Intrebari si raspunsuri edificatoare
de George Bondor
Dănuț Jemna, Credința creștină. Întrebări și răspunsuri, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2015
Editura Ratio et Revelatio din Oradea, deja cunoscută pentru cărțile de filosofie creștină publicate în ultimii ani, a editat recent un foarte bine scris volum despre credința creștină, realizat de universitarul ieșean Dănuț Jemna. Autorul este un excelent exemplu pentru ceea ce ar trebui să fie orientarea universală a unei cariere academice. Profesor de statistică la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, acesta și-a susținut în urmă cu câțiva ani a doua teză de doctorat, de această dată în teologie, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Dănuț Jemna își propune să radiografieze situația hermeneutică a omului de azi, aflat într-un raport imprecis cu religia și, în genere, cu tot ceea ce transcende sfera celor cotidiene. Prin ce se caracterizează, așadar, modul de a fi al omului contemporan? Desigur că prin laicitatea accentuată, prin fragmentarea vieții și a preocupărilor, prin angoasa fără soluții și pierderea rădăcinilor. Tradiția nu mai constituie pentru el un reper, prezentul e o simplă clipă fără sens, cuprinzându-l într-un vârtej de neoprit, iar viitorul nu îl întâmpină nici el cu vreun sens. E complet lipsit de orizont. În același timp, crede autorul, factorul religios pare să revină în viața omului de astăzi, dar în forme precare, cum ar fi practicile menite să consoleze ori să ofere simple rețete de viață, care dovedesc totuși că nevoia de religie nu a dispărut complet. Răspândirea unor practici neelevate, pseudo-religioase face oare mai mult rău decât bine? Oricum, cu aceste practici asistăm, de fapt, la diluarea creștinismului, care se vede amestecat cu o mulțime de practici necreștine, mai apropiate de gustul publicului larg decât practicile religioase pure, proprii mai degrabă unei elite. Astfel se instalează confuzia și dezorientarea, crede Dănuț Jemna.
Lucrarea este o colecție de întrebări și răspunsuri, iar publicul-țintă, așa cum îl descrie autorul, este cititorul tânăr. Lucrarea se bazează pe Biblie și pe sursele patristice din primele secole creștine, anterioare divergențelor confesionale. La rigoare, autorul pune în mișcare o veritabilă destrucție, asemănătoare celei practicate și tematizate de Heidegger. Miza ei este, aici, purificarea credinței și a vieții creștine, îndepărtarea prejudecăților și a aluviunilor depuse peste experiența creștină, cu scopul de a reveni la spiritul viu al creștinismului. Scopul declarat este cel al așezării în fața propriei persoane, un exercițiu dificil, dar care merită a fi făcut. Temele abordate de autor se referă la om și adevăr, la cunoaștere și revelație, la credință, păcat și mântuire, la tradiție și la problema libertății, la chestiunea răului și la cea a interpretării Bibliei. În joc sunt și dialogul știință-religie, pluralismul și toleranța religioasă, precum și relația cultură-religie-societate. Lucrarea oferă câteva importante chei de interpretare a Bibliei, cum ar fi ideea dependenței interpretărilor care i-au fost date de contextul filosofic și științific al epocii, sau ideea de a urmări principalele dispute interpretative, pentru a observa cum anume au luat naștere interpretările canonice.
Scriitura este alertă și atrăgătoare, plină de distincție, emanând echilibru și o înțelegere superioară a religiei. Cu acest volum, Dănuț Jemna scoate la iveală nu doar o carte de înțelepciune utilă cititorului tânăr, pentru a relua o vorbă dragă lui Constantin Noica, ci o confesiune mascată privitoare la drumul anevoios parcurs de autor pe calea clarificării de sine. În acest volum nu există nici măcar o idee neasumată în cele mai mici detalii. Totul este trecut nu doar prin propria gândire, ci și prin propria conștiință.
(Sursa, Revista Timpul.)
* * *
George Bondor este conferențiar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Departamentul de Filosofie. Începând din octombrie 2014 este editor coordonator al revistei Timpul, iar din anul 2015 este redactor-șef. A publicat volumele Locul metafizic al străinului (coautor, 2003), Dansul măștilor. Nietzsche și filozofia interpretării (premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române, premiul de debut „Aurel Leon” acordat de Ziarul de Iași) și Dosare metafizice. Reconstrucție hermeneutică și istorie critică (2013). A publicat numeroase studii și articole în volume colective și în reviste de specialitate, a coordonat de asemenea numeroase lucrări și a tradus volumul lui Pierre Hadot, Ce este filosofia antică? (în colaborare, 1997).
Persona 