Eugen Matei – Iosif Ton si Scriptura


La masa cu Dr. Eugen Matei, in Pasadena, Ca. – noiembrie 2008

Prietenul meu, Dr. Eugen Matei si-a facut doctoratul la Fuller Theological Seminary in Pasadena, Ca., cu o teza legata de triadologia Pr. Staniloae. In perioada in care se afla in Romania, a studiat teologie la Seminarul baptist din  Bucuresti. In prezent coordoneaza sub raport administratic programul doctoral de la acea importants scoala teologica evanghelica si preda teologie sistematica, alaturi de cunoscutul teolog (penticostal) Veli-Mati Karkkainen.

Deoarece situl lui – Communio – nu este foarte cunoscut la noi, redau mai jos textul scris de el relativ recent, in legatura cu dihonia baptista legata de mutatia teologica petrecuta recent cu Iosif Ton. Va doresc o lectura cu folos (nu prea pot spune ‘placuta’, data fiind natura subiectului).

* * *

O cugetare pe marginea textului lui Iosif Țon : „Foștilor mei studenți și tineri teologi care se simt șocați, tulburați și chiar «trădați» de schimbările din teologia mea”

(www.strajeri.ro accesat Dec 15, 2010).

Am ajuns să înțeleg că de la Martin Luther încoace teologia protestantă se construiește pe Epistola către Romani (mai exact, se consideră că ”Evanghelia” se reduce la ceea ce Pavel scrie în Romani 3:1 – 5:2). Eu am devenit convins că ”Evanghelia” este în cele patru Evanghelii și am luat decizia să-mi construiesc teologia pe învățăturile Domnului scrise în aceste patru Evanghelii. După câte știu eu, nimeni în epoca modernă n-a mai încercat un asemenea demers…. Ceea ce am obținut eu este o nouă teologie.1

Toată teologia (toate teologiile?) de-a lungul istoiei s-a făcut în lumina unor preocupări și controverse cu care credincioșii s-au confruntat în momente specifice în istorie. Mai precis, teologia este făcută de credincioși în perspectiva experienței cu Dumnezeu în spațiul lor concret. Rareori, mai ales când teologia este făcută „la firul ierbii” (citește grassroots, în sens pozitiv) se întâmplă să avem timpul, resursele, energia și înțelepciunea să punem problemele concrete în perspectiva întregului teologic, mai ales în cazuri în care ne găsim în mijlocul unei schimbări majore de paradigmă ca în cazul Reformației (sau de exemplu, ca în cazul post-modernismului actual). De fapt, rareori această punere în perspectivă se întâmplă în prima generație a unei mișcări.

Este îndeobște acceptat că teologia lui Luther are ca principiu călăuzitor ideea justificării prin credință, într-o așa măsură încât aceasta a devenit principiul care îi controlează citirea Bibliei. Teologii spun că Luther a operat cu un „canon în Canon,” aceasta fiind una din deficiențele majore ale teologiei lui. Așadar, a spune că de la Luther încoace toată teologia protestantă se construiește pe Romani 3-5 este o generalizare procustiană a teologiei protestante ca întreg destul de greu de acceptat de la cineva cu pregătirea și finețea teologică a fratelui Țon. Probabil că dezvoltarea la care se referă dânsul este mai specifică evoluării teologice calviniste, mai mult în vest, fără a fi prea accentuată în cercurile baptiste din Romania până relativ recent, cu tot felul de influențe care vin și acum din vest spre Romania. Cel puțin în ce îi privește pe baptiștii români, orientarea lor a fost mai mult spre arminianism, o atitudine probabil favorizată și de mediul ortodox în care se găsesc.

