Mihai Oara despre controversa din jurul lui Iosif Ton

Am descoperit zilele acestea pe internet controversa dintre Iosif Țon, fost pastor al bisericii baptiste din Oradea și unul din liderii baptiști din ultimele decenii, si Paul Negruț, actual pastor al aceleiași biserici și rector al universității Emanuel din Oradea. Pe scurt, Iosif Țon anunță într-un blog pe internet că este harismatic, iar Paul Negruț îl ”exclude” din părtășia baptiștilor. O cronica mai amănunțită a discuțiilor cu privire la acest subiect găsiți aici.
Ca ortodox nu doresc să mă implic în această discuție, ci doar să fac anumite observații  și să trag câteva concluzii.

Sola Scriptura și tradiția baptistă

Paul Negruț ”îl exclude” pe Iosif Țon din părtășia baptiștilor nu pentru că acesta din urmă ar fi călcat Scriptura, ci pentru că s-a îndepărtat de tradiția baptistă. El scrie (redau doar câteva pasaje):

De la început şi până în prezent, bisericile baptiste din România au fost plantate şi păstorite de oameni ai lui Dumnezeu care au primit mântuirea prin pocăinţă şi credinţa în jertfa Domnului Isus Hristos, au fost născuţi din nou, pecetluiţi, umpluţi şi călăuziţi de Duhul Sfânt în conformitate cu învăţătura Scripturii. Credincioşii baptişti ştiu în Cine cred şi ştiu ce cred! Ei calcă pe urmele înaintaşilor lor care mergând pe urmele Mântuitorului au plătit cu suferinţă şi jertfă credinţa în Domnul Isus şi nu s-au lepădat de credinţa lor până la moarte.

aul Negruț îl atacă deci pe Iosif Țon nu pentru încălcarea Scripturii, ci a tradițiilor baptiste. Dar nici măcar nu a baptiștilor în general, ci a baptiștilor din România.  Nu pot să nu-mi amintesc de câte ori am auzit pe prietenii mei baptiști acuzând Biserica Ortodoxă pentru că aceasta folosește Tradiția ca sursă de autoritate.  Iată deci un lider baptist, pastorul Paul Negruț , care argumentează în numele tradiției baptiste. Teoretic  baptiștii susțin Sola Scriptura, practic însă o încalcă, folosind-o doar ca o armă împotriva bisericilor istorice.

Există aici două deosebiri importante. Prima este că Biserica Ortodoxă recunoaște existența și importanța Tradiției, în timp ce baptiștii resping în principiu tradiția ca autoritate, cu excepția cazurilor când nu or resping, ca de exemplu atunci când o practică sau când o invocă drept autoritate, cum vedem în acest caz. A doua deosebire este că ortodocșii apelează la o Tradiție de 2000 de ani, moștenită de la apostoli și de la creștinii primelor secole (de aceea o scriem cu majusculă), pe când baptiștii apelează la o tradiție nu mai veche de o sută de ani în România sau de 3-400 de ani în general.

Cititi mai departe…

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

54 thoughts on “Mihai Oara despre controversa din jurul lui Iosif Ton”

  1. Amin! (Ma refer la urarea legata de binecuvintare) Asa sa dea Dumnezeu.
    In rest, cum ziceam, in ‘celelalte, sa ne lumineze Dumnezeu’.

    Like

  2. In primul rind scuze pentru greselile de ortografie si obraznicie.
    In al doilea rind tocmai acea traditie” bine inradacinata” dupa cum spuneti d-voastra poate deveni “un alt drum spre iad pavat cu bune intentii” pentru ca ” Multe cai pot parea bune omului dar la urma vede ca duc la moarte” si credeti-ma ca eu, personal,( nu stiu d-voastra ), cel putin in ultima vreme, mi-am pus serios la indoiala ” religia mea BAPTISTA” ( asa cum alta data am facut cu religia mea ortodoxa ) pentru ca la urma urmei nu religia MINTUIESTE ci Domnul ISUS, nu am nevoie de o alta religie ci de D. ISUS. Legamintul in apa botezului nu l-am facut cu biserica baptista ci cu Domnul ISUS, nu presedintele uniunii sau comunitatii baptiste a murit pentru pacatele mele ci Domnul ISUS si singele LUI ma spala de orice pacat si nu singele oricarui alt martir oricit ar fi fost de credincios si voi ajunge in cer nu datorita faptelor mele oricit ar fi ele de bune ci datorita HARULUI nespus de mare pe care EL l-a avut fata de viata mea.
    Si da, voi ramine baptist in marturisire, tocmai pentru ca nu este stufoasa, este simpla, la obiect, are argumente biblice( fara traditie ) si la urma urmei D. ISUS rezuma LEGEA si PROOROCII in DOUA porunci: “Sa iubesti pe DOMNUL DUMNEZEUL tau cu tot cugetul tau, cu toata si pe APROAPELE TAU ca pe tine insuti ” la care adauga NOUA porunca : SA VA IUBITI UNI PE ALTII ASA CUM V-AM IUBIT EU dupa care le face promisiunea DUHULUI SFINT ca si mingiietor, si calauzitor.
    Pe de alta parte nu pot sa fiu de acord cu cea ce se intimpla de ceva vreme vis-a-vis de Paul Negrut vs. Iosif Ton. E o palma data pe obrazul D. ISUS, un alt cui batut in palma Domnului. Domnul sa aibe mila de fr. Paul.
    Fiti binecuvintat si fiti o binecuvintare.

    Like

  3. Domnul meu,
    Multumim pentru punerea la punct. Eu sunt un (fost) baptist care a citit bine marturisirea de credinta baptista si pentru ca am gasit-o nesatisfacatoare si simplista in multe puncte, inclusiv cel privitpr la traditie, m-am alaturat unei traditii mai bine inradacinate istoric, liturgic si sacramental. Inteleg ca niciunul dintre aceste aspecte ale credintei nu are importanta pentru dvs. In definitiv toti avem draptul la propriile noastre orbiri.
    In final, daca nu va suparati, incercati va rog sa va respectati tara scriind corect romaneste. ‘Bateti’ si ‘cereti’ se scriu legat in contextul in care le-ati folosit dvs. Nu de alta, dar cei interesati ar putea sa nu va auda mesajul din pricina greselilor de ortografie.
    Si inca ceva. Scriptura ne invata ca in lucrurile (oricit de putine ar fi acestea) in care am ajuns de aceeasi parere sa umblam la fel, iar in celelalte sa ne rogam sa ne lumineze Dumnezeu. Eu zic ‘amin’. Dvs. ce ziceti?
    Sanatate.
    PS De vreme ce puneti la sfirsit acea intrebare (cam obraznica, fie vorba intre noi) ortodocsilor, ati face bine sa v-o puneti intii dvs. Evident, cu referire la teologia evanghelica, nu la cea ortodoxa, unde se pare ca aveti idei putine, dar bine consolidate, chiar daca se bazeaza pe invataturi preluate dupa ureche. Chiar daca, probabil, cu simnceritate. Vorba ceia, ‘drumul spre iad este pavat cu intentii bune’.

