Maria Istoc – Calvin si baptistii – 2 – Origini baptiste. Anabaptistii


Anabaptist ars pe rug (sursa, AICI)

Origini baptiste

Anabaptistii

Miscarea baptista apare in anul 1609 si isi are radacinile istorice si teologice in doua curente principale izvorite din Reforma. Prima se refera la ceea ce a fost numita Reforma Radicala sau anabaptistii. Istoricii si teologi nu au fost intodeauna corecti in ceea ce-i priveste pe anabaptisti. Ei se fac vinovati de a fi amestecat sub aceasi eticheta mai multe grupari intre care existau diferente importante: revolutinari milenisti violenti, ca Thomas Muntzer – unii istorici ii fac pe aceastia responsabili de razboiele taranesti care au auvut loc in vremea acea in unele state europene; spiritualisti precum Caspar Schwenckfeld; rationalisti si antritrinitaieni, precum Michel Servet; si anabaptisti evanghelici pacifisti.

In 1544 Calvin redacteaza, la insistentele repetate ale lui Guillaume Farel, prieten cu Calvin si pastor reformator la Neuchâtel, in Elvetia francofona, un tratat impotriva anabaptistilor intitulat „Briève instruction”. in introducerea caruia remarca marea diversitate a anabaptistilor si semnaleaza ca aceste grupari nu pot fi puse toate in aceeasi oala. Pe cind unii erau extremisti, altii aveau aceasi viziune asupra Scripturii pe care o avea si Calvin. Data fiind marea varietate a anabaptistilor si reactiile lor extreme, Calvin insusi se face vinovat la un moment dat de greseala de a face din gruparile anabaptiste un amalgam, tratind in mod nedrept gindirea pacifista a anabaptistilor de confesiunea Schleeitheim si poartind o lupta virulenta impotriva anabaptistilor asa zis iluminati, care se reclamau ca apartinind Sfintului Duh (latura carismatica am putea spune). Reactia lui Calvin este de fapt izvorita din prudenta. Stiind ca marea majoritate a credinciosilor nu vor putea face diferenta intre gruparile anabaptiste, el sfirseste prin a le critica pe toate, pentru a-i proteja pe credinciosi de a urma gruparile anabaptiste extremiste.

Un alt aspect care ii diferentiaza pe anabaptisti de Calvin este faptul ca ei vedeau o separare intre stat si biserica, pe cind pentru Calvin separarea aceasta nu exita. De aici si implicarea lui in politica, la Geneva.

Ce ne intereseaza in articolul de fata este insa gruparea anabaptista pacifista, care sunt stramosii menonitilor de astazi si care sunt urmasi a reformatorului Zwingli de la Zurich. Zwingli impreuna cu Calvin sunt considerati de istorici a fi parintii Bisericii Reformate.

Anabaptistii pacifisti, urmand invataturile lui Zwingli, practicau botezul adultilor adica al acelora care erau la virsta la care puteau face o marturie de credinta. Acest grup a promovat si ideea separarii intre stat si biserica. Primele botezuri bazate pe marturia de credinta au avut loc in data de 21 ianuarie 1525 in Zollikion, Elvetia. Anabaptisti pacifisti credeau deci intr-o biserica cu mambri botezati pe baza marturisirii personale a credintei, insotita de semne vizibile de schimbare a vietii, botezul fiind un angajament constient din partea credinciosului si un act de recunostinta adus lui Dumnezeu pentru harul acordat.

Trebuie amintit ca in ceea ce il priveste pe Calvin, textul din Marcu 16:16, care afirma ca cel care crede va fi botezat, nu se aplica decit celor care vin din afara crestinismului: turcilor, evreilor si paginilor. Calvin afirma ca textul acesta nu se aplica la copii credinciosilor. El face o paralela intre botez si taierea imprejur pe baza textului din Gen. 17:7 care spune: „Voi pune legamintul Meu intre Mine si tine si saminta ta dupa tine din neam in neam; acesta va fi un legamint vecinic, in puterea caruia, Eu voi fi Dumnnezul tau si al semintiei tale dupa tine.”

Dumnezeu se declara Dumnezeul lui Avraam si al semintei lui. Calvin considera ca principiul acesta este valabil si in Noul Legamint si la fel cum taierea imprejur a fost aplicata tuturor descendentilor lui Abraham, in acelasi fel botezul trebuie administrat copiilor credinciosilor, care sunt membrii Noului Legamint. Botezul are acelasi rol ca si taiera imprejur. Calvin scrie: „Cred deci ca botezul ne este poruncit pentru a pecetlui in trupurile noastre promisiunea mintuirii, tot asa dupa cum taiera imprejur pecetluia Primul Legamint in cazul poporului ales.”(traducere personala libera) Botezul este deci , pentru Calvin, un semn al Legamintului, semn ca copiii credinciosilor sunt acceptati in comuniunea cu biserica lui Cristos.

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

3 thoughts on “Maria Istoc – Calvin si baptistii – 2 – Origini baptiste. Anabaptistii”

  1. Este cunoscut faptul ca Zwingli a fost un persecutant al anabaptistilor cum au fost de altfel toti reformatii. Nu au fost prieteni asa cum ii prezentati dvs.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s