Hai să zicem că de dragul puterii de convingere pe care o au ideile simplificate, acceptăm propunerea de interpretare a istoriei doctrinei adusă de fr. Țon. Să acceptăm că teologia protestantă se bazează în principiu pe trei capitole din Romani. Ce ne propune atunci fr. Țon? O teologie bazată pe Evanghelii. Deci, mai întâi am operat cu un canon in Canon, după cum a enunțat Luther, iar acum evoluăm și operăm cu un alt canon în Canon, după cum enunță fr. Țon. Mai întâi trei capitole, mai apoi patru Evanghelii.

Fără nici o intenție să fiu nerespectuos, nu pot să rețin un zâmbet în fața afirmației că „nimeni în epoca modernă nu a mai încercat așa ceva.” Precizarea în epoca modernă are tâlcul ei! Pe la mijlocul secolului doi a fost unul numit Marcion care a făcut și el canonul lui, din vre-o zece capitole din Luca și unele din epistolele lui Pavel. Aceasta, pentru că lui nu i-a plăcut de YHWH al Vechiului Testament. Sau, dac-ar fi să glumim puțin, aș întreba pe fr. Țon dacă cumva a adoptat metodologia celor de la Jesus Seminar, atâta doar că dânsul nu disecă Evangheliile ci le ia pe toate patru, dar totuși, disecă Scriptura ca întreg. Desigur, este absurd să-l asociez pe fr. Țon cu cei menținonați mai sus – este doar un fel de glumă teologică țintind un pic la ceea ce fr. Ton pare să facă în mod involuntar. De altfel, fr. Țon predică, din cât știu eu, întreaga Scriptură!

Chestionând procedura clădirii unei teologii „bazată pe Evanghelii,” voi încheia aceste considerații încercând să afirm ceva constructiv privind felul în care citim Scriptura. Nu odată am auzit că unele părți din Scriptură sunt mai importante ca altele, conducând inevitabil la concluzia că de fapt noi alegem din Biblie ce ni se pare potrivit, în mod aproape arbitrar, poate chestionând Canonul biblic (sau cel puțin dând apă la moara celor ce-l chestionează). Eu privesc la toată Scriptura ca fiind egal-inspirată de Dunul Sfânt, cu autoritate egală. Evangheliștii nu sunt mai importanți ca Pavel, și Isus de la mormântul învierii este același cu cel de pe drumul Damascului. Separând părți din Scriptură, fie ca Luther fie așa cum pare să propună fr. Țon, nu poate duce la nimic bun. Din cât cunosc eu lucrarea fr. Țon, nu cred că dânsul dorește să facă ceea ce apare că spune la prima vedere afirmația dânsului discutată aici.

Ca să evit o potențială neânțelegere, inspirația/autoritatea uniformă a Scripturii nu înseamnă însă că citesc fiecare cuvânt din Scriptură oarecum „uniform.” Mai degrabă aș vorbi de o anumită unitate organică a Scripturii, în urma căreia anumite părți ale Scritpurii pot avea mai multă greutate decât altele, pentru că citirea naturală a Scripturii însăși o cere.  Voi încerca să ilustrez. Să ne gândim puțin la unitatea organică sau echilibrul organic al unei plante sau a unui copac care crește normal, protivit cu natura sa. Un stejar are o coroană rotundă, un brad are o formă conică, etc.. Un copac fără o dezvoltare organică poate crește răsucit, cu o ramură lungă îndreptată în sus și una răsucită în jos, etc.. Într-un copac (dezvoltat organic), totul are importanță: foliajul, trunchiul, ramurile, rădăcina. Dacă cade o frunză este un lucru, dar dacă îi distrug tot foliajul l-am distrus!

