De ce își bat românii copiii, cazul Bodnariu | Striblea.ro

Să vedeți cât sunt de interesante argumentele celor care își mai lovesc copiii. Și ce răspunsuri sănătoase au primit.

Source: De ce își bat românii copiii, cazul Bodnariu | Striblea.ro

O radiografie la zi. Astia suntem. Si, din pacate, nu cred ca evanghelicii stau mai bine la acest capitol.

Ma intreb de ce oare a trebuit sa aiba loc aceasta tragedie in Norvegia pentruca abia acum sa avem o dezbatere pe aceasta tema in societatea romaneasca. Dar, mai bine mai tirziu, decit niciodata.

 

 

Advertisements

18 thoughts on “De ce își bat românii copiii, cazul Bodnariu | Striblea.ro

  1. Iata un alt caz, care ar trebui sa inchida gura acelora care spun ca din cauza disciplinei fizice si-au pierdut copiii familia Bodnariu. Iata ca acest caz nou, de asemenea atat de dureros, dovedeste ca si fara nici macar o palma la fund sau urecheala, tot au gasit cei Barnevernet motive sa le ia copiii in acelasi mod brutal, socant, inuman, ca si in cazul familiei Bodnariu. Iata articolul, care ne frange inimile din nou, articol aparut astazi in ziarul national Adevarul de astazi:

    http://m.adevarul.ro/locale/timisoara/norvegia-mai-nenorocit-ofamilie-romani-mi-au-spus-e-jenant-sa-mi-tin-fetita-brate-opup-pur-simplu-iau-sufletul-pleaca-el-1_5693de3737115986c660b822/index.html

    Like

    • Si acolo tot bataia e pricina. Mai citi odata articolul. Si, nu uitati, avem acolo o singura opinie, a parintilor. Orice intelept asculta si cealalta parte. Dar poate nu vreti sa concurati la aceasta categorie. Atunci nu am ce sa va fac.

      Like

  2. Dezbaterea o fi interesanta dar extrem de neechilibrata si plina de adevaruri trunchiate. Aveam o parere mai buna despre Guran. N-o mai am! Guran a afirmat ca legea si in Romania si in Norvegia da dreptul ca autoritatile sa ia copilul de la parinti si sa-l dea in plasament, PENTRU ORICE FEL DE VIOLENTA, pana la decizia unei instante. Absolut fals! Asta a afirmat-o si ministrul norvegian pe probleme de educatia copilului: un copil nu poate fi luat de la parinti pentru o palma la fund, chiar daca asta e un fenomen obisnuit in familie in Norvegia (si dupa cate spune legea romaneasca, nici la noi). Luarea copiilor in custodie pana la decizia unei instante se face DOAR in cazuri extrem de grave. Asa cum nici DNA nu ridica un politician corupt decat daca are de adus (si are dovezi serioase in acest sens) acuzatii serioase asupra acestuia. Daca in cazul BD ar fi fost acuzatia DOAR de violenta tip palmuta la fund, tras de urechi, autoritatile norvegiene NU aveau voie sa ia copilul in custodie, ci urma sa aiba niste discutii cu parintii, ancheta cu acestia, incercarea de educare a lor, amenzi, etc. Guran ori se face ca nu stie adevarul, ori e ignorant asupra problemei; ori ambele aceste situatii sunt la fel de grave pentru un ziarist scolit la BBC. La fel de grav e pedalarea pe asa-zisa oroare romaneasca de civilizatia capitalista occidentala, unde cica toate tarile vest-europene sunt luminate si interzic palma la fund (chiar a vorbit despre francezi in acel context) in timp ce noi suntem balcanici, orientali, traditionali, inapoiati, cu fata spre Rusia si comunism (e adevarat ca unii pedaleaza in povestea asta pe discursul anti-occidental, insa majoritatea are ce are doar cu Norvegia). Eu consider asta din nou, ori o grava manipulare, ori o grava ignoranta, in conditiile in care state occidentale europene de marca precum Anglia, Franta, Italia ACCEPTA in legislatia lor palma data la fund, se opun inca legii care o intrzice, si in acest sens au chiar o legislatia mai ‘inapoiata’ decat Romania (si Norvegia bineanteles). Ca sa nu mai spun ca si in alte tari dezvoltate ale lumii precum SUA, Canada, Australia exista o opozitie similara fata de amendamentul cu palmuta…

    Like

    • Vali, sincer, cred ca ai facut o fixatie cu #palmuta’. Cred ca ai spus deja tot ce ai avut de spus in aceasta chestiune, si te invirti deja in cerc, fara sa mai aduci ceva nou si fara sa fii mai convingator. Poate faci p pauza. Ma bucur ca vrei sa-ti faci timp sa citesti cartea aceea.

