De peste un an (dacă memoria nu mă înșală) se varsă multă cerneală în dezbaterea privitoare la„Tatăl nostru”.
„S-a apucat Papa să strice Biblia”, comentează îmbufnat unii protestanți, socotind că schimbarea din Tatăl nostru ar deforma grav textul original al rugăciunii Tatăl nostru.
…
Daca va intereseaza discutia, cititi AICI acest text in intregul lui.
Serile Dialogos – Biblia la Români – Dialog
Emanuel Conțac și Emil Bartoș
Inca o piesa adaugata de Manu Contac la dosarul Cornilescu. EH Broadbent este autorul cartii ‘The PIlgrim Church’, publicata in original in 1931 si tradusa in romaneste sub diferite titluri: ‘Drumul Bisericii’ – de catre Constantin Pascu, in 1980, la Editura Cultului crestin dupa evanghelie; ‘Drumul Adunarii’ – textul de mai sus, publicat cu un alt titlu de un domn foarte secretos si exclusivist, din Cluj, numit Dan, care gestioneaza blogul Vestea buna, si caruia ii statea in git termenul ‘biserica’; si ‘Biserica pelerina’, in 2011, de catre Doru Motz, in America.
Cartea este o istorie a Bisericii tipica pentru minimalismul eclesial al crestinilor dupa Evanghelie, reducind Biserica la miscarile subterane, mai degraba decit la ansamblul comunitatii crestine din lume.
Broadbent a vizitat prima data Romania in 1899, inainte sa existe aici biserici ale ‘Fratilor’. Mai multe despre asta in postarea lui Eugen Matei despre ‘frati’:
http://chibzuieli.wordpress.com/2013/06/16/carte-cine-sunt-crestinii-dupa-evanghelie/
Unul dintre prietenii lui Cornilescu în România a fost Edmund Hamer Broadbent, din Gislingham, Suffolk.
Ieri am primit de la Neil Rees (Societatea Biblică Britanică) niște informații pe care le pun la dispoziția celor interesați de aceste chestiuni.
Broadbent s-a născut pe 15 iunie 1861 la Cheetham Hill, Lancashire, fiul lui Edmund și Martha Broadbent din Crumpsall Hall, Crumpsall.
1871 Tatăl lui E. H. era producător de hârtie și avea 130 de angajați.
1881 Fiul lucrează și el ca producător de hârtie, la Little Lever.
Familia frecventa Biserica Metodistă Wesleyană Cheetham Hill.
1891 Se căsătorește cu Doris (Dora) Holiday la Bradford, Yorkshire. Din această căsătorie rezultă nouă copii.
1901 E. H. este descris la recensământ drept „comerciant de hârtie și misionar, stabilit la Featherstone, Yorskshire
1911 Locuiește la Oak Farm, Gislingham, Eye, Norfolk („fermier și misionar”).
1945 Moare la Stoke-on-Trent, în Staffordshire.
Când anume s-a întâlnit E. H. Broadbent cu D. Cornilescu nu…
View original post 83 more words
Since Manu Contact has dedicated a post to Dr. Albert Schweitzer, who is one of my heroes, let me share with you a unique documentary on his life, which was almost lost after its only public viewing. It is 80 minutes long, so make sure you have enough time for it. It is really worth watching it.
In this long lost ACADEMY AWARD winning documentary covering the life and times of the legendary humanitarian and Nobel Peace Prize winner, the camera follows the good doctor around his hospital in French Equatorial Africa, where his efforts had helped the villagers build and improve their way of life.
This amazing documentary features narration by legendary actors Burgess Meredith and Fredric March with incredible on-location footage of Albert Schweitzer at his hospital in Africa.
Best Documentary — 1957
A man is truly ethical only when he obeys the compulsion to help all life which he is able to assist, and shrinks from injuring anything that lives. -Albert Schweitzer
Albert Schweitzer, 90, Dies at His Hospital
The 1965 Great Obituary explained his philosophy & temperament.
Simpozionul C.S. Lewis de la Universitatea din Iasi a fost initiativa doamnei Denise Vasiliu, doctorand al acestei universitati, si a fost o reusita din toate punctele de vedere. Evident, organizarea unui asemenea eveniment academic a solicitat o munca asidua de echipa, precum si sustinerea deplina a conducerii universitatii.
