O aventura afghana – 4 – Cateva date generale

Înainte de a merge mai departe cu povestirea, cred că este bine să vă dau câteva date despre această ţară, despre care se ştie destul de puţin la noi. Sursa principală este CIA World Factbook. Cu toată alergia mea la serviciile secrete, când vine vorba de date vrednice de încredere, CIA-ul este de neegalat. N-au ştiut ei de Nine Eleven şi de absenţa armelor de ucidere in masa în Iraq, dar când ştiu ceva. Ştiu bine. Iată, deci câteva date.

Advertisement

Sfaturi legate de criza economica

Co toţii ne întrebăm în ce măsură vom fi afectaţi de criza economică prin care trece lumea de astăzi. Unii au intrat deja într-o pasă escatologică, speriaţi de tot felul de presupuse scenarii malefice aflate în spatele crizei.

Această criză a fost produsă, între altele şi de comportamente financiare iresponsabile şi îndoielnire din punct de vedere etic, în care au fost implicaţi inclusiv oameni care se autodeclară a fi creştini angajaţi. Soluţia crizei nu poate veni decât dintr-o repunere a sferei economice şi financiare pe un fundament moral ferm.

Andrei Plesu despre munca istovitoare si ragazul restaurator

Domnul Andrei Pleşu este unul dintre autorii mei români preferaţi. Unii dintre prietenii mei îl privesc cu suspiciune, pentru că, zic ei, “este un stilist”, ca şi când acesta ar fi un păcat ruşinos, ori scriitura eleganta ar sta în contradicţie esenţială cu profunzimea şi competenţa. Acest iconoclasm protestant, care suspicionează din principiu frumuseţea (de stil, în acest caz, sau de spirit, în general) mă lasă complet rece. Mărturisesc, iată, că sunt calofil.

Pamflet – Tara arde si baba se piaptana cu lautari

Dacă ne luăm după măruntele ciorovăieli politice ale coaliţiei aflate la putere la Bucureşti şi după amatorismul naiv cu care este abordată situaţia economică dezastruoasă a ţării noastre, avem impresia că boala de care suferă România este o simplă răceală şi că banala aspirină reprezentată de bugetul propus de guvern în Parlament ne va face bine până cel mult la vară; după care economia, zice-se, va “dudui” din nou, trosnind din toate încheieturile.

Chinezi abandonati in Romania pretins crestina

Credit: Christian Silva/JURNALUL NAŢIONAL

Atunci când, în 20.11.08 atrăgeam atenţia AICI asupra exploatării nemiloase a muncitorilor chinezi, trataţi ca nişte sclavi în România “creştină”, am părimit apostrofări şi ameninţări.

Un manifest evanghelic

Ataşez mai jos textul integral, în limba română al Manifestului evanghelic.

(Traducerea, Daniel Lucescu. Editarea, Elena Goga şi Dănuţ Mănăstireanu.)

un-manifest-evanghelic

Criza economica in perspectiva Vaticanului

Angelo Caloia

Site-ul Catholica publică un foarte interesant interviu despre criza economică mondială, cu Angelo Caloia, care răspunde de Institutul pentru Operele Religioase, numit popular “Banca Vaticanului”.

Vă invit să citiţi acest interviu, care abordează criza financiară, aşa cum se cuvine unui creştin, dintr-o perspectivă morală, înrădăcinată în acest caz în doctrina socială a Bisericii Catolice.

Thomas Jefferson, profetul, despre banci in 1802

Am primit asta de la un prieten şi nu pot să mă abţin. Iată:

Eu cred că instituţiile bancare sunt mult mai periculoase pentru libertatea noastră decît armatele.

Dacă poporul american va permite vreodată băncilor particulare să controleze emiterea de bani, mai întâi prin inflaţie şi apoi prin deflaţie, atunci băncile şi corporaţiile care se vor dezvolta peste tot îi vor deposeda pe oameni de toate proprietăţile, până când urmaşii acestora vor constata că nu mai au adăpost pe pământul pe care strămoşii lor l-au cucerit cândva.

