Cazul Iosif Ton – Clarificari neclarificatoare

Agitatia din jurul anuntului cu privire la aderarea lui Iosif Ton la miscarea strajerilor continua sa se amplifice. Ai uneori senzatia ca este vorba de un razboi total. Dupa atacurile ignobile inspirate de ‘ginditorul de Burzuc’, a intrat in joc si artileria grea. Dusmanii prind prilejul sa scoada cadavrele din dulapul cu resentimente si calomnii (vezi Daniel Chiu). Prietenii sunt dezamagiti sau pur si simplu derutati (vezi Daniel Branzai si Vasile Talos).

Obligat oarecum de aceste interventii, Iosif Ton a trimis pina in prezent doua ‘Clarificari’ unei liste mari de adrese email ale unor lideri evanghelici din Romania si diaspora. Acestea pot fi citite si pe web, AICI si AICI.

Pastorii Gigi Cosman si Daniel Branzai (unul din tara, celalalt din diaspora) au raspuns la aceste incercari de clarificare (nu stiu daca aceste interventii sunt disponibile pe net), asa cum am facut si eu (scriindu-i doar lui Iosif Ton personal – si nu am intentia de a face public acest mesaj). Ieri a raspuns si Radu Gheorghita celei de a doua ‘clarifcari’, pe aceasta lista de adrese, la care am raspuns si eu.

Dupa doua incercari esuate de a trimite mesajul catre aceasta lista (probabil erau prea multe adrese), am trimis mesajul lui Radu Gheorghita si Iosif Ton. Fiind insa un mesaj public, am decis sa-l public aici, impreuna cu mesajul lui Radu, dupa ce am primit permisiunea lui. Iata-le mai jos, mai intii mesajul lui Radu si apoi al meu.

Din aceste interventii reiese clar ca incercarile de clarificare ale lui Iosof Ton sunt… neclarificatoare si ca pentru a se face cu adevarat lumina cu privire la motivatiile launtrice ale acestei mutatii teologice a cunoscutului lider evanghelic roman este nevoie de o abordare diferita. Sa speram ca aceasta va aparea, spre folosul adevarului si al comunitatii evanghelice din Romania, care este profund tulburata de acest razboi fratricid, care nu poate avea decit invinsi.