Întorcându-mă la imaginea Scripturii… În Scriptură sunt lucruri pe care nu le înțelegem pe deplin, și când vrem să forțăm o înțelegere, facem tot felul de eroări. De exemplu, unor lucruri din Scriptură le-am pierdut contextul istoric și adesea vrem să le citim în contextul nostru, alteori decupăm textul din contextul istoric-literar-cultural și construim pe decupajul nostru, ș.a.m.d.. Când însă citim părți din Scriptura în contextele ei, împărtășind în lumina înțelepciunii poporului lui Dumnezeu de-a lungul veacurilor, Duhul care a scris-o ne vorbește si imaginea întregului devine mult mai clară. Deci, eu cred că „greutatea” neuniformă a diferitelor părți ale Scripturii nu ar trebui să vină din arbitrajul nostru ci din însăși natura și mesajul Scripturii. Aici ar fi multe de spus, care nu își au locul aici. Voi preciza totuși că eu nu cred că există un „mecanism” de interpretare al Scripturii care să ducă automat la mesajul ei. Ci există o Persoană vie (chiar dacă sunt doar baptist si nu baptist „carismatic”), de care atunci când mă apropiu prin Scriptură cu o atitutine potrivită, vine în mod real în prezența mea și îmi vorbește, iar eu… mă închin. Cât despre propunerea fr. Țon… Evangheliile?… DA! Epistolele?… DA! Faptele Apostolilor?… DA! Cum aș putea separa Luca de Fapte își afirmă același autor? Vechiul Testament?… DA! Cum ar exista unul nou fără cel vechi? Dacă la citirea „carismatică” a Scripturii fr. Țon mai adaugă și finețea cunoașterii istoriei doctrinei, combinate toate sub autoritatea Duhului… chiar dacă o sfârșește afirmând cu înțelepciune eclesiastică maxima că „nu e nimic nou sub soare,” Dumnezeu va fi proslavit în toate!

 

 

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

39 thoughts on “Eugen Matei – Iosif Ton si Scriptura”

  1. Auzindu-l pe Iosif Ton in ultima vreme am observat ca vorbeste mult din Evanghelii dar trimite si in Romani, si in 1 Ioan, si in Corinteni; face echivalente de termeni intre cei ebraici ai VT si cei din NT, ne plimba prin concepte deuteronomice … poate spune cineva ca nu trateaza Scriptura ca pe un intreg?
    Pe de alta partea, ideea de teologie biblica focalizata pe Evanghelii nu este noua cum pretinde Ton, nici macar in Romania; am auzit-o pentru prima oara la Dragomir Stancu, un pastor baptist care s-a dedicat studiului Evangheliilor si a tiparit deja vreo sase volume intr-o abordare sinoptica a acestora. L-am auzit predicand adesea; vorbeste numai din Evanghelii, fara sa se abata in alte carti ale Bibliei. Chiar ma gandesc sa il aduc mai mult la cunostinta publicului evanghelic romanesc, cat de curand …

    Like

    1. Da, Stancu Dragomir era studios.
      Fara a fi nerespectuos, vorba lui EM, nu-mi puti stapini un zimbet.
      Fr. Dragomir tot a vrut sa vina la biserica noastra din Arad-Sega si n-a fost chemat. A venit la o nunta invitat de miri si a hotarit sa ne puna la punct. Uitind de nunta si nuntasi dinsul a tunat sententzios, cu accentu-i de sirb: “Nu, nu, nu, de o mie de ori nu! Nu asteptati nici o rapire! Nu va fi nici o rapire; nu asteptati nici una!”.. Apoi, si-a dezoltat teza sp,re disperarea nuntasilor care oricum n-aveau dorinta sa fie rapiti tocmai atunci…
      Teologiei, nu i-ar stirca putina inima. Iar uneori, paradoxal, nici putina minte!

      Like

      1. Da, bunul simt ar trebui sa fie o caracteristica a oricarui teolog.
        Totusi, nu credeti ca hiperbolizati prea mult numindu-l pe acest domn ‘teolog’? A propos, unde si-a facut doctoratul? Ce carti a scris si unde au fost ele recenzate? Care ii sunt studentii si ucenicii? Sau cer prea mult?

