Monica Cure: How to Read Poetry

I have received this link from my virtual friend Dorin Radu (I hope he does not mind me calling that, in spite of our constant disagreements on theology). If you do not know who is Monica Cure, here are a few details:

Monica Cure is Assistant Professor of literary theory at Biola Universoty in California and is the daughter of  Daniela & Mircea Cure, the son of the well known Romanian Evangelical leader the late Simion Cure, who also played a role in my life in the second half of the seventies, when he was locum tenens for the pastor of the Baptist Church in Iasi, after the previous pastor, Radu Cruceru, was killed by the secret police.

You may also watch below Monica’s ten minutes presentation called ‘From Postcards to Tweets’.

Advertisements

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

7 thoughts on “Monica Cure: How to Read Poetry”

  1. Multumesc pt postare. Cum sa ma supar ca ma numiti prieten [virtual]? Dimpotriva! Am apreciat faptul ca in ciuda dezbaterilor noastre aprinse ati fost deschis la propunerile mele. Va multumesc! Venind la subiect, Monica merita aprecierile noastre si poate va inspira alte tinere romance la a indrazni o cariera universitara intr-o tara de adoptie. Monica venea uneori la o grupa de tineri pe care o conducema; era adolescenta, dar ridica intrebari care ma surprindeau (sa nu zic depaseau)… adica avea “stofa” de cercetator… Pe linga asta, a muncit mult pt a ajunge aici.

    Like

  2. In general in emigratia romano-americana, accentul s-a pus pe realizarea visului American. Sunt multi romani care au reusit in domeniu material… si [mai nou] si in cel profesional. Cariera universitara/stiintifica nu i-a prea atras. In general, un doctorat in USA costa bani si reclama multe ore de clasa, spre deosebire de cel European unde te descurci doar cu dizertatia…. Si uneori, suntem nedrepti cu cei ce reusesc in business; ii privim de sus cu o deferenta intelectuala. Ba poate ii I invidiem pt ca desi nu iubim banii [am venit in America pt libertate, what a hack!] nici nu ne displac prea tare [banii] din motive [cel putin] utilitariste. Revenind la cele academice, se mai intimpla un lucru: in general bisericile/crestinii sunt mai darnici sa te sustina la o scoala teologica (chiar un doctorat). Cine te-ar sustine la medicina unde un absolvent sarac in America termina cu o datorie de cca 250.00USD? La fel, la drept; ca sa luam doar scolile unde e concurenta cea mai mare si pretul cel mai ridicat (mai ales daca-i scoala de renume). Monica a avut “sansa” unui Fullbright… Iata o posibila explicatie pt care cele mai multe mastere/doctorate pe cap de evanghelic sunt cele in teologie. … Apoi, mai e o problema… in primii ani de emigratie te omori sa te pui pe picioare… dupa care ai uitat si ce mai stiai… Iar doctoratul nu e recompensat precum sunt carierele de business.
    Performanta imbraca insa multe aspecte…
    PS- Ca sa fiu sincer, si uitaindu-ma inapoi nu stiu cite sponsorizari teologice au meritat.. Dar daca am dat (cine-a dat) pt Domnul nu s-a pierdut.

    Like

    1. Si eu cred ca multe dintre sponsorizarile pentru studii teologice au fost bani risipiti. S-ar putea sa nu fin de acord cu privire la care anume dintrre ele, dar asta este o alta problema.
      Eu cred ca evanghelicii romani au nevoie de teologi de vocatie: oameni care-l iubesc sincer pe Cristos, cunosc profund Scripturile, fara sa faca din ele un idol, si au organ si simt teologic. Acestia sunt oamenii care au neaparata nevoie de doctorate.
      Mai este, apoi, nevoie de pastori si invatatori de calitate, caci majoritatea bisericilor noastre sunt condusa de vatafi si manageri eclesiali, nu de oameni cu inima de pastor. ACestia au nevoie de licente, si poate masterate in teologie, chiar daca nu neaparat, dar NU de doctorate.
      Si, in sfirsit, dar cel mai important, evanghelicii romani au nevoie de oameni care sa fie experti respectati in domeniile lor de vocatie seculara, dar care isi implinesc chemarea profesionala integrind-o in mod holistic angajarii lor in credinta.
      Din pacate, cei mai multi dintre neclericii evanghelici, atunci cind nu traiesc – sub raportreligios si profesional – in cea mai mare mediocritate, vadesc un soi de abordare schizoida a vietii, in care intre viata lor de crestini, de duminica si viata lor personala si profesionala de luni pina simbata nu exista aproape nicio legatura.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s