* * *

Dragă frate Iosif,
Mă alătur răspunsurilor lui Gigi Cosman şi Daniel Brânzei din prima rundă de clarificări.  Am apreciat tonul direct, sincer, şi respectuos cu care v-au scris.  În ambele mesaje s-a văzut dragostea pe care v-o poartă şi totodată îngrijorarea pe care o au faţă de poziţia dumneavoastră recentă, şi nădăjduiesc că au fost citite ca atare.
Iniţial am considerat seria de clarificări pe care ni le trimiteţi benefică.  Îmi dau seama că o consideraţi absolut necesară pentru a vă justifica noua poziţie teologică în privinţa lucrării Duhului Sfânt.  Pe măsură ce le citesc, însă, îmi dau seama că indiferent de efortul pe care-l depuneţi în redactarea lor, clarificările dumneavoastră suferă din lipsă de legitimitate.  Spun lucrul acesta pentru că noi, prietenii şi învăţăceii dumneavoastră, stăm în faţa celui care ne-a fost învăţătorul nostru par excellence în ultimii treizeci de ani şi nu regăsim poziţia teologică pe care eram obişnuiţi să o auzim.  În ceea ce vă priveşte, nevoia noastră mare este de a fi ajutaţi să înţelegem cum este/a fost posibil ca toate aceste importante nuanţe teologice pe care acum le expuneţi în clarificări să fi fost ţinute în ascuns timp de aproape 40 de ani?  Dacă l-am înţeles corect pe Daniel Brânzei, şi el ridica exact aceeaşi chestiune.  Problema capitală pe care dumeavoastră o aveţi acum este aceea a “onestităţii teologice”.  Aici este nevoia mare a momentului: dumneavoastră să ne explicaţi şi noi să înţelegem care adevăr vă descrie mai bine: 1) aţi avut convingerile acestea dintotdeauna, dar nu le-aţi promovat din diverse motive; 2) nu aţi avut aceste convingeri până acum, dar, forţat de noi experienţe în viaţa cu Domnul, a trebuit să vi le modificaţi.
Will the real Joseph please stand up?!
Până nu ne clarificaţi aceste lucruri, cred că seria de clarificări pe care aţi început-o este un efort anex şi lipsit de importanţă.  Din punctul meu de vedere ea nu ajută la nimic.  Dacă poziţia (1) de mai sus vă descrie mai corect, lipsa onestităţii teologice ne obligă să nu vă ascultăm:  V-aţi pierdut platforma legitimă de pe care să ne vorbiţi. Un teolog care crede un lucru, dar suţine public opusul lui, timp de 30 de ani, nu merită respect; şi-a pierdut auditoriul.
Dacă însă poziţia (2) vă descrie mai fidel, cred că ar fi nevoie să vă puneţi timp deoparte, să vă clarificaţi în tihnă teologia, aşa cum face profesionistul, şi nu să o clarificaţi pe parcurs, în tumultul dialogurilor pe internet, între două conferinţe, etc. Cred că transpare – aşa cum au afirmat atât Gigi cât şi Daniel – că clarificările pe care ni le aduceţi sună mai mult a amatorism teologic decât a profesionalism (cuvintele sunt ale mele, nu ale lor, dar ideea cred că este aceeaşi). Ce am aştepta şi am citi cu mai mult folos este analiză teologică serioasă a doctrinei despre Duhul Sfânt elaborată într-un an sabatic de cercetare şi reflecţie teologică matură. Când începeţi să-i acuzaţi de liberalism teologic pe cei ce nu cred că Marcu 16:9-20 este un text original, sau altele acuze de acest gen (“eu am decis să cred toată Biblia”), aţi coborât nivelul discuţiei la unul care nu vă face cinste.
Vreau să afirm, din nou în acelaşi spirit cu Gigi şi Daniel, că ţinem la dumneavoastră. Nu o dată am fost acuzaţi de a fi “ţonişti” şi poate mulţi de pe această listă au tras ponoasele de pe urma asocierii cu dumneavoastră. Ne dăm seama că multe din câte s-au spus v-au produs durere şi dezamăgire. În urma evenimentelor din ultimele săptămâni însă şi noi am avut parte de aceleaşi experienţe: şi de durere şi de dezamăgire.  Eu, cel puţin, mă simt trădat.  Ar fi păcat ca la apogeul vieţii să îi dezamăgiţi tocmai pe cei care v-au admirat cu constanţă.
Al dumneavoastră,
Radu [Gheorghita]

* * *

Draga Radu,
Apreciez decenta interventiei tale de aici, ca si pe cealalta pe aceasta tema.
Am sugerat si eu fratelui Iosif, intr-un mesaj personal, ca, dupa parerea mea, cel mai de folos lucru in acest moment ar fi clarificarea motivatiilor launtrice si a experientelor personale care au condus la aceasta mutatie.
A sugera ca fratele Iosif a fost intodeauna un baptist carismatic, dar n-am inteles noi, ar fi o insulta la adresa inteligentelor noastre si nu-l cred pe Iosif Ton capabil de asa ceva.
Este evident ca avut loc o schimbare. Ce anume a motivat-o si in ce in mod precis se conceretizeaza ea este important a fi inteles. Delimitarea, sper, de asa-zisa, ‘evanghelie a prosperitatii’ mi se pare in primul rind extrem de important de clarificat. Dar nu numai asta.
Intre altele, iata o intrebare dintre cele mai banale care imi vin acum in minte. Dupa ce a demonizat toata viata muzica rock, as fi foarte curios sa vad cum anume poate inghiti dinsul acum ‘muzica’ de acest gen care este promovata cu predilectie de carismatici. Aceasta si multe altele, reprezinta intrebari pe care multi si le pun in acest moment.
Frate Iosif, va rugam sa ne luati in serios si sa ne ajutati sa intelegem. Cred ca cei mai multi dintre noi (chiar daca poate nu toti cei de pe aceasta lista) am depasit de mult copilariile fundamentaliste ale cesationismului. Intrebarile noastre sunt mult mai serioase.
In ce ma priveste, cred ca pot trai si fara raspunsurile la aceste intrebari, care va privesc in primul rind pe dvs., dar, dat fiind ca sunteti, vreti nu vreti, o persoana publica, socotesc ca un raspuns serios la ele ar fi folos multora dintre cei care va pretuiesc in modul cel mai sincer.
Cu profund respect.
Danut Manastireanu
Advertisements

