Danut Jemna – Credinta crestina – Credinta vs ratiune

Danut Jemna - Ratio et revelatio - coperta

Omul este fiinţa care operează atât cu raţiunea, cât şi cu credinţa. Pentru viaţa creştină, este una dintre acestea mai importantă decât cealaltă?

Încă de la începuturile creştinismului, s-au conturat mai multe opinii cu privire la această problemă a relaţiei dintre credinţă şi raţiune. În general, omul modern afirmă că cele două sunt radical diferite şi că ar trebui tratate separat. Raţiunea este definită drept capacitatea omului de a crea un raport inteligibil cu lumea, de a crea reprezentări cognitive ale realităţii. Pe de altă parte, credinţa este considerată a fi un nivel de încredere sau o adeziune a omului faţă de o persoană sau de un adevăr care este primit prin revelaţie şi nu este consecinţa unui efort uman de cunoaştere. Orice încercare de a le pune în relaţie demonstrează că ele sunt contradictorii şi că una ar trebui să cedeze în favoarea celeilalte. Când este vorba despre cunoaşterea lui Dumnezeu şi a adevărurilor ultime, se consideră că între raţiune şi credinţă există un conflict incontestabil sau cel mult o relaţie de subordonare. Lucrurile eterne, precum fiinţa lui Dumnezeu, nu pot fi cuprinse cu raţiunea omului, care este limitată. O asemenea viziune pare să fie susţinută chiar de Sfânta Scriptură, atunci când Sf. Ap. Pavel pune în contrast înţelepciunea lui Dumnezeu, descoperită în Scriptură, cu înţelepciunea oamenilor, aşa cum este prezentă în filosofie şi în ştiinţa vremii (1 Cor. 1,2).

Tema a fost accentuată de Părinţii apologeţi (autori creștini din secolul al II-lea şi al III-lea). Cei mai mulţi dintre ei erau filosofi convertiţi la creştinism şi au dorit să conceptualizeze conţinutul credinţei creştine în parametrii filosofiei greceşti. Aceşti autori au propus un raport în care credinţa este subordonată raţiunii, considerând că Dumnezeu poate fi cunoscut cu ajutorul minţii[1][1], pentru că Logosul divin s-a lăsat descoperit tuturor oamenilor în diverse forme, aşa cum s-a întâmplat şi cu marii filosofi greci[2][2]. În perioada patristică ulterioară, se pot observa şi alte luări de poziţie, însă, de regulă, credinţa şi raţiunea sunt mereu puse în raporturi de subordonare. De la Sf. Augustin ne-a rămas poate cea mai complexă analiză a acestei relaţii din perioada patristică. Într-o primă etapă, Sf. Augustin pare să accentueze întâietatea credinţei. El apreciază că adevărul vine de la Dumnezeu şi nu poate fi acceptat decât prin credinţă. Folosind o traducere nu tocmai corectă a pasajului din Is. 7:9, Sf. Augustin consideră că textul biblic sugerează primatul credinţei în faţa raţiunii: „dacă nu vom crede, nu vom înţelege” (Trin. XV). De la Sf. Augustin însă ne-a rămas celebra formulă care arată complexitatea relaţiei dintre cele două, şi anume, credinţa presupune raţiunea, şi invers: „înţelege ca să crezi, crede ca să înţelegi” (intellige ut credas, crede ut intelligas, cf. S. 43).

Epoca modernă a rezolvat cel puţin în aparenţă problema, propunând o ruptură totală între cele două şi a impus domnia raţiunii în întreg spaţiul cunoaşterii. Raţionalismul modernităţii a avut impact inclusiv în domeniul teologic, operând în mod reducţionist asupra conţinutului credinţei creştine, după canoanele oferite de cunoaşterea ştiinţifică sau filosofică. Lucrul acesta a condus inevitabil la o separaţie între teologia academică, devenită o ştiinţă între celelalte, şi teologia practică, experienţa eclesială concretă unde se realizează efectiv cunoaşterea religioasă în toată complexitatea ei.

[1][1] Vezi, Atenagora, Leg. Fragmente din textul Soliei în favoarea creştinilor apar în lucrarea Apologeţi de limbă greacă, trad. T. Bodogae, O. Căciulă, D. Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 1997.

[2][2] Vezi, Iustin Martirul, Dial. În limba română, Dialogul cu iudeul Tryfon apare în Apologeţi de limbă greacă, trad. T. Bodogae, O. Căciulă, D. Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 1997.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s