Testamentul spiritual al Fratelui Christian de Chergé

Când se profilează un „Adio”

Dacă mi s-ar întâmpla într-o bună zi – poate chiar astăzi – să cad victimă terorismului care pare să-i ţintească acum pe toţi străinii care trăiesc în Algeria, mi-aş dori ca obştea mănăstirii mele, Biserica mea, familia mea, să-şi amintească de faptul că viaţa mea a fost DĂRUITĂ lui Dumnezeu şi acestei ţări.

Să accepte că singurul Stăpân al vieţii tuturor nu a fost nicidecum străin de această plecare violentă. Să se roage pentru mine: oare cum mă voi afla vrednic de o asemenea ofrandă? Să ştie să pună această moarte alături de atâtea altele, la fel de violente, lăsate în indiferenţa anonimatului. Viaţa mea nu este mai de preţ decât o alta. Nu este nici mai prejos decât o alta. În orice caz, ea nu are nevinovăţia copilăriei. Am trăit îndeajuns de mult să mă ştiu complice răului care vai, pare să predomine în lume, şi chiar şi-al celui care m-ar lovi orbeşte.

Mi-ar plăcea ca, la momentul potrivit, să am acea clipă de luciditate care să-mi permită să cer iertare lui Dumnezeu şi fraţilor mei întru umanitate, iertând în acelaşi timp din toată inima celor care mi-au greşit.

Nici nu mi-ar trece prin cap să-mi doresc o astfel de moarte; mi se pare important să mărturisesc aceasta. Nu văd, în fapt, cum aş putea să mă bucur că acest popor pe care îl iubesc să fie acuzat, fără discriminare, de moartea mea.

Ar fi un preţ prea mare ca ceea ce se va numi, poate, “darul martiriului”, să-l datorez unui algerian, oricare ar fi el, mai ales dacă el va crede că acţionează astfel din fidelitate faţă de ceea ce consideră el că înseamnă Islamul. Ştiu cu ce dispreţ au fost trataţi, la grămadă, algerienii. Ştiu ce caricaturizări ale Islamului favorizează un anumit islamism. E prea simplu să-ţi linişteşti conştiinţa identificând această cale religioasă cu integrismul extremiştilor ei.

Pentru mine, Algeria şi Islamul înseamnă altceva: sunt un trup şi-un suflet. Am mărturisit acest lucru îndeajuns, cred, în lumina a ceea ce am şi primit de la ele, regăsind aici de-atâtea ori dreptul fir călăuzitor al Evangheliei, aşa cum l-am învăţat pe genunchii mamei, Biserica mea cea dintâi, tocmai în Algeria şi fiind de pe-atunci pătruns de respect pentru credincioşii musulmani.

Fără îndoială că moartea mea va părea să le dea dreptate celor care m-au tratat imediat drept un naiv sau un idealist: „Ia să ne zică el ce părere are acum despre asta!” Dar aceştia trebuie să ştie că astfel voi fi fost în sfârşit eliberat de acea curiozitate care mă rodea cel mai mult. Acum, cu voia Domnului, voi putea să-mi adâncesc privirea în cea a Tatălui pentru a-i contempla împreună cu El pe fiii Islamului aşa cum îi vede El, străluminaţi de slava lui Hristos, roade ale Patimii sale, împodobiţi cu darul Duhului a Cărui tainică bucurie va fi întotdeauna aceea de a crea comuniune şi de a (ne) readuce la asemănare, jucându-se cu deosebirile (dintre noi).

Pentru viaţa aceasta pierdută, care este în întregime a mea şi întregime a lor, îi aduc slavă lui Dumnezeu care pare să fi vrut să o închine cu totul acestei BUCURII faţă de toate şi în ciuda a toate. În acest MULŢUMESC în care este cuprinsă de-acum toată viaţa mea, vă păstrez, desigur, şi pe voi, prieteni de ieri şi de azi şi pe voi, prietenii mei de-aici, alături de mama şi de tatăl meu, de surorile mele şi de fraţii mei şi de toţi ai lor – rod însutit, precum ni s-a făgăduit!

