O poveste capitalista despre egalitate – oare ce lipseste?


Egalitate de sanse

Am primit recent, de la o prietena, o poveste, foarte plauzibila, despre egalitate. Povestea face, in mod evident, critica egalitarismului de inspiratie socialista (desigur, caricaturizat in ce are acesta mai rau) si este, in mod implicit, o apologie a (in)egalitatii de sanse de sorginte capiotalista. Redau mai jos povestea:

Un profesor de economie de la un colegiu a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar a picat odata o grupa intreaga.

Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA!

Profesorul le-a spus, “OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Se va face media tuturor notelor si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota 10.”

Dupa primul test, notele au fost adunate si impartite la numarul de studenti, si toti au primit un 8. Studentii care au studiat intens au fost
suparati, dar cei care au invatat mai putin au fost bucurosi peste masura.

Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei
vor o “pomana”, asa incat si ei au studiat mai putin. Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit.

Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4 .

Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.

Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat. Profesorul le-a spus ca socialismul va pica in final deoarece, atunci cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni nu va incerca sau va vrea sa aiba succes.

Nu putea fi o explicatie mai simpla.

Iata un scurt paragraf care sintetizeaza totul:

“Nu se poate legifera ca saracul sa fie liber, iar bogatul in afara
libertatii. Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru aceasta,
trebuie produs de cineva, care, la randul ei, nu primeste pentru ceea ce a
muncit. Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la
altcineva. Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru
ca cealalta jumatate va avea grija de ea si cand jumatatea care a muncit
realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt
beneficiarii muncii lor, atunci, prietene, acesta este sfarsitul oricarei
natiuni. Nu poti multiplica bogatia, divizand-o!”

* * *

Asta e povestea.

As vrea sa va invit acum sa priviti aceasta poveste nu atit prin prisma economiei politice, cit prin prismaScripturii: Mai intii a Vechiului Testament (legea sabatica, Jubileul etc), apoi a Evangheliei si, mai ales, a Predicii de pe munte.

Ce ziceti? Nu lipseste cumva ceva esential din povestea asta?

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

11 thoughts on “O poveste capitalista despre egalitate – oare ce lipseste?”

  1. Povestea este edificatoare pentru modelul civilizational comunism vs capitalism. Evident ca nu avea cum sa se aplice in educatie, nici chiar comunistii nu erau atat de natangi. Dar s-a aplicat pe scara larga in economie, in industrie, etc. Atata timp cat toti erau angajati la stat, nimeni nu depunea un efort prea mare pentru ca , orice-ai fi facut, nu puteai sa castigi mai mult. Insa, puteai sa castigi mai putin pentru ca statul inventa tot felul de pedepese pentru toata intreprinderea ( ca de pilda neindeplinirea planului). Deci cu alte cuvinte, ii pedepseau pe toti cu scaderea a 50% din salariu ca nu au indeplinit niste planuri utopice. Chiar si asa, in mod normal trebuia pedepsit doar directorul dar de fapt totul era o mascarada pentru ca nebunul avea nevoie de bani pentru aberatii.

    Like

  2. de obicei dreapta crestina spune ca cei ce nu muncesc nu merita sa primesca niciun fel de ajutor si proslaveste capitalismul. cred ca ai dreptate si ca isus se pozitioneaza undeva la mijloc intre stinga si dreapta fara sa fie in mod explicit de partea uneia dintre parti. il lauda pe cel ce i-a investit cei 10 talanti si il pedepseste pe cel ce si-a ascuns talantul. in acelasi timp percuieste o rubla pt care nu prea a muncit ca sa plateasca impozitul. ceea ce nu e rau, e har. ni se intimpla si noua, nu?

    Like

  3. chestia cu proful care in sistem capitalist ar pica pe toti nu cred ca tine: am avut un prof capitalist in sistemul comunist si daca invatai luai 10 sau 9 sau picai. in final toata lumea a beneficiat de 10 si 9, toata lumea a invatat ca iesita din minti.