    Like

  4. Nu stiu citzi dintre cei ce-si zic baptisti si-au citit Marturisirea de Credinta unde spuna ca BIBLIA este singura norma de viata si traire crestina, ca traditia orice forma si haina ar imbraca, nu poate si nu are voie sa devina norma , ca nu poate si nu are voie generatia trecuta sa-mi spuna cum sa traiesc prezentul fara sa imi ofere principii ci doar forme goale. Ca de fapt fiecare generartie TREBUIE sa-L gaseasca pe DUMNEZEU, trebuie sa se intilneasca cu EL , TREBUIE sa-L IUBEASCA, si sa faca voia LUI cea buna, placuta si desavirsita pe care nu o ve-ti gasi in alta parte decit in SCRIPTURA. In viata oamenilor ve-ti gasi doar frinturi de viata si nici odata intregul.
    Aceasi Marturisire spune ca singura posibilitate de a ajunge in CER este sa fi nascut din nou prin lucrarea DUHULUI SFINT. Ori credeti cumva ca DUHUL lucreaza dupa traditii? Nu cumva incercind sa salvam traditia baptista chiar, uitam sa traim calauziti de DUHUL? Nu cumva luptind pentru ” IDENTITATEA ” noastra uitam ca DUHUL este DUMNEZEU, ca lucreaza in perfecta uniune cu TATAL SI FIUL, si nu dupa formele oamenilor? Ca de fapt DUHUL este cel care da daruri cum vrea si ce vrea si toate darurile sint pentru zidirea altora. As vrea sa aduc aminte FRATILOR mei ca inainte de a avea darurile DUHULUI SFINT trebuie sa se vada Roada DUHULUI trebuie sa vada si altii ca aveti aceasta roada, ca DUHUL SFINT inca face minuni, inca vindeca oameni, inca vorbeste in alte limbi, ca trezeste oamenii si ii misca ii face sa fie cu adevarat vase de cinste in mina STAPINULUI ca de fapt acolo se vede PLINATATEA si CALAUZIREA Duhului Sfint. Intr-un cuvint DUHUL LUCREAZA.
    Si as vrea sa-i intreb pe cei care-si zic buni ORTODOCSI, citzi atzi avut curajul nebunesc de a va pune la indoiala religia cu invataturile ei comparind-o intru totul cu BIBLIA si pe urma sa traiti in LUMINA Scripturilor? Si apropo in numele carei biserici ati facut legamint in apa botezului nu cumva ati fost botezati( chiar copii fiind ) in NUMELE TATALUI, FIULUI si DUHULUI SFINT ? Cum de traiti atunci fara sa va intereseze cele trei TREI PERSOANE ale DUMNEZEIRI? Cautati-L pe Dumnezeu cita vreme se mai poate gasi. Bate-ti, EL va deschide. Cere-ti, EL va va da.
    FITI BINECUVINTATI.

    Like

  5. Care baptisti? Banuiesc ca toti avem unele probleme teologice, mai mari sau mai mici, dar cred ca Baptistii sunt cei mai aproape de crestinismul Noului Testament – de aia si ma consider baptist. Dar – FYI – nu sunt un baptist din ala (daca exista asa ceva) care crede ca penticostalii, crestinii dupa evanghelie etc sunt eretici. De fapt am fost destul de mult timp in relatii f bune cu biserici ‘non-denominational,’ si inca mai sunt. Am prieteni prezbiterieni, penticostali, metodisti, ortodocsi etc.

    Eu nu am nimic personal cu Ton. Nu am avut niciodata, si in trecut a fost invitat de mine personal la biserica unde slujeam…chiar cred ca am o relatie buna cu el.

    Dar – nu cred ca cineva poate fi si strajer si baptist in acelasi timp (ca e Ton, Negrut, sau Cristi Ratza etc.). Tu crezi ca e posibil sa fi si strajer si baptist?

    Like

  6. @ Cristian Ratza (Seul, South Korea). Tu vrei sa spui ca baptistii nu au probleme teologice? Cum se face atunci ca potrivit teologiei lui Daniel Chiu, chiar si Paul Negrut este eretic? Totusi, cu toate diferentele majore dintre voi, nu recunoasteti ca aveti probleme dar nu va sfiiti sa aruncati cu pietre in Iosif Ton. Daca unul e inaltat intre voi, imediat va inchinati toti inaintea lui. Nu mai e pastor, rector, vice etc, va deziceti de el. De ce nu va delimitati de aberatiile lui Negrut in ce priveste practica de la evanghelizari in care recurge la sensibilizarea emotionala fara a predica Evanghelia?

    Like

  7. Domnule Alin Cristea,

    Vă muțumesc pentru că v-ați făcut timp să răspundeți cu argumente la articolul meu. Este reconfortant să găsești persoane care dialoghează în mod civilizat, în loc să facă etichetări ieftine.

    Am încercat să răspund la două obiecții pe care evanghelicii le au față de Ortodoxie: (1) ”ortodocșii se țin de Tradiție, dar evanghelicii se țin de Scriptură” și (2) ”ortodocșii au instituții supra-bisericești, deoarece singura biserică legitimă este cea locală”. Fără să intru în substanța acestor obiecții, am vrut – și sper că am reușit – să arăt că avem de-a face cu ceea ce se poate numi o ”distincție căreia îi lipsește diferența”.

    Wikipedia definește această expresie: ”A distinction without a difference is a type of argument where one word or phrase is preferred to another, but results in no difference to the final outcome. It is particularly used when a word or phrase has connotations associated with it that one party to an argument prefers to avoid.”

    Dumneavoastră încercați să precizați care este diferența în această distincție fără diferență. Nu contează faptul că ortodocșii se referă la Tradiție în timp ce baptiștii se referă la tradiții. Este adevărat că Tradiția ortodoxă este diferită de tradițiile baptiste. Totuși, în ambele cazuri se apelează la ceva care este în afara limitelor stricte ale Scripturii. Evanghelicii combat în principiu Tradiția, după care în mod practic fac apel la propriile lor tradiții. Ergo, obiecția evanghelică după care ortodocșii au surse extra-scripturale este puțin ipocrită. Ar fi mai corect ca dezbaterea dintre evanghelici și ortodocși să se refere la care dintre aceste tradiții este corectă. Odată ce se cade de acord asupra acestui punct, un ortodox ar atrage atenția asupra faptului că Tradiția ortodoxă este bazată pe contextul bisericii primare, pe hotărârile unor sinoade la capătul unor controverse care au durat zeci de ani și la o practică veche de două mii de ani.