      Like

      • Danut,
        din ce am citit in cartea cu pricina, am descoperit ca discutia, cel putin in America, e mult mai putin polarizata decat intre noi. Exista pareri diverse in privinta spankingului: sunt si psihologi seriosi (de exemplu cativa de la Berkeley University) care argumenteaza ca spankingul nu e nociv, desi considera ca sunt de preferat alte metode de disciplinare cat timp acestea sunt disponibile. Cel putin in jurnalul Psychological Bulletin 128/4 din 2002, la care cartea face referire (si din care am downloadat ceva articole), aceasta e situatia. In plus, mai toti psihologii ce scriu acolo sunt de acord ca o impunere cu forta a unei legi anti-spanking in America nu e de dorit; toti sunt mai degraba de acord ca cea mai buna solutie privind descurajarea acestei practici e educatia si oferirea de alternative nonviolente viabile.

        Like

  3. Domnul Guran nu face decat sa inlocuiasca o extrema (din dorinta laudabila de a tempera lucrurile) cu o alta. El indeparteaza pe drept zvonul fals ca statul norvegian ar fura copiii ce presupune ca in comformitate cu legile, fie norvegiene, fie romanesti, a lua acasa copiii si a-i pune temporar in plasament, pana la clarificari, in caz de prezumtie bine documentata de violenta extrema, ar fi ilegal. Nu, conform legii acest lucru e legal. Insa lanseaza un alt zvon: ca legile, fie norvegiene, fie romanesti, pot sa-ti ia toti copiii de acasa si sa-i puna in plasament pana la clarificari pentru disciplinari fizice minore. O idee absolut falsa. Si care face rau legislatiei si din Norvegia si din Romania, care la aceste puncte e decenta si rezonabila, sugerand ca aceasta ar fi absurda, sadica si mafiota; cu alte cuvinte atacand-o si subminand-o mai degraba decat aparand-o.

    Like

    • Ce ar fi sa citezi exact de spune legea, si sa ne lasi pe noi sa judecam daca dreptatea este de partea ta sau a lui Guran. Pina la proba contrarie, cu toata prietenia noastra, il cred pe Guran. 😦

      Like

  4. Iata legea romaneasca – spicuiri – puteti da pe google sa cititi toate articolele. Valentin, te sfatuiesc intai sa te documentezi apoi sa comentezi.

    Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata 2014

    Art. 33
    (1) Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
    (2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub niciun motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului.

    Art. 34
    (1) Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale.

    Art. 39
    (1) Serviciul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai, precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei in familie.
    (2) Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitiului drepturilor parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si prestatiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate in baza unui plan de servicii.

    Art. 68
    (1) Plasamentul in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste pentru copilul aflat in urmatoarele situatii:
    a) abuzat, neglijat sau supus oricarei forme de violenta;
    b) gasit sau parasit in unitati sanitare.
    (2) Plasamentul in regim de urgenta se poate dispune si in cazul copilului al carui unic ocrotitor legal sau ambii au fost retinuti, arestati, internati sau in situatia in care, din orice alt motiv, acestia nu-si pot exercita drepturile si obligatiile parintesti cu privire la copil.

    Like

    • Nu inteleg la ce va referiti. Nu am pus nicaieri sub semnul intrebarii faptul ca legea romana spune ceea ce spune. De observat de altfel Art 39:2:
      ‘Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitiului drepturilor parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si prestatiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate in baza unui plan de servicii.’
      Legea romaneasca deci nu separa copiii de parinti decat dupa informare, terapie, consiliere, mediere. Ceea ce nu s-a intamplat in cazul familiei BD.
      Sigur, in legea norvegiana (si poate si in cea romaneasca) exista un amendament care afirma ca in cazuri foarte grave poti fi luati copiii si pusi in plasamant imediat, fara nici o discutie prealabila cu parintii – intrucat pericolul ptr copiii este prea mare ca sa mai ramaie vreo clipa la parinti. Ramane insa ca Barnevernet sa dovedeasca cu argumente beton ca acesta a fost cazul cu familie BD – asa cum bine observa si Danut mai jos.

