Baptistii rusi au ramas tot sovietici – 4

Ordinarea celor trei episcopi baptişti georgieni
în Ziua Cincizecimii, 2008
(de la stânga la dreapta, Arhiepiscopul Malkhaz,
Episcopul Merab, Episcopul Rusudan, Episcopul Ilia)

În finalul acestui serial, vă prezint mai jos declaraţia episcopilor baptişti georgieni ca răspuns la mesajul lui Pavel Belkov.

Advertisement

14 mai 1985 – Notă filaj emisari straini

Ministerul de Interne
Inspectoratul Judeţean Iaşi
Securitate – Serv. „F”
Către Inspectoratul Judeţean Iaşi al M.I
Securitate – Serviciul
14 mai 1985

Notă

privind filajul [1] numitului XXXXX [2] – ce a primit conspirativul de „HECTOR” şi a colegilor săi XXXXX emisari baptişti [3], efectuat din ziua de 12 mai 1985 de la orele 9,45 până la orele 19,50 din ziua de 13 mai 1985.

Activitatea obiectivului:

În ziua de 12 mai 1985 la orele 9,45 ob. „HECTOR” a fost luat în filaj în timp ce se afla în braseria hotelului „Unirea” împreună cu colegii săi, unde servea micul dejun.

Intilnirea de la Arad – O ocazie ratata? (5)

Concluzii – Ce putem face mai departe?

În ciuda slăbiciunilor evidente şi a criticilor aspre pe care le-am formulat aici cu privire la întâlnirea de la Arad, trebuie să recunoaştem că acest eveniment este în principiu unul cu rol pozitiv. Poate că acesta este motivul pentru care, în ciuda acestor scădinţe, unii dintre participanţi, alţii decât organizatorii, sunt foarte mulţumiţi de ea.

Intenţiile iniţiatorilor au fost, foarte probabil, dintre cele mai lăudabile. Realizarea în practică a acestor intenţii presupunea un grad de profesionalism şi expertiză pe care, din păcate, baptiştii români nu-l deţin încă, şi nici nu par a fi conştienţi ori dispuşi de a şi le însuşi.

Intilnirea de la Arad – O ocazie ratata? (4)

Analiza documentelor adoptate

Dat fiind că nici astăzi, la doua saptamini de la încheierea întâlnirii de la Arad, organizatorii acesteia nu au publicat un comunicat în legătură cu aceasta, singurele date obiective aflate la dispoziţia noastră pentru a analiza calitatea şi eficienţa acesteia sunt cele două rezoluţii adoptate şi semnate acolo.

Din aceeaşi pricină, este dificil de înţeles de ce era nevoie de două rezoluţii. În afara cazului în care a doua a fost necesară deoarece unii dintre participanţi au refuzat s-o semneze pe prima, ceea ce este absolut plauzibil.

Desigur, cele două rezoluţii au obiective oarecum diferite, prima referindu-se la colaborarea clericilor baptişti cu Securitatea sub regimul comunist din România, în vreme ce a doua are de-a face cu recuperarea istoriei mişcării baptiste din România sub comunism.

Intilnirea de la Arad – O ocazie ratata? (2)

Analiza obiectivelor întâlnirii

Conform unui mesaj email datat 9 martie 2008, pastorul Serac, în colaborare cu pastorii baptişti Ilie Tinco, Romică Iuga şi Nelu Zaharia, îi invita la Arad pe pastorii baptişti care au slujit în bisericile din România în perioada comunistă, pentru o discuţie legată de slujirea creştină din vremea aceea. Temă enunţată a întâlnirii era „părtăşie în lumină”.

Interviu: Partea a III-a – Despre Alianta Evanghelica

Andrei Ivan – Daca tot vorbim de institutii, Alianta Evanghelica a fost insufletita dintru inceput de entuziasmul libertatii. Care a fost rolul ei si de ce acum, practic, existenta ei este atat de putin vizibila?

Danut Manastireanu – Am sa va ofer analiza mea, care este aceea a unui sceptic, cu privire la Alianta Evanghelica. Sunt sigur ca multi dintre prietenii mei nu impartasesc 100% analiza mea, desi s-ar putea sa fie de acord cu mine cel putin in ce priveste concluzia. Alianta Evanghelica s-a nascut dintr-o nevoie reala, nevoia de unitate a evanghelicilor.