A doua zi a simpozionului CS Lewis a avut loc in Sala Ferdinand a universitatii, mai adecvata unei reuniuni stiintifice cu o participare totusi relativ redusa pentru dimensiunile aulei. (Vezi AICI prezentarea primei zile a simpozionului.)
Domnul asistent dr. Mircea Paduraru de la facultatea de filologie a universitatii iesene a deschis sesiunea de dimineata cu tema ‘CS Lewis si diavolul. Despre strategia determinarii indeterminabilului’, bazata, desigur, pe o analiza a cartii lui Lewis The Screwtape Letters. Domnul Paduraru a scris o teza de doctorat foarte apreciata (si premiata, atunci cind a aparut in volum) pe tema ‘Diavolul in literatura populara romaneasca’. De aceea alegerea acestei teme n-a surprins pe nimeni.
In reactiile la aceasta prima lucrare a fost subliniata necesitatea explorarii universului demonologic al cartilor lui Lewis in comparatie cu demonologia din spiritualitatea rasariteana, asa cum este ea evidentiata in literatura Parintilor pustiei (Pateric) sau in lucrarea clasica ortodoxa pe tema conflictului spiritual, intitulata Razboiul nevazut.
Urmatoarea prezentare a fost facuta de doamna lector dr. Teodora Ghiviriga. Titlul acesteia a fost ‘Deep magic and modern magic. The Contemporary Reader’s Choice’. Prezentarea a stirnit interes mai ales din pricina prezentei acute a elementelor magice in literatura si filmografia contemporana.
Doamna Ghiviriga este cea care, prin 1987, in perioada in care era inca studenta, a adus doamnei Rodica Albu cartea lui Lewis The Lion, the Witch and the Wardrobe, gasita la Biblioteca de le linga Ambasada britanica de la Bucuresti. Doamna Albu a tradus ulterior aceasta carte, care insa n-a reusit sa fie publicata decit in 1993, la Editura Junimea de la Iasi si Hyperion de la Chisinau, sub titlul Leul, vrajitoarea si garderoba, dupa nenumarate aventuri editoriale. (Pentru o lista quasi completa a traducerilor romanesti din Lewis si a lucrarilor, respectiv a recenziilor la lucrarile lui, cititi articolul CS Lewis in lima romana, pe blogul Scriptorie).
In prezentarea mea, care a urmat pauzei de cafea, am discuta despre CS Lewis ca anglican. Titlul lucrarii mele a fost ‘Lewis, Reluctant Concert and (Not So) Ordinary Anglican’.
Piesa de rezistenta a diminetii a fost insa prima prelegere prezentata de profesorul Michael Ward de la Blackfriars Hall, la Universitatea din Oxford, recunoscut in plan mondial ca expertul nr. 1 in literatura de fictiune a lui CS Lewis. Pentru aceasta prelegere sala s-a umplut peste masura cu elevi de liceu de la Colegiul Wurmbrand, veniti special pentru a o asculta. Lucru remarcabil, dat fiind ca elevii au trebuit sa se descurce fara traducere.
Tema profesorului Ward a fost ‘The Heavens Are Telling the Glory of God. CS Lewis, Narnia and the Planets’. Am avut parte de o prezentare fascinanta si extrem de consistenta bazata pe cartea sa Planet Narnia: The Seven Heavens in the Imagination of C. S. Lewis, care aduce intr-o forma potrivita publicului informat rezultatul studiilor sale doctorale legate de imaginarul din stapele Cronicilor din Narnia. Cartea a aparut si intr-o versiune populara cu titlul The Narnia Code: C. S. Lewis and the Secret of the Seven Heavens. Teza ingenioasa a lui Ward consta in faptul ca fiecare dintre cele sapte volume ale Cronicilor au fiecare in spate sensul mitic al uneia dintre cele sapte planete din sistemul nostru solar care erau cunoscute in perioada medievala.
Dupa pauza de prinz, a urmat a doua sesiune a zilei, pe care am avut placerea de o modera.