25 thoughts on “Cazul Iosif Ton – Clarificari neclarificatoare

  1. “The ( real) cristian place in a communist state” nu a fost conturat si expus NICIODATA de un CRESTIN AUTENTIC SI SINCER ,plin de INTELEPCIUNE si responsabil de ADEVAR !. Fiti siguri ,inca nu-i prea tarziu !. Deznodamantul , cifrul arhivelor si codul de acces, se afla in mana si memoria unui singur octogenar, inca in viatza si “pastrat” pentru aceste timpuri !. Numele lui este ANEI VALENTIN ,domiciliat in Baia Mare ,str. Nicolae Iorga, No.6. “ISTORIA BAPTISTILOR DIN ROMANIA” si-a pierdut doar un procentaj infim din festivitate ,odata cu gasirea “pergamentelor” din grota C.N.S.A.S. !.

    Like

  2. Cred ca inteligent ar fi ca sa se abordeze separat miscarea la care a aderat IT si persoana Iosif Ton. (cum a reusit destul de bine sa o faca Talos Vasile dar referindu-se numai la miscarea Strajerilor)

    Ton a calcat in picioare prea multi oameni.
    Ce e trist este ca multi din cei ce il admira fac acelasi lucru astazi Pentru ca faradelegea se transmite din generatie in generatie

    Cind am plecat din Romania acum 13 ani (scinteia deciziei fiind IT) am plecat cu spatele la zid si cu lacrimi in ochi incepind de la zero cu doua valize si doi copii si cu o mie si una de intrebari despre crestinismul pe care l-am trait pina atunci.
    Acum ma uit in urma si ii multumesc lui Dumnezeu ca s-a intimplat asa,

    acum trei ani i-am trimis un e-mail lui IT in care in modul cel mai politicos si respectuos i-am cerut sa imi explice de ce a procedat asa in urma cu zece ani.
    In raspunsul lui isi aducea aminte perfect de situatia respectiva iar explicatia dinsului a fost ceva de genul unei sedinte de partid dupa care nu ramii cu nimic.
    Dupa zece ani probabil ca si unui necrestin nu ii este greu sa spuna “imi pare rau”

    Cred ca trezirea spirituala incepe acolo, in inima. (v.Zacheu) Mai ales cind stii ca sint multi pe care i-ai nedreptatit.
    Trezirea spirituala nu este emotie, multime si nume.
    Cred ca trezirea spirituala incepe cind te duci sa rezolvi problema cu cei pe care i-ai nedreptatit ca sa te poti uita in ochii lui Dumnezeu si sa ii poti cere prin Duhul Sau sa faca vindecari si minuni spre proslavirea Numelui Sau.

    Like

    • Stimata doamna,
      Va inteleg durerea. Am avut si eu surprizele mele neplacute cu Iosif Ton, ca si alti prieteni ai mei. Desigur, nu atit de serioase incit sa ma faca sa plec din tara, dar suficient de dureroase. Aceasta nu ma face insa sa neg complet ceea ce el a facut pentru comunitatile evanghelice din Romania. Asa cum spuneam si altadata, oamenii mari fac greseli mari. Aceasta nu este o scuza insa. Oamenii mari, ca si oamenii obisnuiti, ca noi, trebuie sa se caiasca de greselile lor si sa rapare ceea ce poate fi reparat. Aceasta este cerinta Evangheliei, care se aplica tuturor. Poate ca ar merita sa mai incercati odata sa-i scrirti. Poate ca in aceste conditii, in care este el incoltit din toate partile, va da mai multa atentie ecestei chestiuni. Si chiar daca nu o face (toti avem orgoliile noastre, iar oamenii mari au, adesea si din pacate, si orgolii mari), se merita sa incercati, pentru constiinta dvs.
      Oricum ar fi, nu merita sa ramineti in amaraciune. ASta nu va poate face rau decit dvs. Ma rog, asa cum ma rog si pentru mine, sa va ajute Dumnezeu sa-i iubiti pe cei care v-au facut rau. Si aceasta este parte a Evanghgeliei lui Isus Cristos. Mai cititi odata Predica de pe munte, cu aceasta durere in minte, si veti intelege ce spun.
      Dupa cum vedeti aici, eu ma ocup mai ales de problema Iosif Ton si doar colateral de strajeri. Cele doua entitati nu pot fi separate complet, de vreme ce scandalul actual s-a nascut din asocierea lor.