    Tot așa, baptiștii proclamă supremația bisericii locale, dar în practică anumite organisme supra-bisericești, cum ar fi Uniunea Baptistă, iau hotărâri care se aplică tuturor bisericilor locale. Este adevărat că Iosif Țon nu a fost excomunicat, doar înlăturat. Baptiștii se feresc să folosească anumite cuvinte care ar suna ca la ortodocși. Un angajat nu este dat afară, ci disponibilizat. Care este diferența?

    Pe un subiect puțin diferit, ați afirmat că perioadele de agitație prin care trec periodic bisericile evanghelice au un mare potențial, pentru că, printre altele, îi determină pe oameni să citească Scriptura. Aici aș dori doar să observ că citirea Scripturii nu este un bine absolut. Nu trebuie decât să vă uitați la grupuri care citesc cu râvnă Scriptura, dar care sunt eretice – vezi cazul martorilor lui Iehova. Sunt mai impresionat de alt aspect al așa-numitelor treziri, și anume de întoarcerea la pocăință a multor ne-creștini sau indiferenți. Totuși, observ din istorie că evanghelizarea treptată și consecventă, urmată de învățătură treptată și consecventă, a avut un mai mare și mai îndelungat efect. Problema agitație urmate de schismă este că rupe comunitatea, creează animozitate și mândrie spirituală (”noi suntem mai buni decât ceilalți”).

    Ați scris, ”Un lucru e sigur: Neo-protestanții nu pot fi învinuiți pentru procesul de secularizare a societății din ultimele secole. ” Iată o afirmație cu care sunt parțial de acord. Totuși, în cartea sa Dans de unul singur, Frank Schaeffer descrie următoarea progresie, tipică societăților preponderent protestante:

    1. Sola Scriptura dă fiecărui creștin libertatea să-și creeze o nouă biserică, după propria lui înțelegere.
    2. Cu timpul se formează zeci sau sute de denominații creștine.
    3. Singurul mod prin care societatea poate să facă față controverselor dintre ele este să declare că diferențele nu contează, ci decența și morala membrilor societății.
    4. Se constată astfel că morala poate exista în afara religiei (”care religie, din moment ce sunt atât de multe?”), și credința este un fenomen secundar.
    5. În consecință societatea se secularizează, dezvoltând o cultură complet desprinsă de religie.

    Fenomenul secularizării este mai evident în țările cu tradiție protestantă. M-am plimbat pe străzi în Copenhaga, unde am văzut puține biserici, și acelea convertite în restaurante și cluburi. Roma, Madridul sau Bucureștiul sunt pline de biserici. Totuși, cultura secularizată occidentală pătrunde de acum peste tot, așa că secularizarea devine un fenomen universal. Secularizarea este deci o consecință indirectă a procesului de fărâmițare și slăbire a bisericilor.

    Like

  8. @Cristi

    ai scris “Ca sa poti sa sustii ca cineva care adereaza la miscarea stajerilor poate sa fie si baptist e ceva ce eu nu pot sa inteleg.
    Clarifica-mi te rog si mie, cum poti sa fi si baptist si ‘strajer’ in acelasi timp! It excapes me!!! ”

    Nu pot spune ca cunosc sau inteleg gruparea/miscarea Strajerii (deoarecum numai prin razboiul fratricit Negrut vs. Ton am ajuns sa aud ce ei si sa citesc citeva despre ei si de la ei). Din articolul lui Ton, “De ce sunt Carismatic?” se intelege clar ca el nu considera o contrazicere sa fie Carismatic si in acelas timp sa-si pastreze originea si identitatea de Baptist. De fapt el explica clar si succinct cum co-existeaza Carismaticii in denominatiile lor originale (primul paragraf a lui Ton).

    De fapt de la inceputul acestui “2nd wave” – miscarii Carismatice sau neo-Protestantism, in the 60s, ft. multe denominatii si pastori au fost influentati (1st wave, se considera miscarea de la Azusa church si Penticostalismul; 3rd wave, se considera miscarea Word-of-Faith/Latter-Rain). Printre pastorii care au fost “sedusi” de aceste “manifestari” a Duhului Sfant se numara cei din denominatiile Baptiste, Metodistii, non-denominationals, si chiar Luteranii si Anglicanii.

    Am fost surprins, sa citesc si invat ca denominatia mea (care este destul de conservativa, Lutheran Church Missouri Synod – LCMS) a cerut un studie de la profesorii seminarici din Saint Louis si Ft. Wayne asupra acestui subiect … Carismaticii din randurile pastorilor Luterani care apartin de LCMS.

    Very fascinating reads: THE CHARISMATIC MOVEMENT
    http://www.lcms.org/pages/internal.asp?NavID=516

    The document “The Lutheran Church and the Charismatic Movement (1977)” concludes with the words:

    A Concluding Word
    The Lutheran Church has a rich heritage of Spirit theology in its confessional writings, in its exegetical studies, and in its hymns and prayers. As the church seeks to fulfill its mission in the world, we are grateful to God for the renewed interest which many Christians in all
    generations take in the work of the Holy Spirit. May this same Spirit lead us into all truth as He has promised.

    May we continue to implore our gracious Lord for an ever-increasing measure of His Holy Spirit. May we confidently trust that He will breathe new life into His church everywhere, calling sinners to repentance, creating in them through the Word a saving knowledge of the Lord Jesus Christ, working in them the desire and the strength to serve their Savior in newness of life, and sustaining them in this faith as we and all Christians everywhere wait for the coming of our Lord Jesus Christ. Through Him we have spiritual life and strength, assurance and hope, for the Savior has promised: “I will pray the Father, and he will give you another Counselor, to be with you for ever.” (John 14:16)

    Like

  9. @Highlander, et al

    LOGIC 101 … AND, OR statements.

    Exemplu AND: Sft. Apostol Pavel este = cetatean roman SI cunoaste limba greaca.
    SI simbolic scris cu “+” sau “&”.

    Examplu OR: Neo-Protestantii pot fii = grupari de crestine SAU / ORI grupari pseudo-crestine.
    SAU / ORI simbolic scris cu “/” sau “,”.

    Uneori simbolul “/” denota despartirea intre doua cuvinte sinonime (ex. de mai sus “SAU / ORI”) care amandoua aduc a mai bogata nuanta si intelegere la tema de discutie.

    Sper ca acuma sunteti lamuriti sau clarificati cu folosire mea de simbolul “/” in contextul: “Daca sunteti interesati, din adevar, sa stiti de ce am bagat pe toate aceste grupe crestine/ pseudo-crestine in aceasi oala, va pot raspunde ?”

