Meditaţie de Crăciun – Efrem Sirul, c. 306-373

duccio-di-buoninsegna-nasterea-ih.jpg 

Sărbătoarea naşterii tale seamănă cu tine, Doamne,
Pentru că ea aduce bucurie întregii omeniri.
Bătrânii şi pruncii se bucură laolaltă de ziua ta.
Naşterea ta e celebrată din generaţie în generaţie.
Regii şi împăraţii pot dispărea,
Şi atunci sărbătorile în cinstea lor vor dispărea şi ele.
Dar sărbătoarea ta va rămâne până la sfârşit.
Ziua ta este pricina şi garanţia păcii.

La naşterea ta, cerul şi pământul au fost împăcate,
Atunci când, în ziua aceea, ai venit din ceruri pe pământ,
Ne-ai iertat păcatele şi ne-ai spălat de orice vină.
Ne-ai dat atâtea daruri de ziua naşterii tale:
Un sipet cu doctorie spirituală pentru cei bolnavi;
Lumină spirituală pentru cei orbi;
Paharul mântuirii pentru cei însetaţi;
Pâinea vieţii pentru cei flămânzi.

Iarna, când pomii sunt desfrunziţi,
Ne dai hrana spirituală cea mai bogată.
Când este frig şi pământul este pustiu,
Aduci o nouă speranţă în sufletele noastre.
In decembrie, când seminţele sunt ascunse în pământ,
Toiagul vieţii se naşte în pântecul Fecioarei.

Sponsored Post Learn from the experts: Create a successful blog with our brand new courseThe WordPress.com Blog

Are you new to blogging, and do you want step-by-step guidance on how to publish and grow your blog? Learn more about our new Blogging for Beginners course and get 50% off through December 10th.

WordPress.com is excited to announce our newest offering: a course just for beginning bloggers where you’ll learn everything you need to know about blogging from the most trusted experts in the industry. We have helped millions of blogs get up and running, we know what works, and we want you to to know everything we know. This course provides all the fundamental skills and inspiration you need to get your blog started, an interactive community forum, and content updated annually.

Interviu: Partea a XIV-a – Evanghelicii şi colaborarea cu Securitatea

Andrei Ivan – Cât de util ar fi pentru bisericile evanghelice să discute public despre colaborarea cu fosta securitate a unora dintre membrii şi liderii ei?

Dănuţ Mănăstireanu – Aş putea să dau un răspuns simplu şi să spun că foarte utilă şi absolut necesară, dar n-am să fac asta. Cred că răspunsul la această întrebare trebuie să fie, din nou, unul înrădăcinat teologic. Principiul de la care ar trebui să pornim se află pe primele paginii ale Scripturii, şi mă refer la conflictul dintre Cain şi Abel, în care Cain îşi ucide fratele şi Dumnezeu îi spune: „sângele nevinovatului Abel strigă din pământ la mine şi aşteaptă să se facă ispăşire”.

Continue reading “Interviu: Partea a XIV-a – Evanghelicii şi colaborarea cu Securitatea”

Revoluţia mea. Episodul III – 21-22 decembrie – Am făcut revoluţia la televizor

Am urmărit şi eu, fascinat, ca şi alte milioane de români felul în care Ceauşescu s-a lăsat păcălit de complotiştii din jurul lui, şi a organizat adunarea populară din dimineaţa zilei de 21 decembrie 1989, care avea să marcheze începutul sfârşitului pentru dictatorul comunist din România. N-am aflat decât târziu că unii dintre cei aflaţi la acea adunare n-au mai plecat acasă, ci au organizat baricada de la Inter, în vreme ce alţii, arestaţi în acelaşi loc, au petrecut o noapte de groază la Jilava. Îi îndemn pe cei interesaţi. să asculte cutremurătoarea mărturie a lui Horia-Roman Patapievici despre acea noapte de coşmar. Continue reading “Revoluţia mea. Episodul III – 21-22 decembrie – Am făcut revoluţia la televizor”

Interviu: Partea a XIII-a – Activismul evanghelic

Andrei Ivan – În cazul bisericilor evanghelice, cred că există riscul să-şi piardă sufletul în timp ce câştigă lumea. Spusa aceasta a Domnului Isus Cristos, referitoare la indivizi, poate fi aplicată şi la o instituţie, şi cred că este oarecum justificată. Nu cumva în mijlocul unui activism febril – statisticile sunt din ce în ce mai frumoase, există pericolul ca Biserica să nu fie ceea ce ar trebui să fie?

