Un text superb al lui Danut Jemna, despre spiritualitatea cotidiana, parte a unui proiect mai amplu despre reevaluarea spiritualitatii crestine in perspectiva contemporana.

Anul acesta, tradițiile apusene încep anul liturgic în ultima duminică din luna noiembrie. La începutul postului Crăciunului, credincioșii sunt obișnuiți să primească din partea bisericii mesajul de a se dedica mai mult unor practici și discipline cu scopul evaluării personale și comunitare. Asemenea solicitări vin însă pe fondul unei vieți aglomerate, cu puțin timp în afara celui dedicat profesiei sau muncii, cu puține resurse ce pot fi alocate activităților religioase, culturale sau civice și plasați în ritmul amețitor al unei societăți care ne cere atenția și ne stoarce resursele zi de zi. În acest cadru tensionat, ce așteptări realiste își pot face liderii bisericilor de la credincioși și ce tip de răspuns pot da aceștia din urmă la îndemnurile celor dintâi pentru a nu rămâne în capcana evaluărilor nerealiste și a judecăților nefondate?
View original post 2,600 more words