Predici reformate – un site indoielnic

Un comentariu recent de pe blog, legat de postul meu dedicat lui Liviu Olah, m-a condus către site-ul intitulat Predici reformate, pe care l-am accesat initial pentru a downloada câteva predici ale lui Liviu Olah. După ce am făcut-o însă, mi-am aruncat privirea pe site şi m-am cam îngrozit.

Desigur, aşa cum am mai spus-o, nu sunt calvinist şi nici arminian, nici nu socotesc că trebuie să aleg între aceste două ideologii, căci, cred eu, nici Calvin n-a fost calvinism şi nici Arminius n-a fost Arminian, ci acestea sunt produsul unor epigoni nedemni de mentorii lor. Aşa fiind, n-am mare simpatie pentru asemenea abordări ideologice, deşi, în definitiv, fiecare are dreptul să creadă ce vrea, inclusiv o prostie.

Înainte de a intra în substanţa subiectului, să încep cu o chestiune formală. Singura descriere  pe care o găsim pe blog în legătură cu iniţiatorii acestui site este cea care îl descrie drept o „manifestare a grupului baptist reformat Beth ha-midrash din Oradea”. Nici un nume de persoană nu este menţionat pe site, ca şi cum identitatea acestui grup ezoteric ar fi de notorietate cel puţin naţională. Dacă veţi încerca să faceţi o simplă căutare pe net în legătură cu el, nu veţi găsi însă absolut nimic. Decenţa minimă, mai ales atunci când, aşa cum veţi vedea mai jos, situl este implicat în polemici acute, cere declinarea explicită a identităţilor. Sau poate că deţinătorii sitului au ceva intenţii oculte şi acţiunile lor au de câştigat dacă sunt duse sub protecţia (laşă) a anonimităţii. Dragilor, dacă nu aveţi nimic de ascuns, veniţi la lumină, ca să vi se vădească faptele.

Primul lucru care m-a intrigat pe site a fost încercarea deţinătorilor lui de a-l înregimenta pe Liviu Olah la propria lor cauză. Oricine l-a cunoscut pe marele evanghelist român, ştie foarte bine că acesta a fost absolut străin de asemenea dispute teologice sterile. Anexarea lui Liviu Olah la cauza „reformată”, oricât ar fi ea de bine intenţionată (să presupunem asta), este un abuz şi un act lipsit de onestitate intelectuală. Totuşi, dacă deţinătorii sitului socotesc că această critică a mea este nedreaptă, îi rog să producă dovezile cu privire la faptul că Liviu Olah a fost un adept al teologiei reformate, în sensul clasic, calvin, al acestui termen.

Al doilea lucru care mi-a atras atenţia, dar care nu m-a mai surprins, date fiind antecedentele de mai sus, este un text cu vădite scopuri de manipulare ideologică şi de influenţare a politicilor eclesiale baptiste. Astfel, articolul cu titlul „Erezia a pătruns la Facultatea de Teologie Baptistă din Bucureşti” se amestecă direct în polemica dintre centrele baptiste de putere din Oradea şi Bucureşti, desigur, (cum altfel decât) de partea Oradiei, ai cărei reprezentanţi încearcă uneori să-i convingă pe cei naivi că acest centru de putere ar înclina către o poziţie reformată. Desigur, aceste sugestii, care nu sunt niciodată însoţite de argumente. nu au nicio legătură cu înclinaţiile pretins reformate ale susţinătorilor acestora (în sens financiar şi de alt fel) din Convenţia Baptistă de Sud. „Erezia” despre care se vorbeşte în titlu ar consta în faptul că Gary E Weedman, unul dintre profesorii asociaţi care predau la Facultatea de Teologie Baptistă din Universitatea Bucureşti ar fi adept al „noii perspective” asupra lui Pavel promovată de N. T. Wright, probabil cel mai important biblist contemporan, pe care autorii (anonimi) ai articolului în socotesc eretic, desigur, din nou fără nici un fel de argumente, în afara unor banale link-uri. Sincer, textul, lipsit de orice valoare academică, apare ca un articol scris la comandă. Şi chiar dacă ar fi expresia unei sincere îngrijorări (în definitiv toţi avem dreptul să credem ce vrem), el rămâne mai departe un text calomnios şi neetic. Dar, aşa cum spunea Nicolo Machiavelli, acel faimos părinte al tuturor manipulatorilor, „scopul scuză mijloacele”.