Dănuţ Mănăstireanu – Se vorbeşte despre evanghelicismul american ca fiind „lat de un kilometru şi adânc de un deget”. Aceasta sintagmă este valabilă în lumea evanghelică absolut peste tot. Am fost în Africa, în Asia sau în America latină şi exact acelaşi lucru se întâmplă peste tot. Trăim în superficialitate, suntem obsedaţi de mărime, de numere, de cantitate, suntem foarte puţin preocupaţi de adâncire, de profunzimi, de introspecţie, de căutarea cunoaşterii profunde a lui Dumnezeu.

Continue reading “Interviu: Partea a XIII-a – Activismul evanghelic”

Interviu: Partea a XII-a – Tinerii evanghelici şi modelele lor

Andrei Ivan – O altă problemă a Bisericii evanghelice din ziua de astăzi o reprezintă generaţia actuală de tineri, educaţi, raţionali, adepţi ai capitalismului şi ai democraţiei, a cărei preocupare principală este obţinerea unui statut socio-profesional cât mai înalt. Care credeţi că va fi dinamica a acestei generaţii în raport cu generaţia mai în vârstă din Biserică?

Dănuţ Mănăstireanu – Aici avem din nou o foarte mare problemă. Generaţia mea, şi probabil că şi cea a copiilor mei, adică generaţia celor care au trăit cel puţin 15-20 de ani sub comunism, vor fi generaţii incapabile să trăiască libertatea în sensul general al cuvântului, pentru că sunt generaţii prea marcate de experienţa sclaviei. Dilema este următoarea, generaţia tânără are nevoie de modele, iar modelele lor ar trebui să fim noi, cei traumatizaţi şi pervertiţi de experienţele noastre din perioada comunistă. Povestesc în seminarul meu despre comunism, despre prima mea ieşire din România în 1991 Atunci m-am întâlnit cu un prieten al meu din Anglia şi după ce am stat cu el vreo trei zile, acesta mi-a spus fără menajamente: “tu miroşi a comunism de la un kilometru”. M-a enervat îngrozitor şi i-am spus: „tu ştii cu cine vorbeşti?”

Continue reading “Interviu: Partea a XII-a – Tinerii evanghelici şi modelele lor”

Interviu: Partea a XI-a – Evanghelicii şi captivitatea culturală

Andrei Ivan – Adoptarea unor astfel de mijloace, chiar şi într-o măsură moderată, nu ar putea cumva să aibă consecinţe negative pentru următoarele generaţii de creştini, în sensul că se introduce o schimbare de principiu, prin adoptarea unor tehnici culturale îndoielnice? Moderaţia generaţiei actuale nu poate să fie considerată ca fiind retrogradă de către generaţiile viitoare?

Dănuţ Mănăstireanu – Dacă principiile în baza cărora adoptăm aceste metode sunt strict sociologice, atunci riscul este real. Dacă apelăm la aceste mijloace sub controlul unei teologii solide, înrădăcinată în Scriptură şi în istoria Bisericii, atunci cred că avem instrumentele prin care să ne protejam de asemenea efecte. Cu această întrebare revenim la discuţia despre relevanţă. Biserica lui Cristos, ca realitate a întrupării, este chemată să-şi comunice mesajul în forme care pot fi înţelese cultural. Aceasta este, până la urmă, esenţa relevanţei culturale, adică a contextualizării. Dar dacă această inculturare este fără limite şi dacă nu este guvernată de principii teologice solide, atunci există riscul ca nu revelaţia, ci cultura să fie cea care dictează condiţiile care controlează procesul adaptării culturale. Atâta vreme cât revelaţia şi modelul întrupării guvernează raportarea noastră la cultură şi adoptarea anumitor metode culturale, vom putea fi protejaţi; altfel riscăm să umblăm după mode şi ne vom trezi că aceste metode, adoptate fără discernământ, ne pervertesc în mod fundamental identitatea.