In cele ce urmeaza va prezint un rezumat al simpozionului si impresiile mele asupra acestuia. Imi cer ietrare anticipat pentru calitatea redusa a imaginilor, dar a avut la dispozitie un aparat foto modest si nu am vrut sa deranjez miscindu-ma in sala pentru a cauta unghiurile cele mai favorabile. Sper sa ma iertati pentru asta. Daca mai tirziu voi obtine fotografii mai bune, de la cei care le-au facut cu aparate profesioniste, sper sa le pot inlocui.
UPDATE – Asa cum am promis, am obtinut citeva fotografii mai bune si le inlocuiesc pe ale mele in aceasta versiune revizuita. Multumesc lui Florin Vasiliu pentru ajutor. Continue reading “Simpozionul C. S. Lewis de la Iasi – Fotoreportaj – ziua intiia – UPDATE”
Daca cineva poate scrie cu competenta, si fara prejudecati, despre editia Cornilescu a Bibliei, acela este Manu Contac.
De asemenea, este o evidenta ca ca pentru ortodocsi aceasta traducere, perceputa de ei ca o tradare, este o adevarata obsesie, si pricina de manifestari fundamentaliste, chiar si, din pacate, intre cei mai inteligenti si informati dintre ei.
Acum vedem ca se pot scrie si teze de doctorat in aceeasi cheie paranoica.
Abia astept urmatoarele episoade ale acestei povesti.
Manu, pe cind un colocviu international Cornilescu, cu participare ecumenica?
Am luată notă cu mult interes de publicarea rezumatului tezei de doctorat susținute de Anton Savelovici (Consecinţele dogmatice ale diferenţelor de fond dintre ediţia jubiliară a Sfintei Scripturi şi ediţia “Cornilescu”) la Universitatea Babeș-Bolyai în 2010.
Fiindcă tot în 2010 am susținut și eu teza de doctorat, pe un subiect similar, găsesc că este foarte util să public feedback pe marginea acestei teze, pe care sper să o pot citi integral, dacă va fi cândva publicată.
Impresia de ansamblu, după citirea rezumatului, este că autorul tezei critică vajnic traducerea Cornilescu, pe care o acuză de confesionalizare, uitând că la fel de confesionalizată este și versiunea sinodală sau cea jubiliară (Anania).
Mai îngrijorătoare decât toate mi se pare încercarea autorului de a apăra soluții de traducere confesionalizate (mii de ani nu doar pentru Apocalipsa 20, ci și pentru Ps. 89,4 și 2 Petru 3:8). O astfel de propunere…
View original post 180 more words
Aşadar, urmându-i pe Sfinţii Părinţi, susţinem toţi, în deplin acord (συμφώνως), că [trebuie] să mărturisim pe unul şi acelaşi Fiu, Domnul nostru, Isus Hristos, [care este] acelaşi desăvârşit în dumnezeire (θεότητι) şi acelaşi desăvârşit în umanitate (ἀνθρωπότητι), cu adevărat Dumnezeu şi cu adevărat om, acelaşi din suflet raţional (ἐκ ψυχῆς λογικῆς) şi din trup, consubstanţial (ὁμοούσιον) cu Tatăl după dumnezeire şi acelaşi, consubstanţial cu noi după umanitate (ἀνθρωπότητα), în toate asemănător (ὅμοιον) nouă, fără păcat, născut (γεννηθέντα) din Tatăl înainte de veci, după dumnezeire, şi acelaşi, în zilele din urmă pentru noi şi a noastră mântuire [născut] din Fecioara Maria, născătoare de Dumnezeu (θεοτόκου), după umanitate, pe unul şi acelaşi Hristos, Fiu, Domn, unul-născut (μονογενῆ), făcut cunoscut (γνωριζόμενον) în două naturi (ἐν δύο φύσεσιν), în chip neamestecat (ἀσυγχύτως), neschimbat (ἀτρέπτως), indivizibil (ἀδιαιρέτως), inseparabil (ἀχωρίστως), deosebirea (διαφορᾶς) naturilor nefiind în niciun caz anulată de unirea (ἕνωσιν) lor, iar specificitatea (ἰδιότητος) fiecărei naturi fiind păstrată şi având împreună ca rezultat (συντρεχούσης) o singură persoană (πρόσωπον) şi un singur ipostas (ὑπόστασιν), nu împărţit (μεριζόμενον) sau divizat (διαιρούμενον) în două persoane, ci unul şi acelaşi fiu, Dumnezeu unul-născut (μονογενῆ θεὸν), Cuvânt, Domnul Isus Hristos, precum ne-au învăţat mai înainte profeţii cu privire la El şi [apoi] însuşi Isus Hristos, şi cum ne-a transmis (παραδέδωκε) nouă crezul (σύμβολον) părinţilor noştri. Continue reading “Formula de la Chalcedon – traducere Emanuel Contac”