    Like

  4. Vreau daor sa mai adaug un gind; probleme moralitatii. Ce scandal in jurul episodul din luna mai cu privire la fostul director de la FMI ma intreb insa citi s-au scandalizat cind au stiut ca el poarta costume de haine de 30.000 de euros si ca cineva confectioneaza costume la aceste preturi. Mie mi se pare scandalos. Ironia face ca era favoritul socialist la presedintie. Nu impedica ca il respect pentru capacitatile sale intelecutale. A facut patru facultati in acelasi timp si sa faci patru facultati la Paris in acelasi trimp trebuie sa fii dota extra. Intre cele patru Sciences Politiques si Ponts et chaussés reputate ca fiind foarte exigente.

    Like

  5. As vrea sa ii multuemsc domnului Oara pentru comentariu. Cred ca este destul de subiectiv. Si pe linga legi care sa avantajeze pe cei bogati s-au mai si creat paridise fiscale. Ma intrebam in urma cu doua saptamini ce gluma mai este si Monacco, gasidu-ma in vecinatate. Nu e o gluma e paradisul fiscal ingaduit de Franta altfel ar fi fost anexat ca si celelalte proprietati a familiei Grimaldi. Dar avantajaza pe cei care vor si paradise fiscale.

    Am trait in cele trei sisteme. Nu vreau sa le analizez, nu cred ca am competenta, dar cea ce m-am mirat intodeauna in sistemul capitalist este amalgamul intre har si merit. Am fost minuit prin har, dar I deserve it. Tot ce are individul este pentru ca he deserved it, ca atare cel ce nu are nu merita si atunci….. A produs indignare interventia mea intr-o grupa de scoala duminicala cind am citi din Deut. 15 cred, unde scrie sa nu culegi ultimile masline sa le lasi stainului, vaduvei si saracului, cind am citit despre post din Isaia 58. Cum se poate sa lasi lenesilor de mexicani care vin si stau aplecati peste cimpurile de capsuni cite 10 pe zi culegind capsunile pentru un preti de nimic. Sau celor care culeg migdalele in zona centrala de nord a Californiei si la 40 de ani fac silicoza. Mila, har, sau merit? Si care este meritul? Unde este spiritul Scripturii?

    Like

  6. Raportul dintre veniturile pres. de companii si noi ceilati e mai mult decit ridicol.
    Dar el este nesemnificativ in acest context. Citi presedinti sunt? Nu prea multi dintre cei ce cistiga de 250 de ori. Presedintele meu are de vreo 4 ori cit mine. Cei cu 250 de ori nu-s 10 in AMerica, fie 20.
    Sunt alte probleme ce creaaza nedreptate, asta-i praf in ochi. L-a adus si Obama si oamenii au invadat locuintele bancherilor din New York; precum in 1907, dac-o fi adevarata povestea cu rascoala.
    Apoi, presedintii primesc actiuni in companie. Daca o duc pe ripa li se reduc veniturile. Uneori mai fac matrpazlicuri pt a le creste cota, dar o-nfunda precum Martha Stuart, etc. Averea lui Bill Gates s-a injumatati, bietul de el, odat cu scaderea valorii actiunilor. Deci averile declarate si calculate in raporturile de 1 la 250 nu sunt reale. Ele sunt potentiale. Nimeni nu le garanteaza veniturile din contracte. Oricum, le ramine ridicol de mult. Dar nu de-aici trebuie inceput. Daca crestinii vor sa fie sinceri nu trebuie sa inceapa cu averea printului Williams, sau ai celor de rangul sau…

    Like

  7. Multumesc, Mihai, pentru comentariul tau. Noi am trait in comunism si stim bine ca idealul socialist, mai ales in versiunea comunista, nu este o solutie la problemele lumii. Din pricina acestei experiente, multi dintre crestinii de la noi cad prada ideologiei neoconservatoare sau neoliberale, si mitului pietei libere, privita ca un mecanism aproape sacru de reglare automata a spatiului economic.
    Criza economica si financiara actuala ne invata insa ca, dinm pricina naturii uname cazute, fara reglaje de natura morala piata va produce din ce mai mare disparitate intre bogati si saraci.
    Astfel, adeseori fara sa-si dea seama, crestinii devin promotorii intereselor celor bogati, in vreme ce soarta celor saraci, care au fost obiectul atentiei prirotare a lui Cristos, ramin neglijati si disperati. Iar atuinci cind cei de stinga devin avocatii saracilor si ne spun ca, metaforic vorbind, imparatul este in fundul gol, strigam la ei ca sunt comunisti. Absolut penibil.