Şi ţie, prietene din ultima clipă, ţie care nu vei fi ştiut ce făceai. Da, îmi doresc ca acest MULŢUMESC să fie şi pentru tine, cum este şi-acest „ADIO” pe care l-ai voit pentru mine. Şi fie-ne dăruit să ne reîntâlnim – tâlhari fericiţi – în Paradis, cu voia Domnului, Tatăl nostru al tuturor. AMIN!

Inch’Allah!

Fratele Christian de Chergé

Alger, l decembrie 1993
Tibhirine. l ianuarie 1994

* * *

Redau aici aceasta superba traducere in limba romana a acestui extraodinar si foarte actual document, cu ajutorul unui prieten care doreste sa ramina anonim.

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

5 thoughts on “Testamentul spiritual al Fratelui Christian de Chergé”

  1. Marturia acestui mare om al lui Dumnezeu e extraordinara. Multumim pt aducereae ina tentie noastra.
    Din pacate insa propoziatia de mai jos n-are o justificare:
    “Acum, cu voia Domnului, voi putea să-mi adâncesc privirea în cea a Tatălui pentru a-i contempla împreună cu El pe fiii Islamului aşa cum îi vede El, străluminaţi de slava lui Hristos, roade ale Patimii sale, împodobiţi cu darul Duhului a Cărui tainică bucurie va fi întotdeauna aceea de a crea comuniune şi de a (ne) readuce la asemănare, jucându-se cu deosebirile (dintre noi).”
    … Scriptura zice ca “pe cei pe care” Dumnezeu i-a cunoscut mai dinainte si i-a hotarit mai dinainte, etc… Cei la care se refera acel text nu par a fi intreaga lume…

    Like

    1. Pr. Christian nu promoveaza aici idei universaliste, ci sugereaza, cred eu, posibilitatea ca unii dintre musulmani sa fie, fara sa realizam noi ‘Muslim followers of Jesus’. Ideea aceasta, stiu bine, agaseaza pe multi evanghelici, care se simt indrituiti a sti cu precizie (pe care caror calificari, doar ei stiu) cine va intra si cine nu in prezenta Domnului. In ce ma priveste, eu cred ca putina smerenie (epistemologica macar) nu le-ar strica. Dar daca ar avea-o, s-ar vindeca de fundamentalism).

      Like

      1. Deocamdata cel ce face o afirmatie usor hazardanta e Fr. Christian si nu fundamenatalistii. Suflet sensibil si traitor a unei vieti evlavioase, domnia sa ne sta pilda. Dorintsa sa de-ai ierta pe posibilii sai criminali e atit de cristica pe cit poate fi trairea unui crestin.
        Un verset ciudat care-mi staruie-n minte este acela din Apocalipsa unde se zice ca sufletele martirilor striga pina cind Doamne… Nu-l inteleg si nu-mi place, Daca memoria nu ma inseala parca sunt martirii din necazul cel mare. Oricum, si singele lui Abel striga si el. Iata de ce, in privintsa Judecatii lui Dumnezeu indiferent cum va fi fiind ea, nu rebuie sa ne-o imaginam ca pe cimitrul eroilor revolutiei unde securistii si cei pe care i-au omorit ei sunt cinstiti in aceeasi masura.
        Si mie imi place sa cred ca-n Cer vor fi fiind mult mai multi decit s-ar parea. Dar faptul ca-mi place mie nu inseamna nimic. La fel, spunea un respectat evanghelic roman, decedat: “orict de bine as descrie eu harul lui Dumnezeu , el [harul] e mult mai mare decit atit”… Cu toate acestea, Judecata e-a lui Dumnezeu si ea nu va fi un simulacru; acolo pina cel neprihanit (recte fundamentalist) scapa cu greu.
        Pt fr. Christian si testamentul sau, ma pleca in fata lor.

        Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s