Manu si Dyo ne informeaza despre o noua revarsare de paranoia fundamentalista pe blogurile evanghelicilor romani. De data aceasta este vorba de Vladimir Pustan, care, Doamne iarta-l! si-a facut (din nou) cruce. Si Cristian Ionescu nu ezita sa-l puna cu curaj la stilpul infamiei (unul dintre hobby-urile pastorului din Chicago)
Daca cumva fura din banii sponsorilor americani (un caz absolut ipotetic si, sunt sigur, implauzibil!) sau, Doamne fereste, se culca cu vreo sora de credinta, alta decit sotia lui, era iertat, mai devreme sau mai tirziu. Se intimpla si la case mai mari. Dar sa-si faca cruce – se stie, de la Tertulian citire, semnul dracului (ortodox) – asa ceva nu se poate ierta nici in veacul acesta, nici in cel viitor (la veacurile evanghelice, mai inghesuite, ma refer, desigur, nu la escatologia biblica, cea pentru oameni normali). Continue reading “Paranoia evanghelica a alergiei la semnul crucii”
Cum se reflectă evanghelicii în DEX-urile româneşti? « Methoughts, mefeats and medefeats.
Excelente observatii ale lui Emanuel Contac despre ingustimea si prejudecatile sectare ale filologilor din Academia Romana.
Da, suntem un neam tolerant si ospitalier cum nu s-a mai vazut.
Fereasca insa Dumnezeu sa fii altfel decit vulgul, ca te maninca gaia (toleranta).
Multumesc lui Manu Contac pentru aceasta frumoasa prezentare a maestrului traducerilor biblice, Eugene Nida.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Dr. Peter Kuzmic, undoubtedly the most important Evangelical leader in Eastern Europe, reachd the age of 65. I consider myself privileged to know him and to have him as a friend. He lived a rich and blessed life. Now it was time for those who lover and appreciate him to show their respect. Here is a short announcement on the Festschrift First the Kingdom of God that was presented to him at his 65th birthday celebration (I am glad to have contributed myself to this volume with a short text on the four creedal notes of the Church (‘one, holy, catholic and apostolic’) in the theology of Dumitru Staniloae). Continue reading “First the Kingdom of God – Festschrift for Dr. Peter Kuzmic”
A doua parte a unui foarte bun interviu luat de Otniel Veres lui Emanuel Contac.
Dear Lord and Father of mankind « Methoughts, mefeats and medefeats.
Emanue Contac ne propune astazi un superb imn anglican.
Ma intreb daca este cumva adaptat in romaneste.
daca nu, il propun muzicienilor de la Strajerul. Cred ca merita sa exploram si aceasta dimensiune a melosului crestin. Ca anglican, desigur, sub absolut obiectiv in aceasta chestiune 🙂
Excelent argumentat, Emanuel. Si, repet, sa-l arda odata pe rug, ca sa stim o treaba.
Cum să-l rezumi pe Paul Ricoeur în 10 minute? « Methoughts, mefeats and medefeats.
Manu Contac a pus pe blogul sau un excelent clip video cu marele specialist in hermeneutica Anthony Thiselton, in care acesta reuseste performanta de a rezuma in 10 minute gindirea lui Paul Ricoeur. Probabil ca cei care au citit tomurile de hermeneutica ale autorului britanic nu vor fi surprinsi. Fara aceasta capacitate
Thiselton a fost coordnatorul de doctorat al lui Adonis Vidu, la University of Nottingham, in UK. (intr-o intilnire pe care am avut-o cu Thiselton in perioada aceea, teologul anglican imi spunea ca Adi a fost unul dintre cei mai buni studenti pe care i-a avut vreodata.