    Like

  8. Povestea se bazeaza pe presupunerea ca inegalitatile din societate apar exclusiv din faptul ca unii muncesc mai mult, altii mai putin. Este evident o presupunere falsa.

    În Statele Unite, raportul de venit dintre un presedinte de companie si un muncitor era de 10 la 1 în 1960, si este de 250 la 1 astazi. Ce concluzie am putea trage? Ca un presedinte de companie lucreaza de 250 de ori mai mult decât un muncitor? Ca muncitorul de azi lucreaza de 25 de ori mai putin decât în 1960?

    În realitate, cel care este la vârf schimba regulile jocului economic pentru a acumula si mai mult, în detrimentul claselor de mijloc.

    Povestea grupei de studenti care a dorit egalitate poate fi modificata pentru a descrie sistemul capitalist. Pentru a-i stimula pe studenti, profesorul le spune ca cei care au note bune la testul precedent au voie sa ia puncte de la cei care au note mai slabe. La al doilea test nu mai sunt decât putini cu note bune, ceilalti sunt pe muchie sa piarda. La al treilea test mai sunt 2 sau 3 care iau nota zece, restul pierd examenul, indiferent cât de mult se straduiesc.

    Într-o lume perfecta, cel care are se milostiveste de cel care nu are. În lumea reala în care traim, cel bogat inventeaza legi care sa-l îmbogateasca si mai mult în detrimentul celorlalti. Între timp saracilor li se predica sa munceasca mai mult.

    Like

  9. Nu, nu sugerez asta. Nu cred ca crestinismul este de stinga sau de dreapta, ci ca trebuie sa judece si una si alta.
    Cred insa ca mitul pietei libere nu are nimic de-a face cu valorile imparatiei lui Dumnezeu. La fel cu modelul economiei centraliste.
    Eu pledez pentru un model inradacinat in incurajarea in egala masura a initiativei si a compasiunii.

    Like

  10. Mi se pare mie sau sugerați că Scriptura promovează o oarecare tendință de stânga? Se poate să mă înșel…
    Nu că ați fi singurul. Mi-a rămas în minte afirmația lui Vasile Ernu care nu înțelegea cum poți fi creștin și, în același timp, de dreapta.
    Să nu uităm că Biblia – pe lângă îndemnurile spre caritate, purtare de grijă față de săraci, sabat, onorarea Dădătorului, nu a efortului uman – îndeamnă la muncă, nu la așteptat pomană.
    E o diferență între egalitarismul stângist și egalitatea de șanse. Doar pentru că nu ești de acord cu ajutoarele sociale date cu mână largă, nu înseamnă că nu ești de acord cu egalitatea de șanse.
    Socialismul e o poveste frumoasă, dar în practică e o utopie. Ce e mai trist e că stângismul promovat de unii nu duce la egalitatea de șanse, ci doar susține la nesfârșit lenea.
    Stângiștilor li se pare că luptă cu oligarhia, dar, de multe ori, meritocrația e victimă colaterală.

    Poate am luat-o într-o direcție opusă față de sensul întrebării din final… 🙂

    Like

  11. Povestea dvs se incadreaza perfect la capitolul POVESTI BABESTI; cat despre profesorul de economie, vai de capul lui. Eu am trait in comunism dar povestea e total aiurea. Nu am auzit si nu am trait asa ceva in comunism. Va pot exemplifica. Am avut si eu profesori de economie politica si de socialism stiintific, dar erau realisti.Ma si miram la timpul acela de curajul lor. Ne-au vorbit si despre comunism si despre capitalism iar viata mi-a oferit ocazia sa traiesc in ambele epoci!!! Sunt multe de spus despre partile rele ale comunismului, cu biblia in mana, si tare as fi curios cati ar fi in stare sa dea inapoi ceea ce au beneficiat in comunism si s-a facut pe munca altora, dar nu in mod echitabil, asa cum zice povestea dvs.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: