Conflictul din Orientul Mijlociu – O serata Strajerul – 2

Unde erau urmașii lui Ismael în vremea asta? Ce făceau?

Urmașii lui Ismael au fost, ca și evreii, triburi rătăcitoare; erau așezați în principal în zona Arabiei și au migrat înspre răsărit și au ocupat sudul Peninsulei Arabice și zonele mai locuibile – știți foarte bine că Peninsula Arabică este în mare parte deșert – și cele două ramuri ale familiei lui Avraam nu s-au mai întâlnit imediat. Confruntările, în general, au fost între triburile canaanite, care nu erau semite, ci hamite – semiții, hamiții, și iafetiții sunt cele trei ramuri, cele trei tipuri de populație umană care s-au născut din copiii lui Noe. Apoi, istoria se precipită în 931. După moartea lui Solomon, regatul lui evreu se împarte în două. Două seminții formează un regat la sud, cu capitala la Ierusalim, numit Iuda, iar celelalte zece triburi formează regatul de nord, numit Israel, cu capitala la Samaria. Aici avem la dispoziție două hărți.

Cam așa arăta Canaanul pe la 1200, în momentul în care triburile iudaice erau deja acolo și încercau să cucerească țara, în perioada judecătorilor. Și în cealaltă hartă, color (sus), cam asta este extensia la care a ajuns regatul lui Israel în perioada lui David și Solomon, la maxima lui extensie. Ierusalimul a fost cucerit abia în anul 1000 și după cucerirea lui, începe perioada de înflorire a statului lui Israel.

Continuăm, apropiindu-ne de perioada noastră. După aproximativ 200 de ani, din pricina neascultării, Dumnezeu îngăduie ca regatul de nord, să intre sub robia Asiriei, imperiul care controla lumea în vremea aceea. Ce se întâmplă cu cele zece triburi care-au mers în robie este o taină a istoriei – nimeni nu știe ce s-a întâmplat de fapt cu ele. Au dispărut? S-au amestecat? Vor reapărea cândva în istorie? Nu știm. Există tot felul de teorii, tot felul de speculații, dar este-o taină, este un lucru straniu. Asiria cade însă, pe la 612 sub stăpânirea regatului noului Babilon și Nabucodonosor cucerește regatul de sud al evreilor, Iuda, la 586, distruge Ierusalimul, distruge Templul și îi ia pe evrei în robie. Avertizarea primită de evrei prin profeți era aceea a unei robii de șaptezeci de ani, ca pedeapsă pentru neascultare. În anul 539, Babilonul este cucerit de Regatul Medo-Persiei, condus de împăratul Cirus, care imediat după ce ajunge la putere, dă un decret de întoarcere din robie, de reașezare pe locurile lor inițiale, nu numai pentru iudei, ci pentru toate popoarele care fuseseră dispersate. Este interesant că atât asirienii, cât și babilonienii au folosit această politică a dispersării, ca un mod de a păstra pacea în imperiu.

Această metodă avea să fie folosită, mai târziu de către Stalin, cu toate tragediile pe care povestea aceasta le-a adus în discuție. Știm, probabil, mai aproape de noi, faptul că Basarabia și o parte din Bucovina au fost furate de imperiul sovietic, sub Stalin. Stalin a făcut deplasări masive de populație. Există peste tot în Siberia sate românești. Astăzi, cam jumătate din teritoriul furat României nu mai face parte din Republica Moldova. O parte, în sud, ține acum de Ucraina, iar Bucovina de nord este, de asemenea, parte din Ucraina. Deci ceea ce se numește acum Republica Moldova este numai jumătate din ce a ocupat Stalin. Și dacă Republica Moldova s-ar uni cândva cu România, n-am recupera decât jumătate din teritoriu. Sigur, evident, împreună cu cadoul Armatei a 14-a. (Binecuvântată să-i fie amintirea! Vorba evreului din „Fiddler on the Roof”: „Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze Armata a 14-a și s-o țină cât mai departe de noi!”. Probabil că aceasta este una dintre pricinile pentru care România n-a acceptat unirea cu Moldova, în perioada în care lucrul acesta se putea face, deși probabil că motivul principal este faptul că doi președinți comuniști, Iliescu și Snegur, nu se puteau împăca cu o asemenea schimbare, reversarea statu-quo-ului comunist.)