        Like

      2. D-le Manastireanu:
        N-am stiut ca nu poti fi teolog daca n-ai doctoratl. In ce-l priveste pe Stancu D., ne-a spus Dyo ca a scris 6 carti. Eu nu le-am citit si nu stiu cine le-a recenzat. Dvs insa ar trebui sa fiti mai corect cu el. SD e mult mai batrin decit noi doi si in comunism n-avea cum sa-si dea doctoratul; iar dupa R.,n-avea reesurse si sprijin- resupun- sa mai faca cariera. Nu toti au avut rude la Ierusalimul lui… Tzon. De altfel D., nici nu se intelegea cu Tzon, daca nu ma-nseala memoria. Citea mult in engleza, dar nu cred c-o vorbea. Era auotdidact si s-ar putea sa uimeasca pre multi prin cunostinte. Personal, nu sunt fanul dinsului; evident sunt premilenist…. Da ce-i drept e drept…si trebuie sa dam cezarului ce-i al lui…. Dvs vedeti ca M. Cruceru a scris ca nici Tzon nu e teolog, iar Marius e decan de teologie nu economist ca mine. An nou fericit!

        Like

      3. Domnule Radu,
        Eu vorbeam in sensul strit tehnic al cuvintului. Teologia este o stiinta, ca oricare alta, si mai mult de atit. Nu te poti numi biolog fara sa fi studiat biologie, nici teolog, fara s fi studiat teologie. Asta e conditia minima.
        Nu inseamna ca daca ai studiat teologie, esti automat teolog. Stiu nenumarate cazuri, inclusiv cu doctorat. Depinde cu cine l-ai facut si unde. Si, mai ales, daca ai ‘organ’ si chemare.
        In ce-l priveste pe Iosif Ton, cu riscul de a-i supara pe foarte multi, sunt de acord de data aceasta cu Marius Cruceru. Ton este un bun invatator, dar nu cred ca este teolog, chiar daca are un doctorat in teologie. Este un subiect asupra caruia voi reveni.
        In final, n-am citit nimic de domnul Stancu si nu este decent a ma pronunta in ce-l priveste. Eu am pus doar o intrebare. Sper ca nu-i cu pacat.

        Like

      4. Doar pentru acuratetea istorica, fac o corectie: fr. Dragomir, care dpdv al varstei este din generatia lui Ton, a scris pana acum 12 carti, de dimensiuni apreciabile. Continutul acestora este de discutat … cu alta ocazie.

        Like

  2. Multumim de acest articol. Mi-a intarit inca odata convingerea de a ne apropia de Biblie cu o aititudine potrivita.
    Am retinut acest aspect devotional-practic”Ci există o Persoană vie (chiar dacă sunt doar baptist si nu baptist „carismatic”), de care atunci când mă apropiu prin Scriptură cu o atitutine potrivită, vine în mod real în prezența mea și îmi vorbește, iar eu… mă închin.”

    Like

      1. Daca Dumnezeu este transcendent si daca o relatie personala autentica este posibila cu el, mistica este inevitabila.
        Doar cei care reduc credinta crestina la plicticoasa vorbaraie fundamentalista neaga rolul si valoarea misticii. Dar sa nu-i deranjam prea tare cu asemenea detalii. Ei opricum cred ca sunt singurii care vor ajunge in cer. In ce ma priveste, eu cred ca vor ajunge in alta parte, dar asta nu e treaba mea, ci, slava Domnului, a altcuiva.

        Like

  3. Era de asteptat un asemenea articol care este informativ si nu denigrator. Si care vrea sa instruiasca mai degraba decit sa critice. Multe sunt de spus cum scria Eugen Matei, ma bucur sa stiu ca Dumnezeu a deschis usi pentru el la Fuller, si cred ca ar trebui sa ne obisnuim sa invatam decit sa criticam. Este adevarat ca anumite afirmatii au fost aproape caricaturale ca ceea mentionata privitor la protestantism si capitolele 3-5 din Romani, imi plac argumentele aduse, NT nu ar putea fi daca nu ar fi fost VT. Cred ca ceea ce este important, si care mi se pare ca reiese din articol, este integritatea fata de abordarea Scripturii sau a teologiei , si poate umilinta vis a vis de un Dumnezeu care ne depaseste, altfel cum ar mai fi Dumnezeu, si constienta celor care au batatorit aceleasi drumuri si au invatat, si de la care putem invata fara sa ne consideram singuri intelepti.