    Va rog Highlander, sa nu folositi metoda celor din Highlands inainte de ‘batalie’/dezbatere!!! Oare nu traim in sec. XX ?!?

    Like

  10. La lista intre diferentele dintre Neo-Protestanti si “magisterial Reformers” (sec. XVI Protestants) din lista de sus (#3) se mai adauga:

    i) low vs. high view of the Blessed Virgin
    j) low vs. high view of the 7 Oecumenical Councils of the Church (and the major decisions taken)
    k) low vs. high view of ecumenical dialogue with other Christians (unfortunately my denomination, LCMS, has a pretty low view).

    NOTATI: Se intelege ca prin acesta definitie (neo-Protestant) care incearca sa caracterizeze cat mai pe larg aceste multe grupari Crestine si pseudo-Crestine, vor fii grupuri de Crestini care nu usor cad intr-o grupare sau alta (de exemplu Presbyterieni, Metodistii … care sunt mai aproape de Anglicani decat de Baptisti, Puritani/Congregationalisti si ceilalti neo-Protestanti, dar au aparut prin acelas timp ca si Baptistii si Puritanii). Deci nu este o definitie 100% exacta, dar descriptiile cu punctele 1,2,3 de mai sus ajuta a intelege diferentele generale si specifice intre aceste doua grupari din ramura Protestantismului (magisterial/Reformation Protestants vs. neo-Protestants).

    Like

  11. Mr. Fairbairn was at Eger at EuroLeadership Forum, and i had the priviledge of hearing him on Orthodoxy two times. It may be that he has a vision problem (his does not fix his eyes on the person he’s speaking with) but he surely has a hearing one. He cannot hear except loud sounds and he has some device in his ear to help him. You may all know that one of his books is translated in Romanian: “Ortodoxia Răsăriteană din perspectivă occidentală, Don Fairbairn, Editura Multimedia Arad, 2005, Nr. Pagini: 283”

    Like

  12. @Highlander

    am folosit termenul “pseudo-Crestini” ca sub-grupare in grupa de “neo-Protestanti.”

    Exemple de pseudo-Crestini: Martorii lui Jehovah, Mormonii, Christ Scientist Church, toate gruparile asa zise crestine asociate cu Anthroposophy si Theosophy (Rudolf Steiner, “The Christian Community”).

    Exemple de ne-eretici-Crestini din grupa de neo-Protestanti= Penticostali, Adventisti (vedeti rezervatia lui Walter Martin in “The Kingdom of Cults cu referire la Adventisti), Charismatici, Metodisti, Church of Christ Christian, etc (majoritate gruparilor fondate dupa Reforma Protestanta din sec. XVI).

    Va rog nu imi puneti cuvinte (ne-adevarate) in gura .. eu am scris “Daca sunteti interesati, din adevar, sa stiti de ce am bagat pe toate aceste grupe crestine/ pseudo-crestine in aceasi oala, va pot raspunde ?”

    … “/ “= “sau,ori”.

    Parul este despicat (in 4) acuma, sper!

    Like

  13. @Highlander

    Scuzele acceptate. Imi dau seama ca in aceste discutzii fierbinte este usor sa se sara la hyperbolice 🙂

    De ce am folosit termenul neo-protestant pt. jehovisti, ca si pt. baptisti, adventisti, baptisti, etc. ?

    Pt. TREI motive. Si aceste 3 motive, nu includ motivul/cazul “fratilor ortodocsi despre neoprotestanti, toti o apa si-un pamant, sectanti, eretici.”

    #1. Motiv historic (infiintare). Neo-protestantii, adica, gruparile Crestine (si pseudo-Crestine) care sau format dupa secolul Reformatiei (sec. XVI). Reformatia Protestanta (vs. Catolica) din sec. XVI include pe biserica Evanghelica Luterana, biserica Catolica Anglicana, biserica Reformata (Zwinglians & Calvinists) si Anabaptistii (nowadays Menonnites, Amish).

    Baptistii origineaza din sec. XVII cu John Smyth (1609). In vremea de “Age of Reason si Enlightnment” sau format si alte grupari, Metodistii, Puritans/Congregationalists, Church of Nazarene, Church of Christ – Christian, Adventistii, Church of Science, Mormons, Jehovah’s Witnesses etc. (sec. XVIII & XIX). In sec. XX sa format biserica Penticostala (cu ramurile mai contemporane de Carismatici si Apostolice/Third Wave /Word of Faith movements).

    Toate acestea spuse, neo-Protestant = nou Protestant. Toate aceste grupe care origineaza din sec. XVII-XX sunt considerate noi protestante. Ele sunt ¤TOATE¤ ramuri dezvoltate ¤dup¤ Reforma Protestanta din sec. XVI, si mai ales pe motivul ca reformele respective (luterana, anglicana, calvinista, anabaptista) nu au fost adecvate/suficient de corecte.

    Imi dau seama ca aceasta definitie este ft. generala si include in grupa ft. diverse grupe. Un alt motiv pt. acest termen si acesti membrii este pt. #2

    #2. Motiv teologic: eschatologic & restaurativ (Restoration movement / Restorationism)

    Majoritatea din membri listati ca neo-Protestanti
    [Baptistii origineaza din sec. XVII cu John Smyth (1609). In vremea de “Age of Reason si Enlightnment” sau format si alte grupari, Metodistii, Puritans/Congregationalists, Church of Nazarene, Church of Christ – Christian, Adventistii, Church of Science, Mormons, Jehovah’s Witnesses etc. (sec. XVIII & XIX). In sec. XX sa format biserica Penticostala (cu ramurile mai contemporane de Carismatici si Apostolice/Third Wave /Word of Faith movements).] au o teologie eschatologica de pre/post-milenialism (vs. amilenialism care este predominant in bisericile vechi istorice – Romano-Catolice, Ortodoxe, Anglicane, Luterane, Reformate).

    O alta distinctie mare este acest sense de Restoration (movementul in sine si sensul de restaurare teologica la adevarul bisericii Nou Testamentale). Vedem acest sens de restaurare in scrierile tuturor gruparilor Crestine (Church of Christ – Christian, Methodist, Adventist) si pseudo-Crestine (Christ Scientist Church, Jehovahs Witnesses, Mormons) care au inceput sau dezvoltat in sec. XIX in S.U.A. Toate aceste grupari se considera dreptii crestini, cei mai aproape de ucenicii lui Isus si Apostolilor, a bisericii din primul sec.