Continue reading “Interviu: Partea a XI-a – Evanghelicii şi captivitatea culturală”

Revoluţia mea. Episodul II – Telefonul panicat, 17 decembrie

cei-patru.jpg

Cei patru (Nelu Chiţescu, Costel Ghica, Dănuţ Mănăstireanu
şi Pavel Romaniuc) care erau să sperie… estul

_______________

Era într-o duminică seara. Europa liberă transmisese deja despre grupurile care se adunaseră în faţa casei lui Laszlo Tokes, ca si despre transformarea progresivă a acestei forme de solidaritate sfidătoare faţă de organele de represiune, într-o manifestare anticomunistă.Deodată sună telefonul. La celălalt capăt al firului am auzit vocea gâtuită de emoţie a prietenului meu, doctorul Voicu Tudorache din Timişoara, care mi-a spus: „Rugaţi-vă pentru noi. Aici se trage. Mor oameni.” Şi a închis.

Continue reading “Revoluţia mea. Episodul II – Telefonul panicat, 17 decembrie”

Interviu: Partea a X-a – Evanghelicii, modernitatea şi postmodernitatea

Andrei Ivan – Care credeţi că ar trebui să fie atitudinea bisericilor evanghelice în faţa postmodernităţii?

Dănuţ Mănăstireanu – Eu sunt extrem de rezervat faţă de orice atitudine panicată cu privire la asemenea fenomene culturale. Ne-am speriat, pe rând, de marxism, de existenţialism, de new age. Acum ne speriem de postmodernitate, dar, de fapt, nu cred că avem de ce să ne temem. Postmodernitatea poate fi un duşman dacă o înghiţim pe nemestecate, şi poate fi un prieten dacă ne folosim de şansele pe care ni le oferă ea. Iar eu cred că postmodernitatea ne oferă câteva şanse. Mai întâi, ea ne oferă şansa de a depăşi fixaţia raţionalistă, în care ne-a afundat modernitatea. Avem apoi, în postmodernitate, şansa de a explora din nou dimensiunea mistică a existenţei, dimensiunea minunii, a extraordinarului şi asta este o şansă de care cred că trebuie să ne folosim. Avem, de asemenea, şansa de a reveni la definirea comunitară a credinţei, de a revalorifica eclesialul, nu ca instituţie ci ca o comunitate a credinţei. Lumea evanghelică este influenţată în foarte mare măsură de modernitate, chiar şi în înţelegerea conceptului de creştere spirituală; astfel, auzim rareori vorbindu-se în mediile noastre despre formare spirituală, ci preferăm să folosim mai degrabă conceptul de maturizare spirituală. Acesta este însă un concept individualist, care se reduce adesea la timpul meu de părtăşie, rugăciunea mea, citirea individuală a Scripturii. Dimensiunea comunitară este aproape absentă din acest cadru. Ea este implicită în faptul că mergem la Biserică, ne închinăm cu fraţii, dar nu este fundamentată teologic şi nu este integrată în mod coerent în ansamblul existenţei noastre.

Continue reading “Interviu: Partea a X-a – Evanghelicii, modernitatea şi postmodernitatea”

Revoluţia mea. Episodul I – Şi a fost 14 decembrie

manifest-14-dec-1989.jpg

Acum optsprezece ani, în 14 decembrie 1989, încheiam o perioadă de două luni de formare pentru peste patruzeci de lideri ai grupurilor de ucenicie pe care le conduceam în vremea aceea. Avea să fie o întâlnire festivă, pentru că aveam cu noi pe Beni Fărăgău, pe care în consideram cu toţii un soi de guru al uceniciei navigatoreşti.Locuiam pe atunci în cartierul Dacia, căruia i se mai spunea şi USA, însemnând Uniunea Satelor Adunate, pentru că era populat în majoritate de oameni abia mutaţi în oraş pentru a lucra î marile ctitorii ceauşiste, de genul CUG ori CFS. Am urcat in tramvaiul 6 şi am pornit spre biserica baptistă, în subsolul căreia făceam întâlnirile noastre. Era după-amiază.