Scandalul izbucnit zilele acestea in legatura cu reactiile exagerate si irationale ale liderilor baptisti din Romania fata de aderarea lui Iosif Ton la miscarea strajerilor a dat nastere la un suvoi de reactii, cele mai multe emotionale si lipsite de consisteta.
Intre acestea se distinge o postare recenta lui Emanuel Contac, care compara reactia oficiala penibila a Uniunii Baprtiste la aceste evenimente cu raspunsul dat unui fenomen neopenticostal asemanator, dar mult mai raspindit in cadrul confesiunii numite astazi Presbyterian Church USA. Continue reading “Concluziile unui studiu prezbiterian din 1970 cu privire la fenomenul neopenticostal”
Blogul Teologeanu anunta in premiera vestea ca Emanuel Contac si-a sustinut cu succes teza de cotorat, cu o tema legata de traducerea Cornilescu a Bibliei. Voi reveni cu detalii imediat ce voi avea acces la acestea. Pina atunci, transmit felicitari californiene tinarului doctor. Axios!
Manu Conţac a publicat ieri pe blogul său un comentariu de calitate cu privire atacul isteric iniţiat de (pseudo)teologul Florin Moţiu împotriva lui Iosif Ţon, pe care îl acuză, nici mai mult, nici mai puţin decât de ‘pelagianism’ şi îl plasează, cu tupeul nemaipomenit, caracteristic tuturor fundamentaliştilor, ‘în afara creştinismului’. Continue reading “Emanuel Contac despre Pelagius si isteriile teologale”
In 10 aprilie anuntam AICI, via Emanuel Contac, prima lansare oficiala a traducerii in romaneste a lucrarii lui Bonhoeffer, Costul uceniciei.
Am primit acum si anuntul oficial de la Areopagus Timisoara. Iata-l mai jos.
Continue reading “Bonhoeffer, Costul uceniciei – Lansare la Areopagus”
Manu Contac ne anunta pe blogul sau despre prima lansare oficiala a traducerii in romaneste a cartii lui Bonhoeffer, Costul uceniciei.
Evanimentul, insotit de o dezbatere intre Dr, Emil Bartos si Drd. Emanuel Contac, va avea loc miercuri 21 aprilie, ora 19, la Centrul Areopagus din Timisoara.
Cititi AICI anuntul originar.
Emanuel Contac ne anunta pe blogul sau (si pe Facebook, de unde a ajuns vestea la mine) ca a aparut, in sfirsit, in limba romana faimoasa carte a lui Dietrich Bonhoeffer, Costul uceniciei. Este vorba de Editura Logos, Colectia Peregrinul.
Inteleg ca lucrarea este deja disponibila la vinzare, chiar daca nu apre pe situl editurii. O puteti comanda online AICI.
Felicitari. Abia astept s-o citesc in aceasta versiune. Continue reading “A aparut Bonhoeffer, Costul uceniciei – UPDATE”
Emanuel Conţac ne informează pe blogul său despre ultima întâlnire a Uniunii Bibliştilor din România, care a avut ,oc recent la Sibiu. Tema întrunirii a fost aceea a harismelor în Noul şi Vechiul Testament.
Găsiţi AICI mai multe detalii. Emanuel plănuieşte să continue discutarea acestui subiect în alte posturi. Fiţi deci pe fază.
Emanuel Contac anunta pe blogul sau cea mai recenta initiativa a
Centrului de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum” (MLD)
din cadrul Universitatii Al. I Cuza din Iasi, initiat si condus de Profesorul Eugen Munteanu. Este vorba de seminarul cu titlul
Emanuel Conţac, asistent la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti scrie o teză de doctorat la Universitatea Bucureşti, legată de traducerea Biblei în limba română.
Evident, fiind evanghelic, versiunea Cornilescu a Bibliei în limba română ocupă un loc important între preocuparile lui filologico-teologice. Astfel, în cursul cercetărilor sale, alături de o serie de foarte interesante descoperiri, despre care va scrie curând, s-a lovit de nenumărate mituri create în jurul acestui interesant personaj şi a traducerii sale.
Pe unele dintre acestea încearcă tânărul cercetător moldovean să le spulbere, cu precizie şi rigoare, într-un post de pe blogul său, pe care îl recomand cu cea mai mare căldură celor interesaţi de adevăr şi de academism de cea mai înaltă calitate în mediul evanghelic românesc. Articolul poate fi citit AICI.
Persona 