Do Muslims and Christians Worship the Same God? An interview with Miroslav Volf


Miroslav Volf, Yale University

A few years ago, a Southern Baptist leader said he could not pray with Jews because they worshiped a different God. The response of most Christians was one of disbelief: Who was Jesus worshiping if not the God of the Jews?

The question becomes thornier in relation to Muslims, who are adamant that God is one, while Christians are adamant that God is one in three—to note just one remarkable difference between the two faiths. But are these differences as stark as they seem at first blush? Some theologians think they are even starker, and have argued such in Christianity Today’s pages.

But Miroslav Volf, professor of theology at Yale Divinity School, is not one of them. Volf, formerly of Fuller Theological Seminary, is the author of many moving and thoughtful books, including Exclusion and Embrace: A Theological Exploration of Identity, Otherness, and Reconciliation (Abingdon Press) and Against the Tide: Love in a Time of Petty Dreams and Persisting Enmities (Eerdmans). He tackles what he believes is one of the most important questions facing Christians and Muslims in Allah: A Christian Response (HarperOne). Mark Galli, senior managing editor of CT, spoke with Volf about the book.

You argue that Muslims and Christians worship the same god. Why is it important to determine whether they do?

They make up two of the largest religious groups worldwide, comprising more than half of humanity. They are at each other’s throats, if not literally, then in their imaginations. And we need to find ways we can believe peacefully together.

Read on…

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

27 thoughts on “Do Muslims and Christians Worship the Same God? An interview with Miroslav Volf”

    1. mii de scuze; n-a fpst o tactica, de rificare a nivelului de asteptare – n-ar functiona pe un blog vizitat de atit de putini; lucrul seara tirizu si neatentia sutn de vina
      ve doresc lectura interesanta

      Like

  1. Volf cred ca e mult prea indraznet. Ca exista multe lucruri in comun intre Dumnezeul nostru si cel al evreilor sau mulsulmanilor, asta e un lucru evident – mai ales ca avem partial aceeasi Scriptura cu evreii. Dar cand el spune ‘avem acelasi Dumnezeu cu ei’, cred ca merge mult prea departe. Cel putin pentru simplul motiv ca Noul Testament numeste pe Dumnezeu ‘Tatal Domnului nostru Isus Hristos’, in timp ce evreii si musulmanii niciodata nu l-ar ‘identifica’ pe Dumnezeu cu aceste cuvinte; dimpotriva, ar spune foarte convinsi ca aceasta identificare este falsa.

    Like

    1. desigur, Vali, Volf e curajos
      de aceea el este cel care scrie carti si e criticat, iar noi le citim , si il criticam
      mai citeste odata inceputul articolului
      cine este Dumnezeul caruia i se inchina Isus? altul decit Dumnezeul evreilor?
      Daca nu, atunci intrebarea daca Allah este numele aceluiasi Dumnezeu, fara revelatia Treimii, nu mai pare atit de spupida

      Like

    2. Sunt de acord, Dumnezeul caruia se inchina Isus era Dumnezeul evreilor, dar mi-e teama ca Dumnezeul evreilor dinainte de Isus, intr-un anumit sens, nu mai este acelasi cu Dumnezeul evreilor de dupa Isus. Inainte de Isus, spunea Gerald Bray, Dumnezeul Vechiului Testament semana cu o Black Box. Stiam ca e singurul Dumnezeu, ca e sfant drept si bun (cum ar sustine si evreii si musulmanii astazi), dar o zona importanta din ceea ce era El pentru oameni era invaluita in mister. Odata cu Isus, o parte esentiala din misterul acesta ne-a fost revelata: exista un singur Dumnezeu in trei persoane. Evreii nu stiau asta pana la Isus. Dupa Isus ei au aflat despre aceasta revelatie (in terminologia crestina), dar au respins-o. De aceea, din cauza acestei respingeri, in opinia mea, Dumnezeu evreilor de astazi nu mai coincide cu cel dinainte de Isus. Parerea mea este ca Dumnezeu nu este definit doar prin afirmatii, ci si prin negatii.

      Like

  2. pai atunci sa deducem ca musulmanii sunt niste crestini mai ingusti, mai habotnici, mai agresivi, mai monarhisti si ca atunci cind toata lumea va fi musummana va fi raiul pe pamint? sau ne vom multumi cu cele 70+ vesnic fecioare de care vom avea parte in cerul islamului daca nu ne vom bucura de cel a lui isus in cazul in care nu el este fiul lui dumnezeu?