Continue reading “Revoluţia mea. Episodul I – Şi a fost 14 decembrie”

Interviu: Partea a IX-a – Evanghelicii şi contextul social românesc

Andrei Ivan – Care sunt particularităţile societăţii româneşti de care trebuie să ţină seama bisericile evanghelice?

Dănuţ Mănăstireanu – În primul rând, este vorba de faptul că avem de-a face cu o societate orientală, influenţată puternic de ortodoxie, chiar dacă limba pe care o vorbim este de origine latină. Prin limbă am fi mai aproape de spiritul italienilor, al francezilor şi al spaniolilor, care sunt în majoritate catolici. Spiritualitatea noastră însă este profund influenţată de gândirea, de teologia şi de spiritualitatea ortodoxă. Aşa fiind, nu cred că noi putem avea un impact real în societatea românească dacă importăm în mod mecanic structuri, tipare, şi abordări teologice şi liturgice din spaţiul evanghelic occidental, care s-a născut şi s-a dezvoltat mai degrabă în dialog cu catolicismul şi reforma magisterială. Avem nevoie să ţinem cont în acest sens de faptul că societatea românească este influenţată în chip major de lumea răsăriteană, care este mai degrabă relaţională decât raţională. Deci, dacă vom construi instituţii eclesiale preponderent pragmatice şi mai puţin relaţionale, acestea vor fi percepute ca structuri străine spiritului românesc şi vor fi respinse de ansamblul culturii, pentru că vor fi privite ca ceva nepotrivit pentru mentalul românesc. De asemenea, structurile eclesiale care are o dominantă excesiv activistă, dar sunt caracterizate în prea puţină măsură de dimensiunea reflexivă, nu pot fi atrăgătoare, nu poate răspunde aşteptărilor omului religios răsăritean, pentru care religiozitatea implică un anume grad de reflecţie, şi de asemenea de asceză. Când ieşi într-o biserică americană, lumea te întreabă „did you have fun“? Întrebarea aceasta sună absolut şocant pentru o ureche răsăriteană. Ca român, nu te duci la biserică să ai fun, să te distrezi; te duci la acolo ca să te întâlneşti cu Dumnezeu şi cu surorile şi fraţii tăi, să vorbeşti cu Dumnezeu în rugăciune, şi să te căieşti de păcatele tale. Religiozitatea presupune pentru un răsăritean prezenţa dimensiunii ascetice, a negării de sine. Desigur, aceasta nu exclude faptul, mai degrabă raţional, că poţi să ai acolo o revelaţie, că se poate să-ţi vorbească Dumnezeu, prin predică sau în orice alt fel. Datorită influenţei ortodoxiei şi felului în care ea formează orizontul de aşteptare spirituală a românului, fără dimensiunea reflexivă, experienţa religioasă va fi percepută ca fiind străină de spiritul românesc.

Continue reading “Interviu: Partea a IX-a – Evanghelicii şi contextul social românesc”

Interviu: Partea a VIII-a – Evanghelicii: calităţi şi defecte

Andrei Ivan – Care sunt atuurile şi care sunt slăbiciunile bisericilor evanghelice în îndeplinirea rolului pe care îl au de jucat în societatea românească?

Dănuţ Mănăstireanu – Răspunsul la această întrebare este unul destul de complicat. Lucrez în prezent, împreună cu istoricul evanghelic Dorin Dobrincu, la un proiect numit Omul Evanghelic. Este vorba de circa douăzeci de eseuri, scrise de autori evanghelici şi neevanghelici, care încearcă să privească spaţiul evanghelic dintr-o perspectivă caleidoscopică. Textul pe care eu îl pregătesc este legat de rădăcinile istorice şi teologice ale spaţiului evanghelic. Discut acolo despre rădăcinile clasice, reforma radicală, pietismul, teologia trezirilor, fundamentalismul. Vreau să arăt în acest text care sunt elementele pozitive pe care le aduc aceste rădăcini, şi care sunt eventualele slăbiciuni pe care acestea ni le aduc, pentru că fiecare dintre aceste izvoare aduc cu ele atât calităţi, cât şi defecte sau cel puţin potenţiale slăbiciuni.

