Raportul Simpozionului Calvin de la Areopagus

Asa cum anuntam AICI, in data de 4 decembrie a avut loc la Timisoara, in organizarea Centrului Areopagus, un Simpozion Calvin.

Redau mai jos raportul acestui eveniment academic, formulat de Dr. Emil Bartos, unul dintre initiatorii conferintei si moderatorul acesteia.

Jubileul de 500 de ani de la nașterea lui Jean Calvin (1509 – 1564) a inspirat mai mute instituții religioase și sociale să organizeze simpozioane, conferințe sau chiar turnee europene în cinstea acestui mare reformator protestant. Centrul de Educaţie Creştină şi Cultură Contemporană Areopagus din Timișoara nu a pierdut o astfel de ocazie și, la începutul lui decembrie 2009, a organizat un simpozion internațional intitulat Anul Calvin în România: Receptarea ideilor reformate ale lui Jean Calvin în spiritualitatea evanghelică europeană. Invitații speciali ai simpozionului au fost profesorii de teologie Anthony Lane de la London School of Theology, Londra, Anglia, și Thomas Schirrmacher, rectorul de la Martin Bucer Seminary, Bonn, Germania. Din România, au mai susținut prelegeri Dr. Bela Visky, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Drd. Daniel Oprean, director de programe educaţionale la Centrul Areopagus, Timişoara. Moderatorul simpozionului a fost Dr. Emil Bartoș, conferențiar în teologie la Universitatea din București.

Primul vorbitor, Drd. Daniel Oprean, s-a referit la influența experiențelor traumatice din viața personală a lui Calvin, a parcursului lui academic și a crizei Bisericii Catolice asupra gândirii lui teologice și deciziilor luate de acesta în lucrare. Ca urmare, Calvin reitera ideea lui Ciprian, cum că nu poți să-L ai ca tată pe Dumnezeu, dacă nu ai ca mamă Biserica. Dar Biserica e o comunitate a Cuvântului, de aceea autoritatea ei e înrădăcinată în Scriptură. Sacramentele Bisericii au rost și eficiență în credincios pentru că sunt rodul conlucrării dintre Cuvânt și Duhul Sfânt. Organizarea lucrărilor și lucrătorilor în Biserică respectă același principiu al autorității, derivat probabil din experiențele personale ale lui Calvin și interpretării Cuvântului.

Al doilea vorbitor, Prof. Schirrmacher, care a pus bazele seminarului teologic Martin Bucer din Bonn, a subliniat legătura dintre Calvin și Bucer, doi reformatori care au trasat structura teologiei protestante și au lansat primele comentarii biblice expozitive. Calvin s-a născut în Franța, dar a trăit cea mai mare parte a vieții lui în Elveția, la Geneva. În scurta lui viață, Calvin a scris zeci de cărți și mii de scrisori, a predicat și a conferențiat în Europa, fiind considerat cel mai influent teolog reformat din cea de-a doua generație, contribuind decisiv la consolidarea mișcării protestante, atât prin scrierile teologice, cât și prin practicile eclesiale. Aprecieri față de geniul teologic al lui Calvin au venit chiar din partea catolică. Bazele teologiei reformate puse de Calvin sunt doctrina Trinității și structura Bisericii, însă numai ca rezultat al unei exegeze biblice solide. Pentru Calvin, exegeza e deasupra dogmaticii.

Dr. Bela Visky a analizat Cazul Servetus, cel mai cunoscut caz în care Calvin s-a implicat pentru stagnarea răspândirii ideilor eretice unitariene în Geneva. Contextul socio-politic de atunci favoriza eliminarea celor care destabilizau societatea prin blasfemii teologice. Într-adevăr, Calvin și-a dat acordul la o decizie luată de consiliul orășenesc al Genevei de a-l opri prin moarte pe ereticul Servetus. Mai multe despre contextul controversatei decizii se găsesc într-o lucrare nepublicată a lui Sebastien Castellio, contemporan cu Calvin, care sublinia subiectivismul deciziei față de Servetus, influențat de contextul politic al vremii și încăpățânarea exagerată a interpretării unor texte biblice.

În prelegerea Jean Calvin ca teolog catolic: Calvin şi tradiţia catolică, Dr. Anthony Lane, cu rigurozitatea-i cunoscută, a analizat evoluția conceptului de „catolic” în scrierile lui Calvin. Concluzia lui arată că, pe parcurs, termenul a fost întâi folosit des de Calvin în sens pozitiv cu referire la universalitatea Bisericii, dar apoi a fost tot mai rar folosit, datorită asocierii lui cu Biserica Romano-catolică. Schimbarea sensului e evidentă. Ca dovadă, se apelează la relația Bisericii cu canonul biblic și cu tradiția catolică. Calvin a citat rar din părinții Bisericii dinainte de Niceea, a recurs moderat la anumiți părinți greci, dar a apelat des la părinții latini, Augustin, Ieronim, Ambrozie etc. De asemenea, Calvin respecta primele patru concilii ecumenice, însă nu le considera inerante. Biserica pură a existat doar în perioada apostolilor, decăderea ei începând cu nașterea papalității. Biserica adevărată a existat dintotdeauna, chiar dacă nu sub formă vizibilă, dependentă de autoritatea papală. Calvin a vorbit pozitiv despre Biserica Catolică, dar pentru el Biserica adevărată, catolică, e acolo unde se predică curat Cuvântul și se administrează corect sacramentele. Altfel spus, Evanghelia definește Biserica, și nu invers.

(Sursa, AICI.)

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

8 thoughts on “Raportul Simpozionului Calvin de la Areopagus”

    1. Mircea, esti cam rau astazi. De fapt, ca in poveste, cele trei comunicari sunt patru si atunci cind nu ai bani, faci ce poti. Altii n-au facut nici atit ca sa marcheze acest semnificativ eveniment.
      Cu alte cuvinte, privit cu buna cuviinta, bilantul este mai degraba pozitiv. Ca se putea mai bine, este clar. Dar de unde sa iei bani in an de criza, cind foarte multe asemenea evenimente, inclusiv la Areopagus, unde planuiam o conferinta teologica serioasa in octombrie, au fost pur si simplu anulate.
      Exigenta este necesara si folositoare, dar ea trebuie dublata de realism, altfel este un pur exercitiu ezoteric.

      Like

    2. la urma urmei au fost doua zile, au fost si studentii de la master de la asistenta.
      ca participant, cred ca a fost reusit, mai ales prin dinamica si diversitate. a mai fost o comunicare care nu s-a facut, din cauza depasirii timpului. 4+1=5. daca poti mai mult de ce nu ai facut dumneata ceva mai mult?

      Like

  1. Domnilor,
    Ceva e aproape intotdeauna mai bun decat nimic.
    Mirarea mea era motivata de un mic contrast: Areopagus, Simpozion si Calvin, pe de o parte, si cifra 4 (sau 5 – dupa ultimele descoperiri arheologice), de cealalta parte. Mai e nevoie de explicare? “Areopagus” e o marca sinonima cu seriozitatea, “simpozion” inseamna manifestare culturala ampla, Calvin e un teolog cat un munte. Toti acesti trei termeni conjugati creeaza o tensiune, o asteptare. De partea cealalta ai insa o cifra modesta. Raportul care ia nastere din aceasta alaturare face ca tensiunea acumulata sa se descarce in receptor/cititor sub forma unei dezamagiri – ca efect de lectura. Deci reactia mea isi are o justificare strict poetica.

    De acord cu tot ce a spus Danut Manastireanu. De acord cu tot ce a spus Alexandru Nabadan, pe care vreau totusi sa il linistesc: nu as fi putut face mai mult decat au facut organizatorii.

    Auguri!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s