Poveste de groaza cu mafioti romani si sclavi chinezi

Am avut recent privilegiul de a avea la masă trei muncitori chinezi aflaţi la lucru în România, mai precis la proiectul Palas, al controversatului om de afaceri local Iulian Dascălu.

Soţia mea are de mulţi ani un interes special pentru China şi când a aflat că la Iaşi avem muncitori chinezi, a plănuit să ofere câtorva dintre ei o masă caldă, ca să le mai treacă dorul de casă. Printr-o serie de întâmplări providenţiale, Mihaela a reuşit să intre în contact cu câţiva chinezi şi să-i invite la masă. Între chestiunile providenţiale se înscrie şi contactul cu o studentă de origine chineză, care studiază la Iaşi, piesă absolut esenţială în această istorie, deoarece chinezii nu vorbesc nici engleza, nici româna.

YO! – un concept revolutionar de business

La revenirea în ţară din ultima mea călătorie în Statele Unite am avut parte de o experienţă mai neobişnuită. Eram la Amsterdam, după o călătorie de aproape douăsprezece ore cu avionul şi mai aveam de aşteptat încă circa opt ore înainte de îmbarcarea în avionul de Bucureşti, după care urma o noapte chinuită pe bancheta din spate a unei maşini incomode, în drum spre Iaşi, iar apoi o altă călătorie lungă, spre Afghanistan (aceasta din urmă, din fericire, n-a mai avut loc).

Eram destul de obosit ca să am chef de a petrece opt ore în salonul de business (la care am acces din pricina deselor mele călătorii) şi am decis să caut o cameră de hotel. Ştiam că în Aeroportul Schipol există Hotelul Mercure, dar acesta este aproape întotdeauna ocupat. Umblând bezmetic de somn pe culoarele aeroportului, deodată ochii mi-au căzut pe un anunţ pe care nu-l mai văzusem. Pe el scria, simplu, Yotel. Să fie oare ce cred eu?

Sa ajutam Romania in perioada de criza

Am primit astazi un mesaj de la prietenul meu Silvian Guranda si il afisez aici, deoarece consider ca aceasta criza este o ocazie excelenta pentru a inlocui nationalismul sforaitor (de sorginte neolegionara sau ortodoxizanta) care este promovat adeseori in societatea noastra, cu un patriotism real si concret.

Ii incurajez pe toti cei care cred in valoarea acestui demers sa preia acest text sau sa afiseze unul similar pe propriul blog. Este poate ceva nesemnificativ, dar eforturile noastre conjugate pot fi cit de cit de folos.

Criza financiara – Mesaj adresat guvernelor lumii

Dacă şi marii lideri ai finanţelor lumii apelează la
rugăciune, situaţia este cu adevărat gravă 🙂

15 octombrie 2008
Către: International Herald Tribune
Săptămâna trecută, guvernul american a oferit un ajutor suplimentar de 37,8 miliarde de dolari uriaşei companii de asigurări, AIG, aducând totalul împrumuturilor de salvare, doar pentru acea companie, la aproape 123 miliarde de dolari, în ultimele două săptămâni. Aceasta înseamnă cu 18 miliarde de dolari mai mult decât suma anuală a ajutorului pentru ţările sărace şi de două ori mai mult decât ar fi necesar pentru realizarea Ţintelor de Dezvoltare ale Mileniului (Millennium Development Goals) stabilite pe plan internaţional. În Europa, sumele pentru salvarea instituţiilor financiare au crescut şi ele. Guvernul britanic a utilizat o sumă suplimentară de 50 de miliarde de lire sterline pentru a recapitaliza sectorul bancar britanic, ceea ce reprezintă exact suma de care au nevoie anual ţările sărace pentru a se adapta la schimbările climatice.