Continue reading “Interviu: Partea a VIII-a – Evanghelicii: calităţi şi defecte”

Interviu: Partea a VII-a – Angajarea socială a evanghelicilor

Andrei Ivan – Cum vedeţi rolul bisericilor evanghelice în societatea românească?

Dănuţ Mănăstireanu – Eu sunt un evanghelic care nu simte deloc nevoie de a fi apologetic. Mă simt foarte bine în pielea mea în România; nu mă simt deloc complexat şi cred că noi avem ceva deosebit şi foarte important de oferit Bisericii şi societăţii româneşti. Pentru ca aceasta să devină o realitate, este însă necesar să întrupăm cu adevărat un gen de etică pneumatică pe care o promovăm la modul teoretic dar care, din păcate, este prea puţin o realitate în comunităţile noastre. Comunităţile ortodoxe şi catolice au şi ele, desigur, ceva deosebit de oferit spaţiului nostru cultural. Consider însă că dimensiunea rigorii morale, care nu se reduce la o etică a exteriorităţilor, ci este una pneumatică, împuternicită de Duh şi însoţită de carisme, mai ales de carisma iubirii şi a slujirii aproapelui, este o contribuţie pe care lumea protestantă în general, şi lumea evanghelică în mod special o pot promova cu mare succes în societatea românească, cu condiţia să fie mai întrupată în mod real în comunităţile noastre.

Continue reading “Interviu: Partea a VII-a – Angajarea socială a evanghelicilor”

Interviu: Partea a VI-a – Rolul banilor în spaţiul evanghelic

Andrei Ivan – Vă rog să trecem acum la un subiect pe care l-am atins deja în trecere. Mă refer la rolul banilor şi la felul în care ei au impus un anumit model de biserică, după ’89.

Dănuţ Mănăstireanu – Influenţa negativă a dependenţei financiare asupra vieţii Bisericii este o foarte mare durere a mea. Am şi o soluţie la această problemă, chiar dacă una absolut idealistă. În Vechiul Testament, în Israel, 12 triburi susţineau cu mâncare şi toate celelalte, tribul leviţilor, care era chemat să slujească la templu şi să împlinească nevoile religioase ale poporului. Dacă luăm acest model absolut mecanic şi îl aplicăm la lumea creştină ar trebui, în mod teoretic, ca orice grup de 12 familii creştine să poată susţine un slujitor eclesial.

Continue reading “Interviu: Partea a VI-a – Rolul banilor în spaţiul evanghelic”

5 iulie 1974 – Solicitare Tr. Severin despre familia Corlan

STRICT SECRET
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN IAŞI. ECURITATE
Nr.113/NI/00101820 din: 5.07.74

CĂTRE INSPECTORATUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI. SECURITATE

Rugăm să ne comunicaţi cum este cunoscută de către dvs. numita XXXXX [Corlan Valentina] [1] din Tn. Severin, str.XXXXX.

Sus-numita este în legătură cu numitul MANASTIREANU DANUT, din Iaşi, de credinţă baptistă, urmărit de către noi prin dosar de urmărire informativă pentru activitate mistico-religioasă în rîndul tineretului şi copiilor, precum şi pentru propagarea de idei antistatale inspirate din concepţiile lui XXXXX [Ţon Iosif].