Doamna lector dr. Laura Cutitaru, de la Catedra de limba si literatura engleza a universitatii iesene a facut o comparatie intre cartea Surprised by Joy a lui CS Lewis si cartea lui Nicolae Steinhart Jurnalul fericirii.
Prelegerea, care a fost si ocazia unei emotionante marturisiri cu privire la rolul jucat mai intii de CS. Lewis (prin lectura cartii Crestinismul redus la esente, prima traducere in limba romana a cartii Mere Christianity) si apoi de Steinhart in parcursul spiritual al doamnei Cutitaru de la ateism la credinta. De asemenea, tema abordata a reliefat din nou potentialul pe care il are explorarea legaturii intre spiritualitates evidentiata de cartile lui Lewis si spiritualitatea rasariteana.
Profesorul Till Linzel de Universitatea Paderborn din Germania, a abordat tema literaturii de specialitate a lui Lewis in lucrarea ‘The Contemporary Significance of CS Lewis as A Literary Scholar’. Trebuie sa marturisesc faptul ca pentru mine aceasta prelegere a fost o reala desfatare intelectuala, Ea mi-a amintit de perioada in care studiam hermeneutica la Londra si, de asemenea, de cei patru ani cind am predat aceasta fascinanta disciplina la ceea ce se numeste astazi Universitatea Emanuel din Oradea.
Dupa pauza de cafea a urmat o alta prelegere a profesorului Ward de la Oxford, care de data aceasta a vorbit despre promisiunea apologeticii lui CS Lewis, sub titlul ‘Imagination and reason in Lewis’s Christian Apologetics’. Din nou am avur parte de un festin. Asa cum a dovedit prezentarea lui Michael Ward, abordarea de catre Lewis a sarcinii apologetice a credintei crestine este departe de schematismul si mecanicismul tipic apologeticii iluministe evidentialiste de sorginte americana, atit de deranjant agresiva si absolut desueta in spatiul postmodernitatii.
Ultima sesiune a simpozionului s-a incheiat cu o discutie de tip panel pe care am avut cinstea de a o modera, si la care au participat profesorii Rodica Ablu, Laura Cutitaru, Michael Ward si Till Kinzel. Fiecare dintre cei patru academici a inceput prin a raspunde la intrebarea ce reprezinta pentru ei CS Lewis, ceea ce a prilejuit din nou miscatoare marturisiri personale. Apoi membrii panelului au raspuns la citeva intrebari ale participantilor.
Un final inedit a fost prilejuit de lectura unei poezii incropite pe loc, in limba engleza, de profesorul Nicolae Cretu, de la Universitatea din Iasi, care a sintetizat cu unoru-i caracteristic lucrarile prezentate la acest eveniment academic. Cu aceasta si cu multumirile de rigoare, s-a incheiat partea academica a simpozionului. Nu insa si seara.
* * *
A urmat, la una dintre salile Universitatii de muzica, un concern care a cuprins patru imnuri pentru tenor, viola si pian, ale compozitorului englez contemporan Ralph Vaughan Williams. Au interpretat Ruben Muresan, tenor; Luminita Ciobanu, viola; si Kenneth Tucker, pian.
Dupa concert trupa britanica de teatru Starlight a avut o noua reprezentatie a piesei Questioning Aslan. An Evening with CS Lewis, pentru cei care nu au putut participa la reprezentatia din seara precedenta. La masa care a urmat, invitatii si-au exprimat aprecierea pentru organizare si pentru calitatea evenimentului.
Astfel a luat sfirsit aceasta importanta reuniune academic, datorata in mare parte initiative doamnei Denise Vasiliu, si sustinerii conducerii universitatii din Iasi, care merita toata aprecierea. Acesta este insa doar inceputul, Anul viitor il asteptam la Iasi pe Alister McGrath, autorul a doua carti importante despre CS Lewis publicate anul acesta. Deci, incheiem cu ‘va urma’.
Persona 