John Stott in vizita la Oradea

 

Dat fiind anuntul legat de trecerea in glorie a robului lui Dumnezeu Joihn Stott, reiau aici povestea prime mele intilniri cu acest om special al lui Dumnezeu.

Prima întâlnire cu John Stott – Oradea, mai 1987

Numele lui John Stott era foarte cunoscut evanghelicilor din România în perioada comunistă. Prima lui carte tradusă în româneşte a fost Esenţialul creştinismului (Basic Christianity), o prezentare succintă şi clară a credinţei creştine, care a fost introdusă în ţară în mod ilegal şi distribuită probabil în mii şi mii de exemplare.

În primăvara lui 1987 am avut însă şansa de a petrece câteva zile extraordinare la Oradea, în prezenţa acestui mare om al lui Dumnezeu. Bănuiesc că ideea invitării lui în ţară a aparţinut lui Paul Negruţ, care era şi atunci pastor al unei biserici baptiste în Oradea. Sunt sigur că unchiul John n-a fost uşor de convins, dat fiind programul lui foarte încărcat. Ceea ce ştiu bine că l-a ispitit şi l-a convins până la urmă să vină a fost promisiunea unei calatorii în Delta Dunării, unde putea observa câteva dintre speciile de păsări pe care nu le văzuse niciodată. Se ştie că ornitologia este marele hobby al lui Stott. A şi scris cu ani în urmă o fascinantă carte despre păsări.

Întâlnirea a avut loc în anexele bisericii păstorite de Paul Negruţ, departe de ochii curioşi ai „băieţilor cu ochi albaştri”. Au participat la ea mulţi dintre cei implicaţi cu Navigatorii, Campus Crusade şi Inter Varsity si cu alte asemenea mişcări mai mult sau mai puţin subterane din spaţiul evanghelic românesc.

Stott a vorbit atunci despre relevanţa Evangheliei şi s-a folosit, dacă-mi aduc bine aminte de textul Epistolei întâia către Tesaloniceni. Era prima dată când auzeam o abordare biblică atât de solidă şi echilibrată a acestui concept foarte străin de universul conceptual al evanghelicilor români, dominat în cea mai mare parte de sentimentalism pietist şi izolaţionism cultural. Metafora centrală a prezentării lui a fost aceea a podului pe care creştinii sunt chemaţi să-l construiască între lumea principiilor biblice şi frământările lumii contemporane. A fost pentru noi o experienţă care ne-a marcat în mod hotărâtor gândirea şi a jucat un rol important în decizia unora dintre noi de a studia teologie, ca instrument de formare personală, în vederea articulării unei angajări evanghelice relevante din punct de vedere cultural în spaţiul românesc. Nu mi-am închipuit atunci că aceasta avea să fie doar prima dintr-o serie de nenumărate întâlniri, dintre cele mai interesante, cu acest cel mai respectat lider al evanghelicilor britanici.

Advertisement