Continue reading “5 iulie 1974 – Solicitare Tr. Severin despre familia Corlan”

In memoriam Thomas F Torrance (1913-2007)

tf-torrance.jpg

Este surprinzător pentru mine să observ faptul că comunitatea protestantă din România n-a acordat nici un fel de atenţie trecerii la cele veşnice a celui care a fost probabil unul dintre cei mai importanţi teologi reformaţi al secolului al douăzecilea, prezbiterianul scoţian Thomas Forsyth Torrance. Tom face parte dintr-un veritabil clan teologic, împreună cu fraţii săi, James şi David, şi cu cei din următoarea generaţie, între care trebuie să-i menţionăm pe Iain (Princeton Seminary, US) şi Alan Torrance (University of St. Andrews, UK).

Continue reading “In memoriam Thomas F Torrance (1913-2007)”

Test de pozitionare politica

Am găsit pe blogul domnului Ted Doru Pope un link catre un test de atitudini politice (Political Compass). Îl puteţi face şi voi, dacă sunteţi interesaţi, chiar dacă multe dintre întrebări se referă mai degrabă la spaţiul american.

Iata şi rezultatul testului meu.

political-compass-danut.png

Pentru a înţelege sensul acestul grafic, trebuie să vă uitaţi puţin pe acel site. Succes.

5 iulie 1974 – Solicitare informaţii Galaţi

REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA
STRICT SECRET
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN IAŞI. SECURITATE
Nr.113.NI.00101822
DOSAR NR. Din 5.07.74

CĂTRE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI. SECURITATE

Rugăm să dispuneţi efectuarea de investigaţii asupra numitului XXXXX din Galaţi, [1] XXXXX, care apare în legătură cu numitul MANASTIREANU DANUT din Iaşi, baptist, urmărit prin dosar de urmărire informativă pentru activitate mistică în rîndul tineretului şi propagarea de idei antistatale inspirate din concepţiile lui XXXXX [Ţon Iosif]. [2]

Continue reading “5 iulie 1974 – Solicitare informaţii Galaţi”

Ce manâncă unii într-o săptămână?

Italia: familia Manzo, Sicilia
Cheltuieli cu mâncarea într-o săptămână: $260.11

familia-manzo-sicilia-italia-26011.jpg

Continue reading “Ce manâncă unii într-o săptămână?”

2 iulie 1974 – Raport de deschidere DUI

MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN IAŞI
SECURITATE – Serv. I, Bir. III
STRICT SECRET
Ex. unic
2 VII 1974

RAPORT
cu propuneri ca numitul Mănăstireanu Dănuţ, baptist, să fie urmărit prin dosar de urmărire informativă. [1]

Sus-numitul este născut la data de 30 XI 1954 în Iaşi, fiul lui Ioan şi Mina şi domiciliază în Iaşi, str. Moara de Foc, nr.23A.

Din toamna acestui an va urma cursurile Facultăţii de ştiinţe economice din cadrul Unversităţii „A. I. Cuza” din Iaşi, întrucît a fost admis la sesiunea iulie-1973, fiind nevoit între timp să-şi satisfacă stagiul militar, cu termen redus.

Face parte din cultul baptist şi pe această linie se dovedeşte foarte activ şi foarte fanatic, cu intenţii de a mobiliza tinerii la activitate sectantă. [2]

Continue reading “2 iulie 1974 – Raport de deschidere DUI”

Interviu: Partea a V-a – Despre asa-numitele institutii paraeclesiale

Andrei Ivan – Tot despre instituţii aş vrea să vorbim mai departe, dar sub altă formă, şi anume aceea a instituţiilor parabisericeşti de orientare evanghelică. Unele au ca scop implicarea socială, altele evanghelizarea, totuşi am impresia că ele reprezintă slăbiciunea Bisericii; cu cât înfloresc acestea mai mult, cu atât îmi dau seama că Biserica este mai slabă, pentru că încercarea lor este de a face ceea ce Biserica lasă nefăcut, în domeniul social, politic sau altele asemenea. Problema mea nu este însă neapărat aceasta. Desigur, mă îngrijorează slăbiciunea Bisericii. La un moment dat chiar îmi spuneam că viitorul bisericii este organizaţia parabisericească care este mult mai în ton cu actualitatea. Problema pe care vreau să o ridic este dacă nu cumva o organizaţie îşi atinge scopurile prin mijloace pragmatice se constituie la un moment dat într-un mijloc de presiune asupra Bisericii, pentru ca şi aceasta să ajungă a fi dominată de abordări pragmatice. În acelaşi timp, m-ar interesa şi care credeţi că ar trebui să fie relaţia dintre aceste organizaţii şi Biserică.