    Like

  4. Frumos, Eugen Matei!
    Eu nu sunt teolog da’ nu cred ca luteranii ignora Galatenii, care le (ne) vine ca o manusa. Ba, nici Ev. dupa Ioan si nici epistolele sale nu ne displac. O ducem mai greu cu Ev. dupa Matei (care-si scrisa pt evrei) si cu Iacov… da’ cu putin noroc o scoatem noi la capat.

    Like

  5. Evanghelia este întreaga Scriptură, iar Biblia trebuie luată ca un întreg. Părerea mea este că Iosif Țon caută să se îndreptățească și doar atât. Dacă vrem să ciopârțim Scriptura, ne putem îndreptăți cu cioturile pe care le tăiem.

    Like

    1. Ar fi prea simplist sa fie asa. Iosif Ton nu este un om perfect, dar el nu este idiot, asa cum ar vrea Marele Inchizitor sa ne faca sa credem.
      Naivitatea este si ea o forma de prostie, de care profita din plin dictatorii.

      Like

  6. L-am amintit pe fr. Dragomir doar pentru a sublinia faptul ca ideea unei teologii fundamentate excesiv pe Evanghelii se poarta bine-merci printre baptistii romani si n-a inventat-o Iosif Ton. In ce priveste activitatea dumnealui si unele dintre ideile pe care marseaza, aveti un bob zabava si o sa revin cu mai multe detalii in curand.
    In ce-i priveste pe teologi, cred ca Paul Tilich (un teolog veritabil, chiar daca cu pe un palier liberal) a acordat credit celor care poarta adanc in ei intrebarea rostului lor in aceasta lume, sunt ireversibili modelati de de ea, poarta in ei amprenta Duhului lui Dumnezeu si trec pragul marturisirii lui Isus Cristos ca Domn: sunt teologi. ( O definitie convenabila pentru cineva care nu are un parcurs academic confirmat prin diplome 🙂 )

    Like

    1. Desigur, Dyo, este posibila si o asemenea definitie ‘relaxata’ a termenului. Eu vorbeam de sensul strict tehnic.
      Daca e sa-l credem pe Evagrie Ponticul, cel care zicea ‘a te ruga inseamna a fi teolog; si a fi teolog, inseamna a te ruga’, orice om care se roaga este teolog. Si intr-un sens minimal asa si este. Dara daca ramine doar la acest sens si mai ales daca-l aplicam la toate domeniile cunoasterii, rzultatul va fi o cacofoniie insuportabila.

      Like

  7. O fi avand Marele Inchizitor vina lui pe pamantul asta, dar probabil vina cea mai mare o poarta ce-i care il sustin, nu? Tot nu ne-ati spus care sunt hibele profesorilor de la Universitatea Emanuel, a celor de la teologie, sau poate si a altora. Inteleg, din ce spuneti si ati spus cu alte ocazii, ca nu aveti nimic personal cu nimeni, ci doar cu sistemul. Sistemul insa e sustinut de oameni, deci e imposibil sa nu aveti cate un “cui” impotriva unora… Pasareaphoenixremixed pare a avea si domnia Sa cateva ceva cu unul si altul de la UEO, insa n-a dat niciodata nume. Am mai spus acest lucru si scuze ca ma repet, insa acuzele fara nume sunt ca politica dambovitzeana… Pana la urma, nu-i nimeni vinovat de nimic, doar acuzatorii pentru ca acuza… Zic asta pentru ca singurele nume incriminate pana acum sunt Paul Negrut si Marius Cruceru, iar mie imi vine greu sa cred ca cei doi sustin singuri un sistem. Daca da, doar ei doi sunt de vina, atunci sunt intr-adevar extrem de inteligenti si nu ma mir ca lumea merge dupa ei (si nu dupa altii!)