      Like

      • Pentru ca dvs. va ocupati de problema Iosif Ton si citandu-l pe fr. Daniel Chiu ,,Reîntors în România, datorită ambiţiilor şi mândriei, a avut pretenţia să fie Rectorul Institutului Emanuel şi păstor principal în Biserica Baptistă Emanuel. A intrat în conflict cu ceilalţi lucrători şi a încercat mai întâi să îi cumpere cu dolari, şi mai apoi să îi şantajeze prin oprirea fondurilor care veneau din Apus pentru Institut. S-a lovit însă de determinarea acelor lucrători de a nu se lăsa nici cumpăraţi, nici şantajaţi. A plecat de la Oradea în dizgraţie, dar public a pretins că Domnul îl cheamă la o nouă lucrare.” ati putea spune daca aceste afirmatii sunt adevarate. Din cate stiu si dvs. ati fost in acea perioada la ,,Emanuel”

        Like

      • Asertiunile lui Chiu reprezinta perspectiva lui Paul Negrut asupra acestei istorii. Nici Negrut n-ar fi indraznit insa sa puna lucruril atit de transant. Numai cine nu este familiar cu patologiile bohirene de la Emanuel poate inghiti pe nemestecate asemenea calomnii.
        Fara discutie, Iosif Ton n-a fost usa de biserica si are si al partea lui de vina in despartirea de Emanuel, dar, pentru cei care stiu cum au stat lucrurile de fapt, este dincolo de orie indoiala ca mazilirea lui Ton de la Emanuel (biserica si universitate) este lucratura de maestru a marelui prestidigitator eclasial care conduce aceasta intreprindere.

        Like

  3. Apreciez abordarea folosită de dvs, Radu Gheorghiță, Gigi Cosman și Daniel Brânzei.
    Cred că lucrurile au deviat prea mult din locul lor nefăcându-se clarificări în niciun mod.
    Da, este o mare ispită să acuzi ce trebuie, dar să o faci într-un mod inutil. Sunt sigur că toți cei care au abordat subiectul (aici îl includ și pe unchiul meu) încearcă rezolvarea problemei, dar n-au folosit metoda corectă.
    Îmi cunosc prea bine sângele ca să nu îmi dau seama de pericolul impulsivității ce zvâcnește în el.
    Fie ca Domnul să vă dea înțelepciune în abordarea fr. Iosif Țon și rezolvarea (indiferent de partea în care s-ar clarifica lucrurile) să-și arate lumina.

    Like

    • Multumesc, Benianim. Te asigur ca povestea cu singele mi se potriveste si mie, nu numai unchiului tau, pe care si eu il pretuiesc, desi ii stiu bine si slabiciunile.

      Like

  4. Stimate domn

    Nu am scris aceste rinduri ca sa imi vars amaraciunea si imi pare rau ca ati inteles
    asta. Exemplul meu a fost unul foarte nesemnificativ in sine.
    Multumesc pentru sfatul dumneavoastra.
    Am primit acest sfat de la un prieten al nostru din vest acum 13 ani si i-am urmat sfatul. Consecinta a fost ca acest prieten ne-a cumparat bilete de avion si ne-a facilitat plecarea din tara.
    Acum 3 ani am incercat sa ii scriu un e-mail pentru ca prima intrebare pe care ne-a pus-o un pastor roman de aici a fost “si chiar ati rupt relatiile cu Ton?”
    Ca si cum la romani nu ai ce auta daca s-a intimplat asta. Si asa este nu avem ce cauta acolo.

    In cazul de fata ce este mai grav faptul ca IT pleaca la o grupare carismatica sau
    caracterul indoielnic al acestui om. L-as respecta foarte mult daca ar iesi la interval si ar explica ce l-a determinat sa isi schimbe orientarea religioasa.
    Spun asta pentru ca eu simpatizez cu carismaticii inradacinati in Scripturi.

    Vorbind despre oamenii mari trebuie sa ai un discernamint de sus sa faci aceste afirmatii. Si Hitler a facut lucruri bune pentru Germania (autoban–urile) dar asta nu il face sa fie mai putin Hitler.

    Like

  5. M-am bucurat citind acest mesaj al lui Radu Gheorghita, precum si critica, la subiect si nu la persoana, pe care o face Proclamatiei pastorului Chris. Sunt printre putinele mesaje echilibrate, la subiect si frumos motivate in toata puzderia de postari produse de subiectul in discutie. Toata aprecierea.

