Papa Benedict il intilneste pe Rowan Williams la Palatul Lambeth

Discursul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
adresat Arhiepiscopului anglican Rowan Williams de Canterbury
Palatul Lambeth, vineri, 17 septembrie 2010

Sfinţia Voastră,

Este o plăcere pentru mine să pot să vă întorc onoarea vizitei pe care mi-aţi făcut-o la Roma cu o vizită fraternă aici, la reşedinţa Dvs. oficială. Vă mulţumesc pentru invitaţie şi pentru ospitalitatea pe care mi-aţi oferit-o în mod generos. Îi salut pe Episcopii anglicani reuniţi aici din diferite părţi ale Regatului Unit, pe fraţii mei Episcopi din Diecezele catolice din Anglia, Ţara Galilor şi Scoţia, precum şi pe reprezentanţii ecumenici prezenţi.

Aţi vorbit, Sfinţia Voastră, despre istorica întâlnire ce a avut loc, acum aproape 30 de ani, între doi dintre predecesorii noştri – Papa Ioan Paul al II-lea şi Arhiepiscopul Robert Runcie – în Catedrala de Canterbury. Acolo, în chiar locul unde Sf. Thomas de Canterbury a dat mărturie despre Cristos prin vărsarea sângelui său, ei s-au rugat împreună pentru darul unităţii între discipolii lui Cristos. Noi continuăm astăzi să ne rugăm pentru acest dar, ştiind că unitatea dorită de Cristos pentru discipolii Săi va veni doar ca răspuns la rugăciune, prin acţiunea Duhului Sfânt, care fără încetare înnoieşte Biserica şi o călăuzeşte spre deplinătatea adevărului.

Nu este în intenţia mea să vorbesc astăzi despre dificultăţile apărute pe drumul ecumenismului şi care continuă să apară. Aceste dificultăţi sunt binecunoscute tuturor de aici. Mai degrabă doresc să mă alătur Dvs. în a mulţumi pentru profunda prietenie care a crescut între noi şi pentru remarcabilul progres ce a fost făcut în atâtea domenii ale dialogului în cei patruzeci de ani trecuţi de când şi-a început activitatea Comisia Internaţională Anglicano-Catolică. Să încredinţăm roadele acestei lucrări Domnului recoltelor, încrezători că va binecuvânta prietenia noastră cu o creştere şi mai semnificativă.

Contextul în care are loc dialogul dintre Comuniunea Anglicană şi Biserica Catolică a evoluat dramatic de la întâlnirea privată dintre Papa Ioan al XXIII-lea şi Arhiepiscopul Geoffrey Fisher din 1960. Pe de o parte, cultura din jurul nostru se îndepărtează tot mai mult de rădăcinile ei creştine, în ciuda unei foamete profunde şi răspândite după hrană spirituală. Pe de altă parte, dimensiunea tot mai multiculturală a societăţii, vizibilă în special în această ţară, aduce cu ea oportunitatea întâlnirii altor religii. Pentru noi, creştinii, aceasta deschide posibilitatea explorării, împreună cu membrii altor tradiţii religioase, a căilor de a da mărturie despre dimensiunea transcendentă a persoanei umane şi despre chemarea universală la sfinţenie, conducând la practicarea virtuţilor în vieţile noastre personale şi sociale. Cooperarea ecumenică în această sarcină rămâne esenţială şi va aduce cu siguranţă roade în promovarea păcii şi armoniei într-o lume care pare atât de mult supusă riscului fragmentării.

În acelaşi timp, noi, creştinii, nu trebuie să ezităm niciodată să ne proclamăm credinţa în unicitatea mântuirii câştigate pentru noi de Cristos, şi să explorăm împreună o înţelegere profundă a mijloacelor pe care El le-a pus la dispoziţia noastră pentru a ajunge la această mântuire. Dumnezeu “vrea ca toţi oamenii să se mântuiască şi să ajungă la cunoaşterea adevărului” (1Timotei 2,4), iar acest adevăr nu este altcineva decât Isus Cristos, Fiul veşnic al Tatălui, care a reconciliat toate lucrurile în El însuşi prin puterea Crucii. În fidelitate faţă de voia Domnului, aşa după cum se spune în pasajul din prima scrisoare a Sf. Paul către Timotei, noi recunoaştem că Biserica este chemată să îi cuprindă pe toţi, dar niciodată pe seama adevărului creştin. În aceasta stă dilema cu care se confruntă toţi cei care sunt cu adevărat angajaţi pe drumul ecumenic.

În figura lui John Henry Newman, care va fi beatificat duminică, noi celebrăm un om al Bisericii a cărui viziune eclezială a fost hrănită de originile lui anglicane şi care s-a maturizat în numeroşii săi ani de preoţie în Biserica Angliei. El ne poate învăţa virtuţile pe care le cere ecumenismul: pe de o parte s-a simţit împins să îşi urmeze conştiinţa, chiar şi cu mari costuri personale; pe de altă parte, căldura prieteniei sale continue cu foştii colegi l-a condus să exploreze împreună cu aceştia, într-un spirit cu adevărat irenic, problemele în care se diferenţiau, conduşi fiind de dorinţa de unitate în credinţă. Sfinţia Voastră, în acelaşi spirit de prietenie, să ne înnoim hotărârea de a urma ţelul unităţii în credinţă, speranţă şi iubire, în conformitate cu voia Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos.

Cu aceste sentimente, mă despart acum de Dvs. Fie ca harul Domnului Isus Cristos şi iubirea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toţi (2Corinteni 13,13).

(Sursa: Catholica)

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

One thought on “Papa Benedict il intilneste pe Rowan Williams la Palatul Lambeth”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s