    Like

    1. Nu, domnul meu, nu sunt doar cei doi. Si Marius nu e acolo un motor, ci o martineta in mina Marelui Papusar. Mecanismul este insa mult mai amplu si toti cei care participa la el, intr-un fel sau altul, sunt vinovati. Aici aveti dreptate. Creierul nu poate exista fara trup si hidra se hraneste cu lasitatea sau perversitatea celorlalti.
      Nu va faceti griji si potoliti-va putin nerabdarea. Va veni si vremea pentru astea. Daca citit bine ceea ce a scri Alex, veti gasi acolo si numele pe care le cautati. Daca insa citit cu superficialitate, nu veti intelege nimic.

      Like

      1. Nu sunt nerabdator. Pot si fara raspunsuri. Insa trebuie sa va marturisesc ca nu-mi plac acuzatiile fara exemplificari. Nu va mai deranjez cerand exemple. Am facut-o doar pentru ca acestea lipseau atunci cand acuzele, intr-o forma sau alta, erau prezente. An Nou Fericit si multa sanatate!

        Like

      2. Multumesc. Dar repet, exemplele abunda si in ceea ce scriu eu si in ceea ce scrie Alex. Dar ce vreti dvs, se pare, este sa adunam toate exemplele laolalta. Si atunci dvs, ce va mai ramine de facut? Nu este mai interesant sa faceti propriile cercetari? Doar exista Sf. Google. 🙂

        Like

    1. Daca aplicati criteriile de care vorbeam: studii post0universitare adecvate, la scoli recunoscute, o opera teologica recunoscuta de confrati si ucenici, atunci ceti afla si singur, chiar daca lista nu va fi prea mare.
      Si, daca vreti sa intelegeti, atunci cind vorbesc in semn tehnic, eu ma socotesc pe mine insumi a fi ‘aproape teolog’. Motivele le-am explicat alta data. O zi buna.

      Like

  8. Desigur ca daca aplicam definitia d-lui Manastireanu ramin putini. Asta ar fi valabil pt orice stiinta. Si nu cred ca e corect. La fel ca peste tot sunt savanti mai mari si mai mici. Nu toti fizicienii au fost Einstein; dar Einstein n-a fost singurul fizixiena, etc… Stiu ca dinsul n-are nimic Dragomir. Personal, i-as considera teologi -sau savanti- pe cei ce se ocupa de cercetare sau pedau in Universitati. Ultimii fiind obligati sa cerceteze prin natura pozitiei, chiar daca unii o fac doar din obligatie. Dar si aici apare o problema. Vad profesori de seminar, avind pozitii administrative si-n seminar si-n cult, si pastorind biserici si calatorind pe meridianele lumii, mai mult sau mai putin justificat, si mai scriu si carti originale, profunde. Cu siguranta-s mai destepti decit mine dar si pt ei ziua are 24 ore, anul 365 zile (cine citeste sa-nteleaga). Revenind la Tzon si Dragomir, ambii au vocatie. Daca IT nu era teolog, Eugen Matei, ori Radu Gheorghita -ambii teologi- nu i s-ar fi adresat lui, ci mie. Era de mult, cu mult inainte de-a fi doctor, cind IT citea o carte pe zi -dupa metoda rapida-. Chiar daca asta nu-i studiu, e pasiune pt cunoastere…. Puteti stabili limita unde doriti. Si v-ati justificat punctul de vedere. Pina la urma exista teologie wesliana si nu stiu daca Wesley a fost teolog. Ca sa nu mai vorbim cite doctorate s-au dat in Moody ori Spurgeon. Si cind te gindesti ca primul avea probleme cu gramatica engleza, care-i mai usoara decit cea romana. Iar al doilea n-a intrat la Seminar… Geniul, ca si plinatatea Duhul Sfint sunt mai rare printre credinciosi, teologi ori ba.