În final, aceeaşi patimă cruciată se manifestă şi în criticile aspre şi lipsite de substanţă, în afara retoricii ieftine şi goale, legate de trei traduceri apărute la noi şi care nu sunt nicidecum pe placul gusturilor „reformate” ale autorilor. Prima, intitulată pompos „O gustare a ereziei şi a apostaziei oferită publicului evanghelic român”, este semnată de această dată (de Florin Moţiu) şi se referă la cartea lui N.T. Wright intitulată Mesia, publicată în 2007 de Editura Aqua Forte din Cluj. Am întâlnit deja acest text, care musteşte de ignoranţă, de fundamentalism şi de agresivitate (pe situl Scriptorie sau în altă parte) şi mi s-a „aplecat” pe dată (sau, ca să folosesc expresia eufemistică a unui amic, „mi s-a făcut de emetiral”). Se vede însă că de ce ţi-e scris nu poţi scăpa.

Al doilea „eretic” înfierat cu mânie proletară de autorii sitului este Steve Chalke, autorul cărţii Mesajul pierdut al lui Isus, apărută tot în 2007 la Editura Scriptum din Oradea. Autorul recenziei cu rol stigmatizator este acelaşi vajnic apărător de serviciu al ortodoxiei reformate, Florin Moţiu, o veritabilă copie românească, la fel de penibilă, a lui Dave Hunt (ştiţi voi care; cel pentru care până şi Isus Cristos este suspect, pentru că nu este de acord cu el 100%). De data aceasta avem de-a face cu un text mult mai substanţial (cantitativ vorbind), dar la fel de obsesiv şi de incoerent, a cărui ţintă o reprezintă nu numai Chalke, ci întreaga mişcare a emergenţilor. Noroc de Moţiu, că i-a rezolvat repede şi pe ăştia. Şi iarăşi la luptă, căci „duşmanul de clasă” nu doarme.

Ultimul vrăjmaş cu care se luptă vitejeşte autorii sitului este Rick Warren, spaima fundamentaliştilor. De data aceasta autorul textului critic este „faimosul” autor Christ Hand (a propos, voi aţi auzit de el? eu unul trebuie să-mi declar ignoranţa; dar ce ştiu eu despre „reformaţi”? eu îmi pierd vremea cu adepţii maghiari ai Reformei şi cu prezbiterienii scoţieni, care s-au emancipat demult de sub obsesiile tulip-ului). Textul este preluat cu permisiune de la Editura Făclia din Oradea, care, avem motive serioase să credem, se află de fapt în spatele operaţiunii numită Predici reformate. Despre legăturile acesteia cu un anume centru de putere baptistă şi despre serviciile reciproce pe care cele două entităţi şi le fac este inutil să vorbesc, căci aş subestima astfel inteligenţa cititorilor noştri.

Aşa fiind, nu putem spera decât să vedem cît de curând între români nişte reformaţi adevăraţi, că de fundamentalişti ne-am cam săturat. Avem şi noi din ăştia, ba chiar prea mulţi. Dumnezeu cu mila!

 

Un comentariu recent de pe blog, legat de postul meu dedicat lui Liviu Olah, m-a condus către site-ul intitulat Predici reformate, pe care l-am accesat initial pentru a downloada câteva predici ale lui Liviu Olah. După ce am făcut-o însă, mi-am aruncat privirea pe site şi m-am cam îngrozit.

Desigur, aşa cum am mai spus-o, nu sunt calvinist şi nici arminian, nici nu socotesc că trebuie să aleg între aceste două ideologii, căci, cred eu, nici Calvin n-a fost calvinism şi nici Arminius n-a fost Arminian, ci acestea sunt produsul unor epigoni nedemni de mentorii lor. Aşa fiind, n-am mare simpatie pentru asemenea abordări ideologice, deşi, în definitiv, fiecare are dreptul să creadă ce vrea, inclusiv o prostie.