    Like

  6. Frate Danut Manastireanu,
    Referitor la scrisoarea fr. Radu Gheorghita, dupa parerea mea, raspunsul este destul de simplu si clar. La vremea respectiva, fr. I. Ton nu s-a simtit nicidecum constrans sa se alature vreunei alte confesiuni, parasind-o pe cea baptista, doar datorita faptului ca a primit un dar. L-a primit pentru a-l folosi atunci si acolo, in activitatile si biserica in care era implicat. Darurile spirituale nu apartin exclusiv Bisericii penticostale. Nu sunt singurii necesationisti. Mai suntem si altii. Domnul le da cand vrea si cui vrea, indiferent de denominatiunea din care face parte credinciosul, fara ca acest fapt sa insemne migrarea dintr-o biserica in alta a celor care primesc darurile in functie de tipul sau specificul darurilor sau al bisericilor. Nu gasim in Biblie nicio referire in acest sens si nici nu incalcam Cuvantul scris daca ramanem in locul unde ne gaseam cand ne-au parvenit acestea. Nu darurile spirituale ne fixeaza locul in care ne vrea Dumnezeu sa slujim, ci El. Aceasta cred ca a functionat in cazul fr. Iosif Ton. Presupun ca daca peste noapte, m-as trezi exersand vorbirea in limbi, acest fapt nu ma va determina ca in zori sa-mi iau catrafusele sau jucariile si sa ma transfer la penti. Si nici n-as trimite vreo instiintare Uniunii Baptiste, incunostiintand-o ca nu mai fac parte din randurile ei de cand cu darul.
    Ca sa-mi continui incercarea de explicare, Dumnezeu a hotarat locul si modul in care sa-L slujeasca fr. I. Ton cu sau fara dar. Deci, in contextul respectiv, Dumnezeu nici nu i-a cerut fr. I. Ton sa se transfere in alta biserica, deoarece avea un scop, o lucrare cu el in locul in care se afla, in activitatile in care era implicat. Sa nu uitam ca Dumnezeu l-a folosit intr-un mod deosebit pe fr. Iosif Ton. Din afirmatiile unora de pe bloguri, am inteles ca la vremea respectiva, fr. I. Ton chiar a vorbit despre experienta pe care o avusese, se cunostea prin biserici ca avusese darul vorbirii in limbi. Ulterior, probabil acest dar a devenit irelevant. Si nici nu putea vorbi la nesfarsit despre o experienta trecuta, nu? Aceasta nu inseamna ca n-a mai recunoscut, ci pur si simplu n-a mai fost de actualitate evenimentul. Nu cred ca l-a retractat vreodata, chiar daca nu l-a mai pomenit in fiecare predica. Cum ar fi fost sa predice doar din nostalgia experientelor trecute fara sa aduca ceva proaspat? A primit un alt dar, al invataturii, care probabil a fost mult mai eficient in cresterea si zidirea bisericii. Aceasta insiruire fireasca de evenimente care au avut loc in viata fr. I. Ton, nu inseamna decat ca Dumnezeu l-a folosit cand si cum a socotit de trebuinta. Nu INSEAMNA ca fr. Iosif Ton si-a schimbat teologia. Nicidecum. N-a avut nimic de ascuns si nici vreun motiv anume de urmarit. Eventual, doar daca voia sa ne faca pe toti baptistii vorbitori in limbi, fara ca noi macar sa banuim … Insa ipoteza aceasta cade pentru ca nu argumenta in predici in acest sens. Ne ramane doar sa acceptam de buna o realitate evidenta din viata unui credincios. Un dar care a existat si s-a facut din nou referire la el. Oare ar trebui sa intelegem ca de fiecare data cand apar sau dispar daruri din viata copiilor lui Dumnezeu, acestia isi schimba teologia? Evident ca nu. Sunt doar experiente diverse, poate grade diferite de cunoastere si apropiere de Dumnezeu. Nu vreau sa intru in extrema cealalta a darurilor false.
    Nici nu avem de fapt o statistica a darurilor care exista in Biserica Baptista, pentru a sti exact cum sta situatia. Unii probabil le pastreaza pentru ei, ca pe niste experiente pretioase, cei mai multi nici nu le incurajeaza, altii poate nici nu stiu sa le recunoasca…