    Like

  3. Din cate stiu, Domnul Isus nu a venit sa predice iudeilor ceva de genul “Eu va aduc un alt Dumnezeu”. In intreaga perioada vechi testamentala ei au fost monoteisti unitarieni si nimeni nu ar putea indrazni sa spuna ca se inchinau unui “alt” Dumnezeu. Iata ca, d.p.d.v. al dogmaticii crestine ei erau in eroare … totusi inchinarea era posibila in VT si Dumnezeu nu le-a imputat niciodata intelegerea monoteismului ca unitarianism!
    Pe de alta parte: Isus Cristos nu a venit cu o reforma de genul “pana acum pe Dumnezeu L-ati cunoscut intr-o persoana – aflata ca sunt, de fapt, trei”. Citind literatura apostolica ma risc sa pun ca nici acestia nu au facut pasul decisiv al afirmarii Trinitatii. De aceea a fost nevoie de lamurirea problemei in Sinoadele ecumenice. Au fost indicii in Scripturi catre Sfanta Treime, nu o doctrina lamurit expusa … Asadar, daca Isus nu a inventat o religie ci a intrat in istorie pe portita VT este o impietate sa spui ca evreii si crestinii se inchina la Dumnezeu diferiti.
    Cu Islamul e ceva mai greu dar … avem un precedent. Daca evreii au slujit vreme de un mileniu unui Dumnezeu unitarian, de ce nu ar putea-o face si inchinatorii lui Allah?
    De acord, nu am o baza pentru a afirma ceva despre cum priveste Dumnezeu la inchinarea lor, desi suntem uneori ispititi sa facem afirmatii hazardate. Dpdv dogmatic, noi crestinii suntem in avantaj … Practic insa, noi stim ca adesea musulmanii ne dau clasa la disciplina rugaciunii si la devotament …
    Ce folos ca noi crestinii avem dogma cea corecta, daca o calcam adesea in picioare prin comportamentul nostru?

    Like

    1. dar cam tot asa am putea sa acceptam si dumnezeul iehovistilor si de ce cel al dacilor, ca era si ala unul. exista afirmatii atit in coran cit si in nt care intra in contradictie una cu alta: in primul ca isus n-a fost rastignit si ca n-a fost fiul lui dumnezeu si in al doilea ca nu exista alta cale decit isus ca sa imergi la tatal, indiferent care e numele acestuia. mi se pare ca nu poti accepta ambele pentru ca nu duc la acelasi dumnezeu sau tata. indiferent cit se argumenteaza cine e acel unic dumnezeu, daca sunt mai multe căi spre el, inseamna ca s-au comis nenumarate greseli si ca revelatia nu a fost revelatie. si atunci totul e fluid, nu?

      Like

      1. Cred ca trebuie stabilite niste nuante aici. Este un lucru sa spui ca doua persoane se inchina la dumnezei diferiti (dintre care nu pot fi ambii adevarati, desigur), si un altul sa spui ca se inchina Aceluiasi Dumnezeu, doar ca unul in mod corect, iar celalalt in mod eronat.
        De pilda, in discutii pe care le-am avut cu iehovisti am acceptat in mod tacit faptul ca vorbim despre acelasi Dumnezeu dar ca, in acelasi timp, unul dintre noi este pe o cale gresita in relationarea la El. Mie nu imi da mana sa consider ca cineva care afirma ca se inchina Dumnezeului care a creat toate lucrurile, si a revelat Scriptura, se inchina altui Dumnezeu, din pricina faptului ca, datorita unei raportari gresite la Revelatie, a imbratisat conceptii gresite despre El, chiar eretice.
        Ma gandesc ca de plida, in Galateni, Pavel nu si-a pus problema ca iudaizatorii si legalistii predicau un alt Dumnezeu, diferit de al acelora care traiau prin har, ci ca predicau “o alta Evanghelie”.
        Long story short: cred ca multi dintre noi, inclusiv musulmanii, Il cautam pe acelasi Dumnezeu. Ceea ce ne deosebeste este calea de a ne bucura de relatia cu El: exclusivismul nostru, unul real si necesar, este cu privire la Evanghelie, la Persoana si lucrarea lui Cristos, nu la felul in care adresam ceea ce, in vremuri moderne, Tilich numeste drept “lucru ultim”, un cu totul altfel de nume al lui Dumnezeu …
        Ajunsi aici, am si eu o intrebare: cum ar fi oare mai bine sa-i predicam unui musulman Evanghelia – spunandu-i ca se inchina la un alt Dumnezeu, diferit de cel al crestinilor, sau spunandu-i ca urmeaza o Evanghelie gresita, pe dumul sau, sincer poate, spre acelasi Dumnezeu, chiar adresat cu Allah?