Înainte de a intra în substanţa subiectului, să încep cu o chestiune formală. Singura descriere  pe care o găsim pe blog în legătură cu iniţiatorii acestui site este cea care îl descrie drept o „manifestare a grupului baptist reformat Beth ha-midrash din Oradea”. Nici un nume de persoană nu este menţionat pe site, ca şi cum identitatea acestui grup ezoteric ar fi de notorietate cel puţin naţională. Dacă veţi încerca să faceţi o simplă căutare pe net în legătură cu el, nu veţi găsi însă absolut nimic. Decenţa minimă, mai ales atunci când, aşa cum veţi vedea mai jos, situl este implicat în polemici acute, cere declinarea explicită a identităţilor. Sau poate că deţinătorii sitului au ceva intenţii oculte şi acţiunile lor au de câştigat dacă sunt duse sub protecţia (laşă) a anonimităţii. Dragilor, dacă nu aveţi nimic de ascuns, veniţi la lumină, ca să vi se vădească faptele.

Primul lucru care m-a intrigat pe site a fost încercarea deţinătorilor lui de a-l înregimenta pe Liviu Olah la propria lor cauză. Oricine l-a cunoscut pe marele evanghelist român, ştie foarte bine că acesta a fost absolut străin de asemenea dispute teologice sterile. Anexarea lui Liviu Olah la cauza „reformată”, oricât ar fi ea de bine intenţionată (să presupunem asta), este un abuz şi un act lipsit de onestitate intelectuală. Totuşi, dacă deţinătorii sitului socotesc că această critică a mea este nedreaptă, îi rog să producă dovezile cu privire la faptul că Liviu Olah a fost un adept al teologiei reformate, în sensul clasic, calvin, al acestui termen.

Al doilea lucru care mi-a atras atenţia, dar care nu m-a mai surprins, date fiind antecedentele de mai sus, este un text cu vădite scopuri de manipulare ideologică şi de influenţare a politicilor eclesiale baptiste. Astfel, articolul cu titlul „Erezia a pătruns la Facultatea de Teologie Baptistă din Bucureşti” se amestecă direct în polemica dintre centrele baptiste de putere din Oradea şi Bucureşti, desigur, (cum altfel decât) de partea Oradiei, ai cărei reprezentanţi încearcă uneori să-i convingă pe cei naivi că acest centru de putere ar înclina către o poziţie reformată. Desigur, aceste sugestii, care nu sunt niciodată însoţite de argumente. nu au nicio legătură cu înclinaţiile pretins reformate ale susţinătorilor acestora (în sens financiar şi de alt fel) din Convenţia Baptistă de Sud. „Erezia” despre care se vorbeşte în titlu ar consta în faptul că Gary E Weedman, unul dintre profesorii asociaţi care predau la Facultatea de Teologie Baptistă din Universitatea Bucureşti ar fi adept al „noii perspective” asupra lui Pavel promovată de N. T. Wright, probabil cel mai important biblist contemporan, pe care autorii (anonimi) ai articolului în socotesc eretic, desigur, din nou fără nici un fel de argumente, în afara unor banale link-uri. Sincer, textul, lipsit de orice valoare academică, apare ca un articol scris la comandă. Şi chiar dacă ar fi expresia unei sincere îngrijorări (în definitiv toţi avem dreptul să credem ce vrem), el rămâne mai departe un text calomnios şi neetic. Dar, aşa cum spunea Nicolo Machiavelli, acel faimos părinte al tuturor manipulatorilor, „scopul scuză mijloacele”.

În final, aceeaşi patimă cruciată se manifestă şi în criticile aspre şi lipsite de substanţă, în afara retoricii ieftine şi goale, legate de trei traduceri apărute la noi şi care nu sunt nicidecum pe placul gusturilor „reformate” ale autorilor. Prima, intitulată pompos „O gustare a ereziei şi a apostaziei oferită publicului evanghelic român”, este semnată de această dată (de Florin Moţiu) şi se referă la cartea lui N.T. Wright intitulată Mesia, publicată în 2007 de Editura Aqua Forte din Cluj. Am întâlnit deja acest text, care musteşte de ignoranţă, de fundamentalism şi de agresivitate (pe situl Scriptorie sau în altă parte) şi mi s-a „aplecat” pe dată (sau, ca să folosesc expresia eufemistică a unui amic, „mi s-a făcut de emetiral”). Se vede însă că de ce ţi-e scris nu poţi scăpa.