    Like

  7. Il stiu pe Radu G. de cand eram eu in generala; mi-a fost profesor de fizica. Mi-a lasat o impresie foarte buna care m-a urmarit toata viata. Am avut emotii acum cand am auzit ca are o interventie in cazul Iosif T., pentru ca-mi era frica sa nu citesc ceva asemanator ca stil cu comentariile altor invatatori. Din fericire, admiratia mea fata de el (Radu G.) creste citind aceasta interventie, intrucat o consider benefica, la subiect si cel mai important spusa sub calauzirea Duhului Sfant. Ma bucur si slavesc pe Dumnezeu pentru astfel de oameni.

    Like

  8. Un mesaj pentru Radu Gheorghita
    In raspunsul dat fratelui Ton aminteai de o discutie mai veche cu Iosif Ton in care Ton iti recomanda sa inveti sa asculti ‘vocea Duhului’. Tu ai replicat ca nu exista o astfel de voce si ca Dumnezeu ne calauzeste astazi doar prin Cuvantul scris. Cunosc punctul asta de vedere. Este comun tuturor pastorilor baptisti, mai ales cei tineri. Sunt perfect de acord ca pentru viata crestina in ansamblul ei Cuvantul este calauza de baza, esentiala, peste care nu se poate trece. Dar cand trebuie sa mergem in viata reala, practica, atunci cand suntem in fata unor decizii majore, care ne pot afecta intreaga viata din acel moment in colo, cum luam deciziile?
    Asta e o mare problema pe care marea majoritate a pastorilor o evita pentru ca nici ei nu stiu ce sa spuna in cazul asta. Sa dau un exemplu practic: un tanar student pleca prin anii 70 la Oxford si dupa ce termina teologia acolo are de ales: pleaca in USA sau se intoarce in Romania unde poate sa sufere persecutii si inchisoare? Ce ai face tu Radu Gheorghita in sitiatia respectiva?
    Cum gasesti calauzire in Cuvant in aceasta situatie? Te rogi iar apoi deschizi Cuvantul la intamplare sa vezi ce-ti spune Domnul? Multi fac asa dar asta seamana mai mult a ghicitorie decat calauzire divina. Iosif Ton, ca despre el este vorba in exemplu, spune ca a auzit o voce (interioara sau audibila, nu stiu exact) care i-a spus sa se intoarca in Romania. Asa a facut. Ca a fost ‘vocea lui Dumnezeu’ se poate vedea din rezultatele lucrarii lui ca pastor. Mii de oameni s-au intors la Dumnezeu datorita lucrarii lui Ton din acea perioada.
    Orice alt pastor, daca se afla in situatia lui Ton ar fi spus: Domnul mi-a deschis o poarta ca sa scap din iadul comunist si ar fi plecat in America fara sa isi mai puna nici o intrebare daca e voia lui Dumnezeu sau nu.
    Un alt caz, nefericit. Tu spui ca nu exista voci interioare sau audibile care sa ii calauzeasca pe crestini. Cum ramane atunci cu Filip din NT cand Duhul lui Dumnezeu ii spune sa fuga si sa ajunga carul ala. Cum i-a spus asta? Ca pe vremea aia nu era cuvantul scris inca.
    Bunica mea, o taranca simpla, needucata dar o credincioasa sincera se scula de multe ori devreme dimineata si se ducea in gradina unde se ruga cu glas tare pentru toti copii si nepotii ei. Ea stia sa asculte acea ‘voce interioara’. Odata acea voce a trezit-o din somn la 5 dimineata si i-a spus sa se duca la tzatza leana. Era iarna, zapada de jumatate de metru, frig de crapau pietrele iar tzatza leana statea la marginea cealalata de sat. Bunica a ascultat ‘vocea’ si s-a dus. Puteau sa o rupa cainii. Cand a ajuns acolo, tzatza leana care era cam dusa cu capul tocmai trasese jaratecul pe dusumea. Daca bunica ar fi intarziat 10 minute, intreaga casa ar fi fost in flacari iar tzatzza leana ar fi murit arsa. Asta e o poveste absolut adevarata.
    Aici e marea problema a multora dintre noi. Avem capul constipat cu prea multa teologie dar urechile infundate si nu mai putem sa auzim soapta Duhului care vrea sa ne calauzeasca. Mare piedere.