    3. Altele:
    Alte disntictie intre neo-Protestanti (noi Protestanti) si “magesterial Reformation” Protestanti (cei din sec. XVI cu exceptia extremistilor/anabaptistilor) sunt:

    a) a low vs. high view of ECCLESIOLOGY (What is the church? and What makes the church church?)
    b) a low vs. high view of the SACRAMENTS (Word-only divine services vs. Word & Sacrament divine service)
    c) a low vs. high view of OFFICE of the HOLY MINISTRY (priesthood of all believers vs. priesthood-of-all-believers & the Office of bishop/priest/deacon)
    d) a low vs. high view of the SAINTS of the Church (word saint is not used or discouraged, saints are not commemorated or remembered)
    e) a low vs. high view of the CHURCH YEAR (Christian calendar year, with all the major events in the life of Jesus Christ, not just Christmas-Easter-Pentecost)
    f) a low vs. high view of the DIVINE SERVICE (liturgical service vs. worhsi-tainment praise-band style of service)
    g) a low vs. high view of CATECHISM (statements of faith are formed and ‘set in stone’ via a book of catechism/book of confession vs. a free-flowing way of teaching the Faith or adding personal experiences and thoughts to the Faith)
    h) a low vs. high view of the BIBLE (¤most important one, in my opinion¤) … is the human mind ¤ministerial¤ or ¤magisterial¤ to understanding/teaching/confessing/believing the Word of God ? … this distinction would made Roman-Catholics be in the ¤low view¤ category since Ex Cathedra (Magisterial Office of the Pope) is infallible in matters of Faith and Morals according to this church).

    Like

  14. In rog pe domnul Borlean sa explice, cum a promis, de ce a pus aceste grupari laolalta.
    Termenul ‘neoprotestant’ are acest mare cusur de a permite alaturarea acestor entitati evident incompatibile. De aceea eu incerc sa promovez termenul ‘evanghelic’, care exclude mormonii si iehovistii, dar si pe adventistii ne-evanghelici. Sper ca e clar ce gindesc eu despre asta.
    Scuzele cuvenite sunt acceptata cu aprecieri.

    Like

  15. Am vrut sa spun sofistica.
    Negrut nu are dreptul sa vorbeasca in numele Uniunii, decit insarcinat de aceasta, cea ce nu s-a intimplat.
    Desigur, ‘excomunicat’ se referea la evaluarea lui ca Ton nu mai e baptist.
    Eu nu sunt un fan al strajerilor. Sunt alergic la fanatismul de orice gen.
    Dar ei nu au inca o doctrina clar definita si de aceea aceste masuri imi par primite.
    Negrut are polite de platit lui Ton. Nu este voeba, deci, de apararea vreunei doctrine, ci de un razboi fratricit, penibil.

    Like

  16. Cred ca maestrul la sofoctica esti tu 🙂 (whatever that means).

    Negrut nu la ‘excomunicat pe Tson. Nu poate face asta pt ca Tson nu este membru in Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania (din cate stiu eu). Si totusi, ca si VP al conventiei baptiste cred ca are tot dreptul sa faca o astfel de (obvious) afirmatie:
    “Aderarea lui Iosif Ton la miscarea religioasa Strajerii reprezinta o lepadare de invatatura si practica baptista cu privire la Persoana si lucrarea Duhului Sfant al lui Dumnezeu. De fapt, Iosif Ton imbratiseaza invatatura si practicile carismatice si, prin urmare, nu mai este un credincios baptist…”

    Ca sa poti sa sustii ca cineva care adereaza la miscarea stajerilor poate sa fie si baptist e ceva ce eu nu pot sa inteleg.
    Clarifica-mi te rog si mie, cum poti sa fi si baptist si ‘strajer’ in acelasi timp! It excapes me!!! (Pana si Dan Bercianu care a fost baptist isi da seama ca strajerii au probleme teologice [http://www.radiounison.ro/editorial/iosif-ton-si-%E2%80%9Cstrajerii%E2%80%9D.html]. Bercianu a plecat de la baptistii, probabil observand ca nu este pe aceaasi linie cu ei. Corect.]

    M-ai facut sa zambesc cand ai scris “idolul” meu! You are funny man! :):)
    (Presupun ca nu ai citit ce am spus mai sus; Nu sunt fan nici Negrut nici Tson desi am invatat mult de la amandoi; Personal nu am nimic impotriva lor si le doresc numai bine)!

    Like

  17. …ziceti “grupuri pseudo-crestine” ??!

    Cu tot respectul dar nici nu merita efortul sa mai discutam atunci…

    Il las pe Danut si pe altii sa va explice, daca ei nu sunt deranjati ca ii considerati “pseudo-crestini”.

    Domnu’ Danut, in contextul ultimei interventii a dlui Borlean unde numeste pe neoprotestanti “pseudo-crestini”, permiteti-mi sa imi retrag afirmatia de la finalul commentului precedent unde ziceam: “sunt convins ca dl Borlean nu este ignorant”.
    Cu tot respectul,
    Highlander, un “pseudo-crestin” penticostal.

    Like

  18. Ok, mea culpa. Am fost impertinent si imi cer scuze dlui Borlean. Dar totusi, credeti ca e corect, cand se vorbeste de neoprotestanti, sa se puna in aceeasi oala baptistii si penticostalii si crestinii dupa Evanghelie, cu ereticii martori ai lui Iehova? Oare ce comunica asta despre perceptia dlui Borlea cu privire la neoprotestanti!? Asta e ceea ce am vrut sa semnalez. Si da, modul in care am facut-o a fost o reactie la acea veche mentalitate a fratilor ortodocsi despre neoprotestanti, toti o apa si-un pamant, sectanti, eretici – din moment ce ii asociaza cu martorii. Sunt convins ca nici d-voastra nu sunteti de acord cu asta. Si ok, mie mi-ati dat peste gura si pe buna dreptate, dar lamuriti-l si pe dl Borlea cu privire la cele amintite mai sus, desi sunt convins ca dl Borlea nu e un ignorant, altfel nu ar fi dobandit respectul si apararea d-voastra.

    Like

  19. No, you never offended me, nor do I expect you to do. I was asking if you have such a close connection with this guy that he dares to address you in such un rude manner. That was the sense of my question.

    Like

  20. Danut,
    I can understand that this new issue/revelation of Joseph Tson is still boiling and drawing more fuel (comments/attacks/& counter-atacks across the web).

    I just felt (maybe misplaced or naive) that you felt offended by something I had written when you wrote “Domnule Borlean, ati pascut cumva bobocii pe toloaca cu acest tsinc impertinent?” …

    I did not realize I did something “impertinent” in my posts. Am I misunderstanding something here Danut?

    Like

  21. Gabriel,
    The issue of Joseph Tson becoming a charismatic has stirred up spirits here in Romania, which made Paul Negrut to ‘excommunicate’. As a result, the pack of wolves that surrounds him are attacking viciously all those who dare to express a different opinion. That is the source of the ‘highlander”s coward violence (he hides behind a nickname, like all cowards, because he does not dare to swear in broad daylight, and assume responsibility for it). That is the reason of my firm response.