Dar să revenim „la oile noastre”, vorba lupului. Avem de-a face deci cu o refacere, cu o reîntoarcere la Ierusalim a evreilor, a unei părți infime, de fapt, dintre evreii duși în robie. Cei mai mulți, ca să zic așa, au preferat să stea în „America” – era mai bine acolo, cu green card, aveau beneficii pe care într-o țară pustiită nu aveau cum să le găsească. Totuși, sub conducerea unor lideri precum Neemia, și Ezra, și mai târziu, Zorobabel, ei se apucă să reconstruiască zidurile, să reconstruiască Templul, care este ridicat din nou, în 519. Și desigur, evreii încearcă să-și redobândească parte din gloria pierdută, sub suzeranitate persană. Numai că stăpânitorii lumii iarăși se schimbă.

În 331, Alexandru Macedon cucerește o mare parte a Orientului, inclusiv Persia, dar și Ierusalimul. El chiar face o oprire în Ierusalim, în drumul său spre Egipt și are surpriza să fie întâmpinat de marii preoți, care îi arată sulul cărții lui Daniel, în care este profeția despre venirea lui; Macedon este impresionat de lucrul acesta și din pricina aceasta evreii au avut, sub Alexandru Macedon, un statut privilegiat. Numai că povestea asta n-a durat. În anul 313 Macedon moare și regatul este împărțit între patru satrapi, foști generali ai lui, numiți tetrarhi (tetra=patru).

Orientul este împărțit între doi dintre generali: nordul îi revine lui Seleucus, iar sudul, în mod special Egiptul, îi revine lui Ptolemeu. Între cei doi generali și între urmașii lor este o tensiune continuă și la mijloc, este Israelul, sau Palestina, cum este numită în această perioadă, care când este sub stăpânirea unora, când a celorlalți. Cele două imperii au politici religioase diferite: evreii sunt teribil de persecutați sub seleucizi și au o viață religioasă mult mai relaxată sub ptolemei. Culmea persecuției apare în perioada lui Antiohus Epiphane al IV-lea, în jurul anului 170 îC. în anul 168, Antiohus decide să interzică jertfa necurmată a evreilor. Mai mult decât atât, sacrifică un porc pe altarul lui Iahve, deci profanează Templul și foarte rapid, după aceea, rezultatul este o revoltă evreiască, condusă de Macabei, care obțin, destul de rapid independența statului iudeu.

Independența n-avea însă să dureze, pentru că în anul 63, generalul roman Pompei, devenit mai apoi împărat, cucerește Ierusalimul și apoi, lasă acolo administratori romani peste acel teritoriu. Prin anul 40 îC, Irod cel Mare ajunge să stăpânească Palestina și cumva, reface Templul – al doilea Templu era mult mai modest decât cel al lui Solomon – și, cumva, câștigă autoritate și prestigiu, chiar simpatie, deși era un tiran, un fel de Hitler și de Stalin, combinat. Romanii și evreii au avut permanent o relație contondentă: romanii erau stăpânitori care încercau să controleze totul. Evreii n-au suportat niciodată bine cu stăpânirile și au fost mereu problemă pentru romani, de-a lungul întregii istorii. Era precreștină se încheie oarecum cu nașterea lui Hristos, care s-a născut, în mod paradoxal, undeva prin anul 4, 5 îC.

Iată cum arăta zona lui Iuda și-a lui Israel, atunci când cele două împărății, cele două regate, s-au împărțit. Observați că împrejurul Israelului există edomiți, amoniți, aramei, fenicieni, care erau canaaniți. Deci, zona este complicată; a fost întotdeauna complicată.

Apoi, în vremea lui Isus, avem deja teritoriul împărțit în patru zone: Iuda și Galileea erau locuite, preponderent de evrei, Samaria era un teritoriu amestecat, locuit de un amestec de evrei și de populații diverse din fostul imperiu asirian, cu-o religie amestecată, iudaică și păgână, și apoi, împrejurul acestei zone, sunt zone cum este Pereea, la răsărit de Iordan, Decapoli, zona celor zece cetăți, și-apoi, la nord, Fenicia, Cesareea Filipi – sunt toponime cu care cred că sunteți obișnuiți din lectura evangheliilor, dacă vă mai aduceți aminte, de când le-ați citit ultima dată.

 

 

 

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s