    Like

  9. TEolog sau ETolog? Perspectiva unui Psih-olog…

    Dacă frateleDr. Iosif Ton ar fi securist (ca Pavel), trădător (ca Iuda), afemeiat (ca Samson), mândru (ca Nebucadneţar), ucigaş (ca Moise), cu o soţie Gomer, cu nişte copii ca Eli… sau chiar de ar fi un măgar vorbăreţ ca măgăriţa lui Balaam … părerea mea este că este de competenţa unui Etolog ca să-i studieze moravurile, obiceiurile, apucăturile…şi nici de cum de competenţa unui Teolod. Un Teolog vorbeşte Teo-logos (Discurs despre Dumnezeu-Plato), dar mă tot mir că o mare parte din logosul de prin bloguri este Ţologo împletit cu Etolog…un studiu despre Ţon.

    Dânsul a făcut o afirmaţie (pro sau contra) despre roadelor Duhului Sfânt şi aşteptările ologilor în subiecte de teologie sunt să afle învăţături despre Duhul Sfânt nu despre Ton, Escatologie, Baal sau Securitate. În sfera creştinismului Român la momentul de faţă fr. Ton are o anumită platformă de pe care vorbeşte. Indiferent ce etichetă i-am pune; apostat, securist, educator, teolog, păstor sau laic el are o „voce” şi cineva trebuie să răspundă ideilor lui la nivel TEologic nu să facă ETtologie Ţonistică…

    -Mulţumesc fratelui Brânzei că mi-a dat material de rumegat. Cesaţionism! Nu credeam că este atâta material pe această temă. Aşi fi fost interesat să aud părerea lui personală dar… aştept.
    -Mulţumesc fratelui Gheorghiţă că a ridicat nişte întrebări care mă fac să gândesc şi mai ales să studiez Biblia … Va urma?!?
    -Mulţumesc fratelui Taloş pentru perspectiva pastorală asupra lucrării Duhului… aştept mai mult….
    -„Mulţumesc puţin” Thanks a little… Etologilor… am ajuns expert în Ţonism…
    Celorlalţi…nu am ajuns să vă citesc gândurile din motive „google”… nu v-am găsit

    Pentru cei care sunt în posturi de conducere şi care faceţi aluzie la Doctrina Bisericii Baptiste sau la Statutul Bisericii Baptiste vă rog să faceţi aceste documente accesibile pe paginile d-voastră de web. Dacă ele sunt un etalon (chiar neexhaustiv) cred că se cuvine să fie accesibile. Momentan google nu le găseşte nicăieri.
    Notă personală; Nu ignor afirmaţiile fr. Ton despre duhuri, dar prefer să iau înghiţituri mici să nu mă înec că voi ajunge…Etolog…

    Personal am BA în Psihologie şi MA în Consiliere Creştină şi consider că oricine se implică în această lucrare fără ajutorul Duhului Sfânt este un psih-Olog (consilier ilicit…cons-ilicit). Duhul Sfânt este cel care î-mi dă discernământul şi înţelepciunea pentru a filtra cunoştinţele acumulate (în şcoală) ca apoi să le aplic nevoilor oamenilor nu prin prisma Etologiei ci prin prisma Teolgiei.

    Mai zăbovesc în aşteptarea răspunsurilor TEologice
    Cu respect
    miHai Titean

    Like

  10. Daca tot e deplinsa atitudinea lui Daniel Chiu, merita subliniat si recentul atac al ziarului electronic Bruxelles Mission ce pare a fi ceva crestinesc. Acest articol este un atac al lui Daniel Chiu care impune religia baptista (feriti-va cei ne-nebaptisti). Ziarul are tot felul de citate de prin Scriptura dar articolul -cred semnat de un anume Doru Popa- e parca produsul unei “oficine dusmanoase” ca sa citam propaganda comunista.

    Like

  11. Nu stiu cine-s domnii. AM primit o dat un atac la adresa unui alt pastor baptist de la o doamna.. ce avea ceva legaturi cu Arizona si cu publicatia din Bruzelles si era de confesiune ortodoxa.
    Sper sa nu fie o conjuratie, ortodoxo-penti, antibaptsta via Arizona. A se citi ‘sper” spre binele dinsilor pt ca Dumnezeu ne cunoaste inima; a nu se citi un “sper” amenintator. Noi, baptistii, nu amenintam pe nimeni.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s