    Like

  22. Dr. Bradley Nassif, the arch-expert in the Orthodox-Evangelical dialogue, considers Don Fairbairn’s book the best presentation of Orthodoxy done by an Evangelical.

    Like

  23. regarding Patristics … informatii sumare despre DONALD M. FAIRBAIRN, Ph.D. (referat de Cristi mai sus):

    http://www.gordonconwell.edu/prospective_students/donald_fairbairn

    4 carti scrise (ft. interesante):
    # Life in the Trinity: An Introduction to Theology with the Help of the Church Fathers (IVP Academic, 2009)
    # Grace and Christology in the Early Church (Oxford University Press, 2003)
    # Eastern Orthodoxy through Western Eyes (Westminster John Knox Press, 2002)

    dupa citirea “Eastern Orthodox Christianity: A Western Perspective” si “Eastern Orthodox Theology: A Contemporary Reader” by Daniel B. Clendenin (a phenomenola read) mi-am dorit sa citesc si cartea Fairbairn “Eastern Orthodoxy through Western Eyes” dar nu am ajuns inca la acesta.

    Like

  24. @Cristi,

    mersi pt. raspunsul tau (si pt. ca mi-ai luat intrebarea in serios, si fara jignire). Nu am stiut ca Calvin era ‘fan’ a lui Chrysostom (favoritul meu ‘preacher’ at antichitatii). Mersi si pt. referintele cu respect la studiile patristice din randurile evanghelicilor), … dar sa nu ajunga sa fie studii ‘trist(ic)e.’

    Intrebarea mea originala, din threadul primar se refera (indirect) la faptul ca biserica primara avea “Word and Sacrament” in viata bisericii, dar neo-Protestantii au “razalit” sacramentele. De ce?

    Like

  25. @Highlander

    cu privire la postul dumneavoastra “Ho ho ho Borlene, ca te-ai bagat de-a binelea in balarii. De unde pana unde i-ai bagat tu pe toti in aceeasi oala: baptisti, penticostali e una, si adventisti, martori lui Iehova (mai ales – eretici) e cu totul altceva. Cum poti sa faci o asemenea confuzie puierila?”

    Puteti sa-mi spuneti ce inseamna cuvintele “balarii” si “puierila” ? (imi pare rau dar eu am numai 7 clase de limba romana, pe serioase).

    Daca sunteti interesati, din adevar, sa stiti de ce am bagat pe toate aceste grupe crestine/ pseudo-crestine in aceasi oala, va pot raspunde ? Daca nu sunte-ti interesat, atunci voi incheia subiectul acesta, aici!

    Cu respect.

    Like

  26. @Danut

    cu privinta la postul dmnvoastra “Domnule Borlean, ati pascut cumva bobocii pe toloaca cu acest tsinc impertinent? Oricum, este clar ca vibe dn balarii si tot acolo ajunge, daca continua in stilul asta.”

    pot spune ca nu inteleg toate cuvintele scrise (din pacate am emigrat din tara cu doar 7 clase ‘sub curea’ si de acea limba mea mai principala este engleza). Dar mi se pare, dupa ‘tonul’ dmnvoastra si lui Highlander ca am calcat pe niste degete, si am “ruffled some feathers.” Imi cer scuze pt. ca cea ce am scris a ajuns la aceste tonuri.

    Probabil ca am sarit cateva carutze in scrierea postul meu cu intrebare pusa, probabil ca suna postul/intrebare suna fortzata sau puternica, probabil ca am facut unele greseli. Puteti va rog sa ma corectati, care este sau care sunt chestiile care v-a(u) iritat ?

    Cu inima de pace si parere de rau.

    Like

  27. Cristi, faci sofoctica si asta nu ajuta deloc.
    Char si tu, care recunosti ca baptistii au traditie (ceea ce este vizibil cu ochiul liber pentru orice om de bun simt) esti sfios in a folosi cuvintul. De ce? pentru ca baptistii sunt alergici la el.
    Te asigur ca Paul Negrut nu va indrazni sa foloseasca vreodata acest termen in adresarile lui ex cathedra.
    Si inca ceva. Nu el, ci o biserica locala, i-a dat lui Iosif Ton calitatea de baptist.
    In consecinta, nu el, care se erijeaza intr-o instanta asupra careia nu are nici un drept – nici macar Uniunea Baptista nu l-a insarcinat cu asemenea sentinte de excomunicare, ci si-a luat singur, in mod samavonic, acest drept – ci o biserica locala ii poate retrage aceasta calitate.
    Asta confirm teologiei pe care o proclama, dar n-o practica idolul tau oradean.

    Like

  28. Contrarietatea este semn bun. Poate veti ajunge la o definitie mai flexibila si mai contextuala a respectului.
    Vreti sa spuneti, cumva, ca ar trebui sa respectam impertinenta? Eu cred ca nu. E preamulta imprejur si trebuie pusa la punct imediat. Ca sa invete, daca nu stiu.

    Like

  29. Faptul ca evanghelicii (mai precis, unii dintre ei) sunt interesati de patristica este un fenomen extrem de pozitiv. In ce masura va reusi aceasta sa scoata evanghelistmul din conul de umbra secatra in care l-a plasat fundamentalismul este ceva ce ramina de demonstrat. M-as bucura ca efectul sa fie pozitiv. Deocamdata e prea devereme pentru a sti.
    PC In ce priveste musura in care competentele patristice ale lui Marius Cruceru pot influenta jungla fundamentalista emanuelista, asupra acestui lucru se mai poate discuta. Semnele, oricum,chiar in ce-l priveste pe Marius, nu cunt dintre cele mai bune.

    Like

  30. Raspuns scurt: ei se refera in general la ceea ce deduc direct din NT (nu din scrierile apostolilor). Pe de alta parta, in general reformatorii aveau o cunostinta destul de buna a parintilor bisericii. De exemple Calvin era ‘fan’ a lui Chrysostom…nu numai Augustin…Poate altii pot spune mai mult.
    Din cate vad eu. evanghelicii incep sa se uite tot mai mult la perioada apostolica si patristica, si asta e bine (la GCTS – Charlotte tocmai au angajat un profesor f bun in patristica – Fairbarn)! Blessings!

