusa Palade – Despre resentiment si iertare

«Imposibilitatea de a te răzbuna este, în Infern, una dintre torturi.»        Monseniorul Vladimir Ghika

Resentimentul este absenţa iertării, aşa cum răul este absenta binelui şi întunericul absența luminii. Iertarea presupune însă anumite exigente care nu pot fi de obicei asumate într-un orizont moral natural care este limitat la puterile psihice de care omul dispune în mod obisnuit. Iertarea presupune încrederea într-un bine care învinge răul si implică o capacitate, care nu este doar naiv-naturală, de a primi o inspiratie din partea acelui bine. Această încredere este de fapt o credintă personală într-o divinitate privită drept Cineva, si nu doar drept Ceva. Iertarea presupune asadar mai întîi acceptarea unei Persoane divine care este în mod esential bună si care nu poate, în consecintă, să inspire nici patima răzbunării, nici ostilitatea secretă si neputincioasă a resentimentului.

Cititi mai departe…

* * *

Iata in sfirsit o perspectiva crestina asupra temei resentimentului in societatea romaneasca contemporana. Un text superb. Multumesc domnului Tismaneanu pentru publicarea acestui text.

Reamintesc cititorilor mei ca revista Verso a publicat mai multe dintre textele pe aceasta tema aparute initial pe blogul domnului Tismaneanu.

In curind aceste texte vor apareain volum. Astept cu imult nteres aceasta aparitie editoriala.

Verso despre resentiment

Numarul 82 al revistei Verso publica o ancheta pe tema resentimentului in societatea romaneasca. Ilustratii, Devis Grebu.

Discutia a fost derulata initial pe blogul domnului Vladimir Tismaneanu. Acum unele dintre opiniile contributorilor la acest dialog se afla in paginile revistei al carei spirit rector este filosoful clujean Vlad Muresan. Evenimentul este evocat si AICI pe blogul domnului Tismaneanu.

Felicitari domnului Muresan pentru aceasta valoroasa initiativa. Continue reading “Verso despre resentiment”

Arta conversatiei, versiunea postcomunista

conversation

Una dintre patologiile care caracterizează mentalul omului postcomunist este incapacitatea sa funciară de a comunica, de a conversa normal, fără a apela a argumentel ad hominem, fără a demoniza preopinentul ori partenerul de conversaţie. Arţagul, presupunerea răului în celălalt şi, mai presus de orice, resentimentul, caracterizează felul de a comunica al românului.

Şocat de amplitudinea şi nocivitatea acestui fenomen în România, domnul Vladimir Tismăneană, găzduieşte de o vreme pe extraordinarul lui blog o serie de contribuţii ale unui număr de intelectuali importanţi – soţii Lavinia Stan şi Lucian Turcescu, Dragoş Paul Algică, Traian Ungureanu, Iulia Moţoc, Vlad Mureşan, Marta Petreu, Horia-Roman Patapievici, Sever Voinescu, Mihail Neamţu, Mihai Şora, Teofor Baconsky, Mircea Cărtărescu, pe tema resentimentului (plănuiesc să adun curând, pe acest blog, câteva citate semnificative din aceste excelente articole).

Continue reading “Arta conversatiei, versiunea postcomunista”