Featured Image -- 30651

Persecuția baptiștilor în perioada interbelică. Studiu de caz – sentință de condamnare Gligor Cristea (1924)

Marius Silvesan publica pe blogul sau un caz de persecutie a evanghelicilor romani in perioada interbelica. Il republic si eu aici, alaturi de o precizare pe care am facut-o si pe blog. Iat-o:
O corectie, daca-mi permiteti. Adventistii nu sunt si nici nu se considera a fi ‘evanghelici’, din multe motive. Ei pot fi incadrati in categoria ambigua a ‘neoprotestantilor’, dar NICIDECUM la evanghelici, care este o categorie teologica. Cu alte cuvinte, ‘evanghelic’ NU este sinonim cu ‘neoprotestant’ (in aceasta din urma categorie fiind inclusi adesea, in mod legitim, as spune eu, si mormonii si iehovistii, a caror identitate legitim crestina este discutabila).
Ce inseamna a fi evanghelic? Istoricul britanic David Bebbibgton vorbeste despre patru caracteristici: 1 bibliocentrism; 2, crucicentrism; 3. conversionism; 4, activism.
Adventistii, desi, ca toti crestinii, cred in jertfa lui Cristos pe cruce, nu sunt crucicentrici, ci sabatocentrici. Aceasta este marca lor identitara cea mai tare. Chiar daca ei impartasesc si o parte din caracteristicile enuntate de Bebbington.
Este o precizare importanta din punct de vedere teologic si, cred eu, ea trebuie luata in considerare pentru a evita confuziile.
Esential este, oricum, faptul ca ei insisi nu se recunosc drept evanghelici, si tocmai de aceea nu au acceptat sa devina parte a Aliantei Evanghelice, oricit de fantomatica este acea institutie.

Istorie Evanghelica

Articolul a fost publicat în Revista România Evanghelică, Nr. 4, Septembrie 2015

Anul 1918 a fost unul de mari speranțe atât pentru români în general, cât și pentru creștinii evanghelici (baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie, adventiști). Aceștia au sperat că odată realizată România Mare autoritățile române le vor prezerva și drepturile pe care aceștia le-au avut înainte. Perioada care a urmat a arătat faptul că autoritățile nu și-au ținut promisiunea dată, cel puțin nu în cazul credincioșilor baptiști cărora li se promisese recunoașterea statutului de cult religios la nivelul întregii țări. Acest lucru nu s-a realizat, recunoașterea statutului a fost numai pentru Transilvania și localitățile limitrofe. O recunoaștere  la nivelul întregii Români Mari s-a realizat în februarie 1940, dar aceasta recunoașterea a durat până în decembrie 1942 când baptiștii alături de creștini după Evanghelie și adventiști aceștia au fost interziși, iar locașurile de cult confiscate. Aceiași soartă au avut-o și…

View original post 312 more words

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s