Cezar Ungureanu – „Cum o țară majoritar ortodoxă, poate fi și majoritar coruptă?”

Domnul Cezar Ungureanu,  Masterand la Facultate de Teologie Ortodoxă, Universitatea Babeș-Bölyai, Cluj-Napoca, publica in Monitorul de Dorna un articol extrem de curajos cu care ma tem ca isi va face citiva dusmani in ierarhia ortodoxa, dar isi va aduna si un mare capital de simpatie intre credinciosii de diverse confesiuni, inclusiv cea ortodoxa, care inteleg gravitatea intrebarii la care autorul ineacra sa raspunda.

Iata mai jos citeva fragmente din acest articol:

Într-un dialog privat, fostul episcop de Hildesheim, Josepf Homeyer, întreba pe teologul ortodox Radu Preda, cum se explica faptul că o țară majoritar religioasă este majoritar coruptă. Întrebarea este cu atât mai pertinentă, cu cât procentul corupției din România tinde să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană (cf. Corruption Raport, Special Eurobarometer, 374 – 2012). Totodată, în statisticile privind religiozitatea țărilor membre U.E., țara noastră, România, ocupă un loc fruntaș, cu un procent de 89% dintre cei intervievați (WIN-Gallup International Global Index of Religiosity and Atheism – 2012). Întrebarea nu este una menită să ne jignească Biserica și neamul. Totuși, vom reformula întrebarea în funcție de contextul real al situației, spunând: „Cum o țară majoritar ortodoxă, poate fi și majoritar coruptă?”. Există vreo legătură între ortodoxie și corupție? Nici vorbă. Atunci? Corupția nu se limitează doar la nivelul ortodoxiei românești, ci, după cum vom vedea, este din plin prezentă și la alte confesiuni creștine, reprezentate chiar în zona noastră. În orice caz, de la bun început e clar că nu pot da un răspuns acestei probleme într-un articol de ziar; o problemă care scoate la suprafață un cancer vechi de 20 de ani pe care societatea post-comunistă românească împreună cu Biserica îl au și refuză să-l trateze corespunzător. De aceea, scopul acestui articol este să-l catehizeze, adică să-l învețe pe omul de rând cu realitatea de facto în care ne manifestăm. Și eu, ca român, creștin-ortodox, am o parte de vină la situația aceasta.

Din perspectivă social-teologică, aș începe prin a constata absența unei antropologii ecleziale clare care să formeze oameni și mai puțin ziduri, ca să nu mai zic de educația tinerilor. De douăzeci de ani încoace, Biserica construiește edificii în detrimentul oamenilor. Cu o astfel de strategie, ortodoxia românească a devenit aproape autistă la evenimentele marcante ale societății românești și implicit la modernitate. Ca drept dovadă, la ora actuală, Biserica Ortodoxă din România nu are pregătită o reacție publică la starea de fapt a poporului român, cum, de asemenea, ne lipsește o condamnare oficială a comunismului pentru secolul XX și o condamnare a etnofiletismului pentru secolul XIX. Între timp, criticăm tot ce vine din Occidentul „ecumenist”, creând o stare de penibilitate.

…nu mai știu de când nu am văzut o măsură prin care vreun episcop din zona noastră să vizeze tineretul. Doar Cazinoul dornean, păduri și cămine pentru bătrâni. Am văzut certuri nesfârșite între arhiepiscopia noastră și Consiliul Județean pentru avere și păduri, dar niciodată pentru soarta tineretului care suferă și e tras în mod organizat pe linie moartă. Câte burse de studiu, sociale și de performanță oferă arhiepiscopia noastră? Ce se întâmplă cu studenții teologi eminenți din facultățile noastre? Încă o dată, cu o astfel de mentalitate am creat în capul oamenilor ideea că Biserica este un fel de paznic al neamului românesc și atât. Am creat o fractură între ierarhie și laici, între ceea ce spune Biserica și între ceea ce crede că spune. E o mare diferență între spunere și spusă. Realitatea este că am reușit să-i rupem pe oameni de semnificațiile profunde și reale ale Bisericii. Nimeni nu mai înțelege nimic din Sfânta Liturghie, din Tainele Bisericii, aproape totul a picat în formalism. Nu mai avem specialiști care să traducă pe limbajul credincioșilor expresiile fundamentale de credință. Din nefericire, de multe ori, nici preoții nu mai înțeleg de ce fac ceea ce fac, producând tot felul de inovații și aberații liturgice…

…ortodoxia în adevăratul sens al cuvântului nu are nimic în comun cu corupția. Doar că o astfel de misiune presupune investiții masive în oameni, în special în tineri(să nu uităm că cei mai fervenți propagatori ai Reformei în Transilvania au fost tinerii care studiau în Apus și care astfel au luat contact cu ideile lui Luther pe care le-au adus ulterior în țară) și dezvoltarea unui dialog în acord cu contextul imediat al societății noastre și implicit cu modernitatea.

Puteti citi AICI intreg articolul domnului Ungureanu.

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s