        Like

      2. Eu cred ca asemenea intrebari nu trebuie adresate in mod aprioric. Fiecare situatie evangelictioca este diferita. In principiu insa, price abordare negativa este problematica in marturia crestina. A incepe cu ceea ce ne uneste, nu cevorbele apologetice destepte, vor avea cautare.

        Like

    2. “Practic insa, noi stim ca adesea musulmanii ne dau clasa la disciplina rugaciunii si la devotament …
      Ce folos ca noi crestinii avem dogma cea corecta, daca o calcam adesea in picioare prin comportamentul nostru?”

      Din experientele mele, acesta nu este adevarat. Cati musulmani am intilnit care vorbesc un lucru (merciful Allah) si te mint sau fac opus moralei invatate in Islam. Asa cum se gasesc destule contra-exemple (aka Farisei) in mijlocul Bisericii.

      Faptul ca musulmanii sunt devotati, cred ca provine din forma legalismului care se practica in aceasta religie, nu neaparat din dragostea omului enorma fata de Allah.

      Like

      1. Cred ca ceea ce spuneti in ultima fraza este foarte inflluentat de paradigma/ideologia lutherana. Numai Dumnezeu stie care sunt motivatiile reale ale oamenilor. Nu cred ca avem dreptul sa presupunem raul.Sa lasam lui Dumnezeu judecata. E mai calificat ca noi.

        Like

  4. Eu am indoieli ca trinitarianismul nu incepe cu apostolii. Cred ca Isus face multe afirmatii, directe sau indirecte despre divinitatea lui. In Evanghelia lui Ioan ni se spune ca asta era un principal motiv pentru care evreii vroiau sa-l omoare. E adevarat si faptul ca doctrinei trinitatii i-au trebuit vreo trei-patru sute de ani pana sa se cristalizeze, in focul disputelor cu diversele erezii. Dar ‘in nuce’ trinitarianismul a fost prezent odata cu evenimentul cristic si interpretarea apostolica a acestuia. Au fost evreii unitarieni inainte de Hristos? Tot ce se poate: au ramas unitarieni si dupa aceea? Si asta e adevarat. Insa, din punct de vedere crestin (adica odata cu intelegerea cristologica a revelatiei veterotestamentare), unitarianismul evreilor dinainte de Hristos este scuzabil, intrucat se datora ignorantei (Isus era, inainte de intrupare, o taina); cel de dupa Hristos, in masura in care ei au inteles cine se considera a fi Isus, si L-au respins, nu mai este scuzabil. Stefan, inainte de a fi martirizat, spune celor ce il judecau ca ‘se impotrivesc Duhului’. Odata cu respingerea lui Hristos, evreii resping deci si noua imagine pe care El ne-a adus-o despre Dumnezeu, chiar daca acestei imagini i-a luat ceva timp sa se cristalizeze in forma crezurilor.
    De curand am audiat la universitatea din Frankfurt o conferinta a unui profesor evreu de la Universitatea din Ierusalim despre mesianism de-a lungul istoriei. In prelegere acesta a spus, printre altele, ca la scurt timp dupa aparitia crestinismului existau rabini ce afirmau ca ‘Dumnezeu nu are nici un fiu’.
    Am putea privi problema si invers, din punct de vedere iudaic: asa cum – in opinia mea mai sus argumentata -, pentru crestini, dupa Isus, evreii nu ar mai avea acelasi Dumnezeu ca inainte, tot asa si pentru evrei crestinii nu se inchina aceluiasi Dumnezeu cu al lor: ei cred ca unitarianismul a fost norma Scripturii si inainte si dupa Isus, si ca trinitarianismul crestin este o inovatie eretica. Daca, teza ca din punct de vedere crestin iudeii nu mai au acelasi Dumnezeu (odata cu venirea lui Isus) ar putea fi ceva mai controversata (vezi controversa noastra de mai sus), opusul acestei teze, punctul de vedere iudaic asupra problemei este – cred eu -, lipsita de orice ambiguitati. Crestinii, pentru evrei, au respins revelatia unitarianismului divin, si inovatiile lor sunt eretice fata de ortodoxia Scripturilor.
    In rest, sunt total de acord ca o perspectiva corecta asupra definitiei divinitatii, fara comportamentul corelat adecvat, nu are nici o valoare.