    Like

    1. Cred ca in esenta suntem de acord si diferim in nuante.
      Eu incercam sa fac aprecieri tehnice, nu de natura spiritualitatii. Nu ca acestea din urma n-ar fi importante. Dimpotriva. Dar nu aceastra este problema.
      Faptul ca Eugen si radu i s-au adresat lui Iosof nu dovedeste nimic.
      Si noi discutam teologie aici si nu suntem nici unul, nici altul, teologi in sensul tehnic deplin al acestui termen.
      Dar se poate si sa nu fim de acord si sa raminem prieteni.

      Like

      1. Am inteles ce-ati scris dvs; eu n-am avut vreodata pretentia ca-s teolog. Iar pe dvs va consider unul.
        Cu putin efort, orice scriere poate fi atacata. Daca Tzon nu folosea mindria :”nimeni pina la mine cu exceptia lui Boa…” nu atragea atentia atit de mult. E asta cel mai important lucru spus de el? Matei poate fi atacat si el. Scrie sfrumos, iar incheierea e splendida pt ca face apel la Mintuitorul si la D. Sfint, dar lasa totul in limbo. Apoi, interpretarea ne-uniforma e tot un canon in canon. Dupa ce criteriu ne stabilim uniformitatea? Baptistii spun bine: FA nu-i carte de doctrina. Sunt acolo exemple penticostale si exemple baptiste pt care ne mai putem contrazice 20 mii de pina cind, dupa credinta dvs, vine Domnul! Ramine sa ne alegem canonul! Vorbesc fara ironie!
        Dincolo de vorbe frumoase, Tzon ne propune sa nu ignoram parantezele din Marcu 16. Necazul nu e teologic ci praxiologic. Cine crede valide acele “pretentii” ramine sa le traiasca/dovedeasca, spre bucuria mea sincera. Apoi, el spune ca cesationismul nostru Il impiedica pe Dumnezeu sa ne dea darurile pe care EL le-ar dori. Desi nu-i noua sub soare, aceasta afirmatie e asurzitoare. Dar, intrucit sunt tot mai putini cesationisti -de cind cu Tzon si strajerii- ramine sa se verifice praxiologic aceste pretentii. Domnul meu, Tzon e mai teolog decit cei ce se tot opinesc in declinari si conjugari sau in nu stiu ce detalii istorice, desi si astea-s importante . Si cum bine zicea V. Croitoru, are nas teologic fin (nu doar mare -n.a.). Si eu sunt om educat si apreciez aspectele stiintifice. Mai ramine s-avem si continut! Mai ales ca operam cu termeni mari: Adevar, Lumina, Dragoste, Cunoastere de Dumnezeu, etc. PAginii, vai de ei, n-au astfel de pretentii….
        Va propun sa raminen la lucruri mai vesele (poate tragi-comice) dar la subiect:
        Frunzaresc in viteza Afacerea Evanghelistul; 2 chestii amuzante:
        -subiectul dezbaterilor dintre delegatul lui Billy Graham (dr. Harszoti) si
        delegatii Uniunii Baptiste/Departamentul Cultelor, era… Iosif Tzon si nu B. G. cum era normal. Dupa 25 ani, atractia monstrului e vie (sic). EU votez cu el pt omul anului.
        -Ca sa raminem la definitia teologilor: Dr. Harszoti contesta doctoratul lui Talpos… Nu stiu cit de incontestabil e doctoratul lui H, care s-ar putea sa fie medic, dar e amuzant. Si asta fara a vorbi de plagiate pt ca nu asta obiecteaza dr. H la dr. VT.
        PS- mai nou vad ca e la moda ca celebritatile sa nu-si scrie ei cartile ci doar sa le semneze. Cind o sa am bani o sa angajez si eu 2 teologi drept consultanti si am sa semnez o carte ce va clarifica lucrurile (sic).
        Pina atunci, vorba regretatului pastor Cure: “da’ bun si milostiv e Dumnezeu, saracu’, ca nu-si pune mintea cu noi”.
        Zile Fericite!