Continue reading “Interviu: Partea a V-a – Despre asa-numitele institutii paraeclesiale”

1 iulie 1974 – Solicitare informaţii despre Aurel Gacea

REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA
STRICT SECRET
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN IAŞI. SECURITATE
Nr.113/NI/00 din 101821
Data 1.07.74

CĂTRE INSPECTORATUL JUDEŢEAN TULCEA. SECURITATE

Rugăm să ne comunicaţi cum este cunoscut de către dvs. numitul XXXXX [Gacea Aurel] [1] din Tulcea, str.XXXXX.
Susnumitul se află în relaţii apropiate cu numitul MĂNĂSTIREANU DĂNUŢ, [3] baptist, urmărit de către noi prin dosar de urmărire informativă pentru activitate mistică în rîndul tineretului şi propagarea de idei antistatale inspirate din concepţiile lui XXXXX [Ţon Iosif].[2]

Continue reading “1 iulie 1974 – Solicitare informaţii despre Aurel Gacea”

Interviu: Partea a IV-a – Despre instituţiile eclesiale

Andrei Ivan – Aţi vorbit mai devreme de instituţii şi de oameni. Putem spune că evanghelicismul în trecut şi în perioada postdecembristă, dar şi acum, este prizonierul propriilor instituţii?

Dănuţ Mănăstireanu – Eu cred că există o relaţie incomodă între instituţii şi spiritul evanghelic, pentru că acesta este prin natura lui unul contestatar, şi s-a născut mai degrabă din reforma radicală decât din cea magisterială, care este mai riguroasă, mai structurată. Moştenim, cu alte cuvinte, ADN-ul reformei radicale. De aceea nu avem o relaţie de dragoste sau de simbioză naturală cu instituţiile, pentru că niciodată nu am dezvoltat o teologie coerentă a instituţiei.

Continue reading “Interviu: Partea a IV-a – Despre instituţiile eclesiale”

Papa încurajează dialogul catolico-baptist

06.12.2007, Vatican (Catholica)

Pentru ca dialogul dintre baptişti şi catolici să avanseze, punctele de neînţelegere trebuie dezbătute cu un spirit deschis, cu respect şi fidelitate faţă de adevărul lui Cristos, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea astăzi, primind în audienţă o delegaţie a comisiei mixte internaţionale la care participă Alianţa Mondială Baptistă (AMB) şi Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, comisie reunită în Roma în aceste zile. Discuţiile reprezintă runda a doua din cea de-a doua serie de conversaţii dintre AMB şi Vatican. Tema întâlnirii este “Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa Bisericii: Scriptură, Tradiţie şi Koinonia”. Prima serie de discuţii a avut loc între 1994 şi 1988. A doua serie a început în decembrie 2006 în Birmingham, Alabama, şi va continua până în 2010.

Continue reading “Papa încurajează dialogul catolico-baptist”

15 iunie 1974 – Nota transfer

U.M. NR. 01050 DROBETA-TR.SEVERIN
00607 STRICT SECRET. Contrainformaţii
15.06. 1974 Exp.nr.1 (59)
Nr. 001065 din 11-06.1974Către,

UM NR.01068 VÎNJU MARE [1]. Contrainformaţii

Înaintez alăturat un material compus din 18 file (note informative şi note ale serv. S” cu nr. 195, 189, 00113499, 19300205, 00203 şi 0031628) [2] privind pe serg. T.R. MÎNĂSTIREANU DĂNUŢ care a terminat stajul [sic!] de practică în această unitate.

Continue reading “15 iunie 1974 – Nota transfer”

Interviu: Partea a III-a – Despre Alianta Evanghelica

Andrei IvanDaca tot vorbim de institutii, Alianta Evanghelica a fost insufletita dintru inceput de entuziasmul libertatii. Care a fost rolul ei si de ce acum, practic, existenta ei este atat de putin vizibila?