    Like

    1. Vali, nu cred ca poti respinge atit de usor acest argument.
      A postula un trinitarianism clar si explicit la apostoli este lipsit de sens. Daca te referi la un trinitarianism implicit, este cu totul altceva. Citeste ce a scris pe aceasta tema Larry Hurtado.

      Like

  5. Danut, si eu sunt de acord trinitarianismul apostolilor nu este formulat decat implicit. Am auzit niste argumente serioase la unii teologi ca trinitarianismul a aparut initial in legatura cu practica si viata de inchinare a biserica primare. Biserica a descoperit ca se inchina si adora pe Isus Domnul la fel de mult ca si pe Tatal (R. Bauckam a facut un studiu fascinant asupra teologiei trinitariene din Apocalipsa. Este foarte interesant de vazut de exemplu cum atributele Tatalui sunt in Ap. 1 interschimbabile cu ale Fiului, sau cum in Ap. 2 si 3 atributele Fiului sunt interschimbabile cu ale Duhului, sau cum Fiul si Tatal primesc aceeasi inchinare in Ap.5). Dar chiar daca trinitarianismul este doar implicit prezent in anumite formulari nou testamentare (la botez sau in diverse saluturi), cred ca divinitatea Fiului si a Duhului, este, individual vorbind, explicit formulata in N.T. Daca afirmarea explicita a divinitatii Duhului se face – cred – doar intr-un singur verset dintr-o epistola paulina (pentru unii comentatori oarecum ambiguu), divinitatea Fiului este explicit afirmata in mai multe locuri din Noul Testament, mai ales in Evanghelia dupa Ioan (evanghelie a carui istoricitate a fost aparata convingator tot de Bauckam in diverse studii).
    Eu am inteles in principiu argumentul lui Wolf: el sustine ca, de vreme ce trinitarianismul crestin nu inseamna triteism divin, ci monoteism, acest lucru – unitatea divina in virtutea esentei (ousia) unice divine – il avem in comun (ca si crestini) cu evreii si cu musulmanii. De la acest punct porneste Wolf cand afirma ca musulmanii si Mohamed au inteles de fapt gresit trinitarianismul crestin, confundand-ul cu un soi de triteism. Dar – cred -, chiar daca monoteismul este intr-adevar impartasit atat de crestini cat si de evrei si musulmani, este o diferenta serioasa intre misteriosul monoteism trinitarian al crestinismului, si monoteismele unitariene ale evreilor si musulmanilor. Si chiar daca, dogmatic vorbind, i-a luat ceva timp crestinismului sa-si formuleze doctrina trinitara, ramane adevarat ca astazi aceasta doctrina ne desparte totusi atat de evrei cat si de musulmani; cum la fel de mult ne desparte de ei si doctrina Intruparii. Chiar daca Isus se inchina Dumnezeului lui Israel, El era in acelasi timp constient ca este Fiul divin al Dumnezeului lui Israel. Aici imaginea Sa despre Dumnezeu se deosebea radical de a multor evrei din vremea Lui.
    A sustine faptul ca exista diferente intre Dumnezeul crestin si cel al lui Israel nu implica in vreun fel demonizarea de catre mine a evreilor. Ii respect, chiar daca din anumite puncte de vedere ei au un Dumnezeu diferit de al meu. Si sunt constient si apreciez faptul ca am mult mai multe puncte in comun cu un evreu ortodox decat cu un ateu. Asta nu ma opreste insa sa-i iubesc pe amandoi la fel de mult, si sa doresc ca si ei sa cunoasca si sa creada ca si mine, in Isus Hristos, Mantuitorul.

    Like

    1. Daca ai aceasta atitudine fata de Dumnezeul evreilor, ce faci cu Allah? Asta e intrebarea lui Volf. si el spune ca ar trebui sa faci acelasi lucru.

      Like

    2. Da, in principiu sunt de acord ca aproximativ aceeasi atitudine ar trebui sa avem si in legatura cu Allah al musulmanilor. Simt ca am mult mai multe lucruri in comun cu un evreu sau cu un musulman, decat cu un ateu. Dupa cum nu e exclus ca uneori sa prefer democratia ateistilor seculari fundamentalismului militant agresiv al unor evrei, crestini sau musulmani.

      Like

  6. M-as bucura sa gasesc si sa citesc cartea lui Larry Hurtado, desi stau cam prost cu timpul; abia de fac fata obligatiei de a citi cartile cerute pe linie profesionala…

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s