    P.S. Cruceru de la Emanuel cunoaste (cred) f bine perioada patristica – de aia e patratos! 🙂

    Like

  31. Nu stiu la ce te referi. Eu nu zic ca nu este traditie baptista. Normal ca este. Doar zic ca domnul Oara e gresit sa-l acuze aici pe Negrut ca ceea ce face este din cauza traditiei baptiste veche de 100 de ani etc…
    Pt ca din textul lui Negrut reiese ca el contesteaza ceea ce contesteaza bazat pe Scripturi si exemplul Mantuitorului…deci nu vad unde este traditia baptista aici…Personal cred ca aversiunea ta impotriva lui Negrut (eu nu sunt nici fan mare nici nu am nimic impotriva, la fel ca si la Tson) te face sa ataci pe oricine ii ia apararea….Eu nu vad de ce Oara in primul paragraf face apel la traditia baptista cand de fapt Negrut se refera clar la Scriptura si Mantuitorul!!!

    Pe de alta parte, Negrut are tot dreptul sa faca apelul la ‘traditia baptista’ (eu m-as referi la credinta/crezul baptist) cand ‘exclude’ pe cineva din biserica baptista. Personal, eu m-as exclude pe mine insumi daca as incepe sa am dubii despre crezul baptist si as avea tendinte si inclinatii penticostale. P.S. Dupa cum stii, nu toti baptistii sunt cesationisti. Eu in nici un caz nu sunt…si la fel si John Piper – intre multi altii. (Nici Martyn-Lloyd Jones nu a fost cesationist)!

    Like

  32. Domnul Danut a spus:””Domnule Borlean, ati pascut cumva bobocii pe toloaca cu acest tsinc impertinent? Oricum, este clar ca vibe dn balarii si tot acolo ajunge, daca continua in stilul asta.
    Domnu’ Highlander, nu uitati ca aici nu e mahala, ca prin alte parti. Tineti-va gura in friu, ori v-o invhid eu pe veci. Cel putin aici.”

    Eu intreb:”Dumneavoastra chiar incercati sa incurajati respectul pe acest blog?:) Va rog sa-mi iertati interventia,sunt prima data aici,dar sunt contrariat…

    Like

  33. Domnule Borlean, ati pascut cumva bobocii pe toloaca cu acest tsinc impertinent? Oricum, este clar ca vibe dn balarii si tot acolo ajunge, daca continua in stilul asta.
    Domnu’ Highlander, nu uitati ca aici nu e mahala, ca prin alte parti. Tineti-va gura in friu, ori v-o invhid eu pe veci. Cel putin aici.

    Like

  34. Ho ho ho Borlene, ca te-ai bagat de-a binelea in balarii. De unde pana unde i-ai bagat tu pe toti in aceeasi oala: baptisti, penticostali e una, si adventisti, martori lui Iehova (mai ales – eretici) e cu totul altceva. Cum poti sa faci o asemenea confuzie puierila?

    Like

  35. @evedyahu /Cristi

    Poti sa-mi explici tu cum neo-protestantii (Baptistii, Penticostalii, Adventistii, Martorii lui Iehova, Charismaticii, etc.)… vorbesc despre viata si obiceiurile bisericiilor lor fiind drept “nou testamentale” sau asa cum a fost “biserican nou testamentala” fara ca sa verifice daca aceasta viata si obiceiuri (traditie) este asemenea ca biserica primara (primele 3 secole).

    Este, mi se pare mie, absurd, sa interpretezi un document ca Noul Testament fara sa si studiezi mediul vietii bisericii primare.

    Point in case, acum doi ani am vorbit cu un nou pastor baptist roman din SUA (care recent a terminat PhD-ul in teologie) si am fost UIMIT sa aud ca nici nu a citit nimic din perioda post-apostolica (sec. I si II), de exemplu scrisoarea lui Clement de le Roma ca.92AD, Irenaeus, Polycarp, Ignatius, Justin Martirul, Shephards of Hermas, Papias, Didace (cel mai vechi catechism) !?!?

    La mod simplificat, citirea Noului Testament fara parametrii Bisericii primare si intelegerea culturala si historica, duce la multe cai straine/stranii … formarii diferite/sectante.

    Like

  36. Stimata doamna,
    Daca pentru dvs. discutarea acestor chestiuni, in orice fel s-ar face aceasta, este neconstructiva, nu va obliga nimeni sa participati la ele. Dar nici nu incercati sa impuneti altora opiniile dvs. Acest lucru este subcrestin si bu aduce slava lui Dumnezeu.
    Mai bine rugati-va. Dvs. va va folosi iar noua nu ne va strica.

    Like

  37. Draga Cristi,
    Sincer, mi se pare cam penibila aceasta incercare de ‘dregere a busuiocului’.
    Baptistii iau toata ziua in batjocura traditia ortodoxa si neaga ca ar avea ei insisi o traditie.
    Pe cine si cu ce argumente anume incerci tu sa ne convingi impotriva evidentelor care ne inconjoara toata ziua?
    Singura ta scuza este ca esti plecat de multe vreme din tara si primesti numai informatii filtrate de institutia de propaganda fundamentalista numita Emanuel.

    Like

  38. Multumim pentru articol. Ma bucur sa vad atata claritate din partea unui credincios ortodox. Desi nu sunt deloc un admirator al miscarii strajerii si chiar am observat nuantele penibile ale acestei miscari, mi s-a parut mai penibila declaratia lui Paul Negrut care facea referire la cultul baptist ca la crestinismul insusi. (Eu insumi fac parte dintr-o biserica baptista).
    Totusi, fara sa cad in aceeasi ignoranta de care da deseori dovada miscarea evanghelica din Romania cand vine vb de botezul copiilor mici sau a bisericii universale, as fi vrut mai multe explicatii la aceste afirmatii:
    “Prin botez, omul este în mod miraculos născut din nou. Prin spovedanie, credinciosul primește în mod miraculos iertarea păcatelor.”

    Like

  39. Oare n-ar fi mai constructiv sa-L slavim pe Dumnezeu, cu toata fiinta noastra, si sa lasam deoparte dezbaterile de idei paguboase, care ne intristeaza duhul si ne indeparteaza de Dumnezeu?
    Atat timp cat in Biblie se vorbeste de Duhul Sfant si de manifestarile Sale, sa nu-i blamam pe acei care cred in El, indiferent ce denominatiune poarta.

    Like

  40. Doar o observatie cu privire la primul paragraf al domnului Oros. Incepe cu stangul referindu-se la traditia baptista. Se poate argumenta ca fr Negrut se refera implicit la traditia baptista, dar e clar ca aceasta vine din Scripturi si de la Mantuitorul (…pecetluiti, umpluti si calauziti de Duhul Sfant in conformitate cu invatatura Scripturii. Credinciosii baptisti stiu in Cine cred si stiu ce cred! Ei calca pe urmele inaintasilor lor care mergand pe urmele Mantuitorului au platit cu suferinta si jertfa credinta in Domnul Isus si nu s-au lepadat de credinta lor pana la moarte).