        Like

  9. Amuzanta conversatie electronica. In ce priveste definitia unui teolog sunt de acord cu Danut Manastireanu si am gasit tragicomic anumite interventii de pe blogul lui MC mentioning teologi si biblisti ca si cum acestia ar aparea ca ciupercile dupa ploaie. Exista insa si exceptii, DM scrie despre doctorate si vreau sa mentionez pe Henri Blocher considerat unul din cei mai bun teologi evanghelici contemporan care nu are un doctorat dar e drept are si scrieri si ucenici si studenti. In ultimi ani a fost directorul programului doctoral de la Wheaton College. Fara sa se expatrieze dupa cum mi-a precizat in momentul in care a acceptat postul. E drept ca in lumea evanghelica romana contributile franceze, limitate intr-adevar, sunt mai putin cunoscute sau necunoste. Dar Henri Blocher este teolog si un om deosebit, si deosebit de modest.
    Trebuie sa marturisesc sa sunt de acord si in ce priveste mistica si mi se pare ca aceasta a saracit experienta crestinului si a redus pe Dumnezeu la ceva explicabil.

    Sarbatori Fericite La Anul si la multi ani. De aici de departe.

    Like

  10. Nici David Wright, regretatul istoric al bisericii de la Universitatea din Edinburgh, n-a avut doctorat; asta nu inseamna insa ca cei ce-l au sunt ultimii dintre oameni.

    Like

    1. Desigur, exista teologi fara doctorate, dar aceasta este mai degraba exceptia, decit regula. Nici examinatorul intern pentru teza mea, profesorul Tony Lane, de la London School of Theology nu are doctorat, dar opera lui este cea care-l recomanda. Precum si generatiile de teologi pe care i-a format.
      Haideti, va rog, sa discutam chestiuni de esenta, nu maruntisuri.

      Like

  11. M-am implicat doar in discutia care se purta dar nu mi se pare neaparat un maruntis cind unii isi leaga identitatea de ceea ce nu sunt.

    Like

  12. Corect, doctoratul e o diploma, care confirma ca esti specialist intr-un anumit domeniu. E un fel de cec in alb, pentru ca, daca nu publici nimic dupa obtinerea doctoratului, l-ai luat cam degeaba… Cine-l are sa dovedeasca acest lucru, iar cine nu-l are sa nu si-l doreasca cu tot dinadinsul. Iar daca se vrea doctor in oarece stiinta, atunci sa stie ca-l asteapta multa munca si o gramada de bani lipsa din buzunar… Plus, timp investit in chestia asta, drumuri, cercetare, biblioteci, bani si iar bani pe care nu-i mai vezi (asta daca nu cumva iti faci doctoratul intr-un domeniu profitabil financiar, ca-n teologie doctoratele se cam iau din dragoste de carte, nu de bani).

    Like

  13. Ma bucur ca am gasit pe cineva care are aprecieri la adrea fr. Dragomir,
    pastor baptist.
    Iubirea este lucru mare , dar cind e vorba sa apreciem o anumita activitate
    a unui om, tebuie s-o facem dupa adevar.
    Fratele Dragomir a fost la viata lui un autodidact de exceptie in ce priveste,
    studiul Evangheliilor.A zis cindva asa;”am scris un metru despre evanghelii”.
    Si pe mine m-a rugat ,cind eram la Aiud s-l ajut sa publice comentariile.
    Despre partea daca este teolog sau nu in sensul de performanta(studii si atestate)
    nu putem spune asa ceva, cu privire la fr. Stacu.
    Domnu sa binecuvinteze pe fr. Stancu si pe toti care contribuiti la aceste dicutii.
    Traian Capota

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s