Danut Manastireanu – Am sa va ofer analiza mea, care este aceea a unui sceptic, cu privire la Alianta Evanghelica. Sunt sigur ca multi dintre prietenii mei nu impartasesc 100% analiza mea, desi s-ar putea sa fie de acord cu mine cel putin in ce priveste concluzia. Alianta Evanghelica s-a nascut dintr-o nevoie reala, nevoia de unitate a evanghelicilor.

Continue reading “Interviu: Partea a III-a – Despre Alianta Evanghelica”

24 mai 1974 – Nota contrainformatii

UNITATEA MILITARĂ Nr. 01895 Bucuresti
STRICT SECRET
Biroul de contrainformaţii
Exemplar nr.1
INTRARE Nr. 19281 din 24.05.1974

INTRARE Nr. 431262 din 27.05.1974

INTRARE Nr. 003562 din 31.05.1974

Către UM Nr. 02450 Bucureşti. Serviciul de contrainformaţii

Vă raportăm spre ştiinţă şi exploatare următorul caz:
În cadrul U.M. 01831 Boteni îşi satisface stagiul militarul termen redus, XXXXX [1] cunoscut că face parte dintr-o sectă ilegală penticostali dezidenti – avand relaţii cu sectanţii din ţară şi străinătate.

Continue reading “24 mai 1974 – Nota contrainformatii”

Interviu: Partea a II-a – Evanghelicii si libertatea

Andrei IvanCum au primit bisericile evanghelice libertatea? Cum au actionat ele in noile conditii?

Danut Manastireanu – In ultimii ani, am avut sansa de a sustine o serie de seminarii despre comunism si postcomunism in circa cincisprezece tari de pe cateva continente, si tema libertatii a fost una din cele mai importante pe care le-am abordat in aceste seminarii. Cred ca exista anumite modalitati pentru a ne pregati, cel putin intr-o oarecare masura, pentru libertate, insa noua, celor din Europa de est, nu ne-a spus nimeni despre asta.

Continue reading “Interviu: Partea a II-a – Evanghelicii si libertatea”

Socialism made in America Latina

In ziua de 15 ianuarie a acestuia an am avut sansa de a vizita pentru a doua oara America Latina. Cu vreo zece ani in urma fusesem intr-o vizita de o saptamana in Venezuela, tara inegalabilului Hugo Chavez, cel care nu demult a cerut sa se tamaieze (pentru exorcizare) tribuna Adunarii generale a Natiunilor Unite, dupa ce vorbise acolo George W. Bush. Trebuie sa recunoastem ca, desi este in mod evident un caz patologic, tipul are uneori umor.

Continue reading “Socialism made in America Latina”

17 mai 1974 – Nota informativa. Sursa – Ionescu Nicolae

Primeste Lt. col. Toma Ghe.
17 05 1974
Sursa: Ionescu Nicolae
NOTA INFORMATIVA
Dupa intoarcerea lui din raionul de mobilizare, sursa a discutat cu tov. Manastireanu Danut, care afirma ca toate aceste cheltuieli de mobilizare si deplasare sint inutile si ca economia nationala sufera din cauza aceasta. [1]
Ionescu Nicolae
Continue reading “17 mai 1974 – Nota informativa. Sursa – Ionescu Nicolae”

13 mai 1974 – Nota informativa. Sursa – Ionescu Nicolae

Primeste Lt.col.Toma Ghe.
13. 05. 1974
Sursa: Ionescu Nicolae
NOTA INFORMATIVA
In ziua de 12.05.74 sursa a avut o discutie cu tov. Manastireanu Danut, din care rezulta urmatoarele:
1. In urma unor discutii avute cu un tov. Lt. Colonel care se ocupa cu problemele politice, [1] tov.Manastireanu a fost foarte afectat de vorbele „nesincere si pacatoase“ ale acestui tovaras.
Continue reading “13 mai 1974 – Nota informativa. Sursa – Ionescu Nicolae”