    Daca traditia ortodoxa este de 2000 de ani, inseamna ca aceasta traditie e Noul Testament. Aceasta este si ‘traditia’ baptista. Se poate spune ca traditia baptista este doar de 3-400 de ani, dar strigatul reformatiei a fost clar: ad fontes = inapoi la bazele crestinismului care se gasesc in Noul Testament. Sunt sigur ca aceasta este ceea ce crede si Negrut cu privire la baptisti (vezi mai sus: in conformitate cu invatarura SCRIPTURII – asta nu e traditie in sensul traditional/ortodox al cuvantului).

    Negrut scrind in contextul baptist-penticostal, cred ca are tot dreptul sa se refera la ‘traditia’ baptista, pt ca o pune in opozitia cu traditia/crezul penticostal.
    La baza acestei argumentari e fara indoiala crezul lui Negrut ca credinta baptista urmeaza Scriptura si nu traditia baptista…

    Like

  41. Chiar daca pe alocuri sunt cateva prejudecati specifice nodului ortodox de intelegere a neoprotestantismului … cred ca intr-o anume masura ne meritam soarta … Ne prinde bine sa mai vedem si o perspectiva din exterior.
    Ori de cate ori am indraznit sa spun ca teologia eclesiologica baptista, si in general neoprotestanta, este subtire, si necesita un pic de aprofundare, am avut parte de reactii virulente; nu se doreste o evaluare a ei si o dezvoltare biblica in care sa se evite acea difuza replica cu “biserica invizibila”, o mare gogorita dupa parerea mea …

    Like

  42. 1. Articolul lui Mihai Oara se intitulează “Concluzii la o controversă”. Dar i s-ar potrivi mai degrabă titlul: Comentarii la o controversă.

    2. În primul rînd, Mihai Oara reduce un fenomen amplu, complex, și care încă nu a fost analizat, la un singur palier conflictual: Iosif Țon – Paul Negruț. Acest palier conflictual este pus în umbră de alte niveluri polemice.

    3. Declarația de “excomunicare” pe care a făcut-o Paul Negruț nu are semnificația pe care i-o dă Mihai Oara. Cred că autorul poate informații suficiente despre procedurile de excomunicare din bisericile baptiste locale și din Cultul Baptist din România. Dar aici se ridică următoarea chestiune: Face parte Iosif Țon din Cultul Baptist din România? Dacă nu face parte, atunci care este, de fapt, semnificația “excomunicării” lansate de Paul Negruț, care, să fim serioși, nu e… Uniunea Baptistă (ci doar unul dintre cei 4 vicepreședinți ai ei).

    4. Paul Negruț nu folosește conceptul de “tradiție” în comunicatul său, ci pe cel de “practică” (baptistă).

    În articolul său, Mihai Oară folosește conceptul de “tradiție” în două sensuri diferite.

    Iată cum construiește o anumită formulă:

    “Biserica Ortodoxă recunoaște existența și importanța Tradiției, în timp ce baptiștii resping în principiu tradiția ca autoritate.”

    Ca ipoteză de lucru, eu aș porni de la următoarea idee:

    Baptiștii nu resping tradiția ca autoritate, ci resping Tradiția ca autoritate. Dacă această ipoteză de lucru se dovedește valabilă, atunci există o anumită legitimitate în modul în care Paul Negruț face apel la “practica” baptistă.

    Alexa Popovici folosește conceptul de “uzanță”, cînd se referă la un caz din 1978, cînd “Comunitatea din București dorea să-l excludă pe Aurelian Popescu pentru că a calomniat conducerea cultului și autoritățile de stat”:

    “Comunitățile bisericești vizate nu au considerat creștinește și nu a fost în uzanța lor de de a exclude vreo persoană, căci potrivit învățăturii nou-testamentale, numai biserica are dreptul de a exclude și de a primi pe cineva în cult.” (p. 826)

    Conceptul “Tradiție” la ortodocși și cel de “tradiție” la baptiști sînt din două zone diferite de semnificație.

    Pentru ortodocși, “Tradiția” “a ajuns să facă referire la Scriptură și crezuri, iar mai tîrziu să includă înțelepciunea și explicațiile despre credință acumulate de către biserică de-a lungul istoriei” (Dicționar de termeni teologici, Editura Logos 2005, p. 130)

    Conceptul “Tradiția” este… un termen teologic!

    Pe cînd conceptul “tradiție” la baptiști este un termen descriptiv, este vorba de tradiționalism, de uzanță, de practică confesională, care, de-a lungul anilor, a integrat un ansamblu de concepții, obiceiuri, datini (care se statornicesc istoricește în cadrul unor grupuri sociale).

    5. Ultima parte a articolului lu Mihai Oara se intitulează “Ciclul de viață al schismelor neoprotestante”.

    “Multe denominații neoprotestante încep cu o revoluție, dar după câteva generații se instituționalizează, devenind seci și ne-inspirate. Unele biserici evoluează spre un liberalism în care biserica se aseamănă tot mai mult cu lumea.”

    Acest citat trebuie citit (și… citat) cu atenție.

    O primă observație: Care sînt liberalii din România? Mihai Oară scrie din perspectiva denominațiilor occidentale. Cîndva Dănuț Mănăstireanu a scris despre faptul că pericolul liberalismului a ocolit România.

    A doua observație: Agitația neo-protestantă pe care o remarcă Mihai Oară are un potențial dinamic imens. În schema pe care o propune autorul articolului, schisma are un rol central. Dar în etapele pe care le parcurg mișcările neo-protestante au loc fenomene de evanghelizare și culturalizare religioasă, ceea ce este extrem de important pentru societatea seculară în mijlocul căreia ne aflăm. Biblia ajunge să fie răsfoită și răscitită de oamenii prinși în mișcările neo-protestante de “schismă”.

    Un lucru e sigur: Neo-protestanții nu pot fi învinuiți pentru procesul de secularizare a societății din ultimele secole.

    Căci, zicea Mihai Oară, baptiștii nu au o tradiție mai veche “de o sută de ani în România sau de 3-400 de ani în general”.

    Like

  43. Schema aia cu ciclul de viață a mișcărilor neoprotestante o descoperisem singur înainte de revoluție și o foloseam în discuțiile mele cu cei mai conservatori. Nu mi se pare neaparat o dovadă a inferiorității neoprotestanților ci mai degrabă a rolului diferit în lumea creștină. Ortodoxia nu deține (din fericire) cheia la poarta Raiului și nici protestanții pe cea a standardului moral creștin.
    Dacă-mi folosesc rațiunea mă simt atras de ortodoxie sau catolicism, dacă urmez inima caut compania celor care-mi sunt mai aproape. Cazul meu

    Like

Leave a comment