      Like

    • Personal am indoieli ca argumentele lor sunt beton. Unele acuzatii, chiar daca venite din gura fetei mai mari, mi se par implauzibile: in primul rand scuturarea bebelusului de 3 ani – despre care mi-am mai dat deja cu parerea in alta postare: sa ne gandim ca la asa o varsta un copil nici macar nu e in stare sa stea in fundulet, d-apoi sa existe vreun motiv serios incat sa-si inerveze asa teribil vreun parinte incat acesta sa-l scuture sadic…. Cred ca mai degraba, asa cum suna varianta parintilor, e posibil sa fie aici vreo confuzie interpretativa a fetei (daca in mod real ea a crezut si marturisit asta). In al doilea rand, chiar si pumnul impotriva copiilor (am auzit in anumite versiuni ca si asta ar fi fost cap de acuzatie) mi se pare implauzibil: incerc sa observ fenomenologia pumnului: un pumn nu e pumn daca nu e dat cu toata forta ori in fata ori in burta. De ce isi dau oamenii intre ei pumni, sau copiii intre ei (cei mai mari)? De obicei pumnul vine ca o reactie de nervi nestapaniti cand celalalt te-a insultat teribil. Daca asemenea situatii sunt imaginabile in raporturile adult-adult, respectiv pusti-pusti, e greu sa-ti imaginezi ceva asemanator intre un parinte respectabil si un copil de 9 ani, in special fetita (ca sa nu vorbesc de copii de varste mai mici). Copiii te pot enerva, dar nu te pot supara intr-un asa un hal incat sa te simti profund insultat de ei, si sa te apuci de aceea sa faci box cu ei. Chiar daca cuvintele lor pot fi insultatoare, e greu sa le iei foarte serios – cand stii cam cat ii poate duce mintea la 9 ani…Si apoi, mai totdeauna un pumn adevarat lasa rani sau produce leziuni. Nu exista din cate se stie urme de leziuni in cazul BD. Eu am vazut parinti batandu-si tare copiii. N-am vazut insa pe niciunul folosind in acest sens pumnul…Pur si simplu nu e ‘o unealta potrivita’. (In scoala unii colegi foloseau intr-adevar mana stransa pe post de asa-zisa ‘castana’, si dadeau cate o scatoalca victimelor. Insa castana de obicei producea amuzament in gasca, si eventual ceva proteste anemice din gura victimei: nu se compara niciodata cu pumnul adevarat, care se lasa cu urlete, sange, tinut de burta, injuraturi, chematul parintilor, paratul la invatatoare sau directoare, etc). Despre picioare (in partea posterioara), asta sunt ceva posibile in bataile violente (si de aceea, din cele trei acuze le-as putea vedea ca fiind cele mai ‘imaginabile’); dar si pe acestea parintii brutali le-ar putea aplica (din ce mai stiu eu pe la altii), unor copii ceva mai mari, eventual intre tata si baieti (ti le poti imagina usor in casa lui Ilie Moromete in relatiile cu Nila). Ele par insa a fi cel mai ‘potrivite’ in ‘disciplinarile’ minerilor, securistilor, militienilor, si altor ‘organe’ de acest gen…

      Like

  5. Doamna ministra din Norvegia stie legea, ultimul comunicat al ministerului de externe al Romaniei, care afirma ca doar la violente foarte grave se pun copiii in plasament, la fel.

    Like

  6. Ca sa fiu mai precis, pentru ca adevarul e mai important decat ce credem noi, iata urmatorul citatul postat pe site-ul Ambasadei Norvegiei din Romania:
    ”Statisticile furnizate de ambasadă arată că în Norvegia circa 53.000 de copii beneficiază de diverse forme de ajutor din partea Serviciului de protecţie a copilului sub formă de îndrumare, consiliere, asigurare a educaţiei.Până la ordinele de plasament, cea mai contestată măsură în cazul Bodnariu, este, totuşi, un drum ceva mai lung. În legătură cu această controversă, Ambasada Norvegiei arată că „un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecţie Socială sau de către Tribunalul Districtual numai atunci când copilul a fost supus unei neglijenţe grave, maltratare sau abuz. În plus, ordinul de plasament trebuie să fie necesar şi în interesul superior al copilului”, adică atunci când îi aduce deservicii sau îi cauzează traume.”
    Sursa este aici:
    http://www.gandul.info/stiri/cazul-bodnariu-mae-interesul-superior-al-copiilor-este-de-a-nu-fi-separati-prima-reactie-a-ambasadei-norvegiei-14964414

    Like

  7. Si probabil si acest citat e important: ‘„Plasarea unui copil în afara căminului familial, fără consimţământul părinţilor, este întotdeauna o măsură de ultimă instanţă.’

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s