Explorarea trecutului are valoare de exemplu – 5

Comitetul ALRC

„Mişcarea lui Iosif Ţon era mai amplă şi, oarecum, cu o nuanţă filosofică, dacă vrei, în timp ce tardelaşul era foarte pragmatic, orientat spre obţinerea de libertăţi pentru comunităţile religioase evanghelice. Ambele au pregătit terenul pentru o a treia mişcare”. Este vorba de Comitetul Creştin pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (ALRC), în 1978, condus de Pavel Nicolescu[1] şi Dimitrie Ianculovici.

Acest comitet a reprezentat o „ruptură radicală faţă de lucrurile care s-au întâmplat înainte şi este una dintre puţinele contestări pe baze ideologice ale regimului comunist din România, lucru despre care se vorbeşte foarte puţin. E o formă de ignoranţă, din nefericire, şi o formă de intoleranţă faţă de o minoritate despre care, în general, nu se poate spune de bine, trebuie să se spună de rău că aşa e normal într-o societate intolerantă ca a noastră în care alteritatea este o formă de ameninţare a unităţii naţionale”.

Dintre cei influenţaţi de Iosif Ţon, Pavel Nicolescu era, în mod clar, cel mai radical. Era „o structură contestatară, un om extrem de inteligent, cu lecturi foarte serioase, cu filozofie (se referă la studii), un om foarte articulat, un vorbitor incredibil şi acum… El a socotit că ceea ce face Iosif Ţon şi ceea ce făceau pastorii din tardelaş, nu merg suficient de departe. El, ca un om preocupat de filozofie, dorea o contestare pe baze ideologice şi, de asemenea o acţiune mult mai agresivă legată de persecuţiile religioase din România. Şi o expunere largă… de fapt o formă de luptă împotriva ideologiei comuniste. Şi, avem în iarna lui ’77 mişcarea Goma, Carta 77, deci e un context internaţional în care se întâmplă toate lucrurile astea, SLOMR…” S-a format un grup de nouă baptişti, cărora li s-au alăturat şi „oameni din alte confesiuni: Oastea Domnului, ortodocşi, penticostali dar cea mai mare parte a grupului, în mod clar, au fost baptişti… Fiind foarte apropiat de P. Nicolescu am fost la curent cu ce se întâmpla, am participat la una dintre întâlnirile preliminare ale acestui grup la Caransebeş… Interesant este cum lucrurile au fost păstrate totuşi în secret şi nu au transpirat afară … o anume înţelepciune sau, ştiu eu, precauţie elementară, probabil a împiedicat lucrul acesta…” „Noi n-am avut deloc impresia (atunci) că se ştie despre această mişcare”. În dosarul său, DM nu ştie dacă şi în al celorlalţi implicaţi, nu apar niciun fel de informaţii cu privire la existenţa grupului în acel moment.

Înainte de declanşarea evenimentelor, de ieşirea oficială a grupului, a avut o întâlnire, primăvara târziu, în mai-iunie 1978, cu Pavel Nicolescu. Acesta l-a sfătuit, pentru a evita ceea ce lui i s-a întâmplat, adică exmatricularea înainte de terminarea facultăţii, (DM era în anul terminal) să aştepte să-şi dea mai întâi examenul de diplomă şi abia apoi să adere, să se implice în acţiunile comitetului.

Comitetul s-a oficializat în aprilie 1978. După ce a solicitat aderarea sa la organizaţia elveţiană Christian Solidarity International, la 5 iulie 1978, ALRC-ul a adresat Consiliului de Stat, Ministerului Justiţiei, Departamentului Cultelor şi Uniunii Baptiste un Program de Revendicări, semnat de 27 de membri. Deşi iniţiată de evanghelici, organizaţia a ajuns să aibă un caracter interconfesional. Iosif Ţon şi-a manifestat solidaritatea cu ALRC dar nu a aderat la acest comitet, atitudinea sa ulterioară lăsând loc bănuielilor membrilor ALRC că ar fi trecut de partea conducerii Uniunii Baptiste, adică de partea autorităţilor comuniste.


[1] Pavel Nicolescu se solidarizase cu acţiunea lui Paul Goma, fiind „unul dintre primii semnatari de prestigiu“ ai apelului din 1977 al scriitorului disident, după cum precizează Denis Deletant în cartea sa, Ceauşescu şi Securitatea. Constrângere şi disidenţă în România anilor 1965-1989, Traducere din engleză de Georgeta Ciocâltea, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998, p. 215, 229. De asemenea, în 1979, după arestarea lui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Pavel Nicolescu l-a vizitat pe preotul ortodox în închisoare.

(Interviu realizat de Ligia Dobrincu.)

Advertisements

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

One thought on “Explorarea trecutului are valoare de exemplu – 5”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s