Al doilea „eretic” înfierat cu mânie proletară de autorii sitului este Steve Chalke, autorul cărţii Mesajul pierdut al lui Isus, apărută tot în 2007 la Editura Scriptum din Oradea. Autorul recenziei cu rol stigmatizator este acelaşi vajnic apărător de serviciu al ortodoxiei reformate, Florin Moţiu, o veritabilă copie românească, la fel de penibilă, a lui Dave Hunt (ştiţi voi care; cel pentru care până şi Isus Cristos este suspect, pentru că nu este de acord cu el 100%). De data aceasta avem de-a face cu un text mult mai substanţial (cantitativ vorbind), dar la fel de obsesiv şi de incoerent, a cărui ţintă o reprezintă nu numai Chalke, ci întreaga mişcare a emergenţilor. Noroc de Moţiu, că i-a rezolvat repede şi pe ăştia. Şi iarăşi la luptă, căci „duşmanul de clasă” nu doarme.

Ultimul vrăjmaş cu care se luptă vitejeşte autorii sitului este Rick Warren, spaima fundamentaliştilor. De data aceasta autorul textului critic este „faimosul” autor Christ Hand (a propos, voi aţi auzit de el? eu unul trebuie să-mi declar ignoranţa; dar ce ştiu eu despre „reformaţi”? eu îmi pierd vremea cu adepţii maghiari ai Reformei şi cu prezbiterienii scoţieni, care s-au emancipat demult de sub obsesiile tulip-ului). Textul este preluat cu permisiune de la Editura Făclia din Oradea, care, avem motive serioase să credem, se află de fapt în spatele operaţiunii numită Predici reformate. Despre legăturile acesteia cu un anume centru de putere baptistă şi despre serviciile reciproce pe care cele două entităţi şi le fac este inutil să vorbesc, căci aş subestima astfel inteligenţa cititorilor noştri.

Aşa fiind, nu putem spera decât să vedem cît de curând între români nişte reformaţi adevăraţi, că de fundamentalişti ne-am cam săturat. Avem şi noi din ăştia, ba chiar prea mulţi. Dumnexez cu mila!

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

14 thoughts on “Predici reformate – un site indoielnic”

  1. draga Danut, cred ca te grabesti in concluzii.
    Habar nu am cine este in spatele acestui site.
    Si eu am aflat zilele trecute de acesta, tot prin cautarea predicilor lui Liviu Olah.

    Pentru că am vazut cu ce se ocupa (repet, nu stiu cine este ..) de aceea nu i-am facut nici reclama, nici n-am facut referiri la site.

    A trage concluzia ca este vreo agentură pro-Oradea, așa cum lași să se înțeleagă indirect… mi se pare cel puțin pripit.

    Dacă vreunul spune vreo prostie, nu este neapărat aliniat.
    Prostia se împarte egal în toate taberele și am nenumărate exemple pentru asta.

    Like

    1. Draga Marius,
      Daca citesti cu atentie, vei vedea ca nu acuz nici un fel de intentie din partea voastra. Eu doar constat ‘coincidente’ si conivente suspecte.

      Like

  2. Am observat si eu agresivitatea acestor “reformati Beth ha-midrash”. Cred ca ii vor baga in seama doar cei pasionati de interminabile ciorovaieli… Eu am preluat de la ei pe blog o chestie oarecum draguta numita “1 Corinteni 13 pe limba casniciei”. Mai au cateva articole despre C.S. Lewis care ar putea fi cat de cat interesante. In rest, spume si anateme…

    Like

  3. florin motiu este un absolvent emanuel teologie/litere, i-am fost indrumator de an. preocupat de reforma in anglia, puritani, etc.
    nu stiu daca are preferinte oradea vs bucuresti, dar ca sa citesc un clasic inca in viata (daca tot am fost acuzat de unii ca fac asta) nimeni nu-i perfect!
    sper sa nu instituim o politie a blogurilor sau a saiturilor. cu ce ne-am mai distra?

    Like

      1. Desigur, militii peste tot. Ca si cea care demonizeaza problemele altora – de exemplu finantarea de la stat a unor proiecte ale bisericilor, mai ales daca sunt ale ‘celorlati’, dar nu, Doamne fereste, finantarea, de la acelasi stat infam, a scolilor confesionale, caci, vorba ceia, si ‘noi’ avem din astea. Asa fiind, ce altorale este interzis, noua ne este permis.
        Militii peste tot, baieti.

        Like

  4. ei, nu e eminent. e doar florin motiu.

    asta e libertatea cuvintului si a internetului. am citit. asta e treaba lui si e liber sa creada ce vrea si sa puna si el pe internet ce vrea. vorba aia, sa se sdrobsheasca la noi, la ei, la oricine altcineva.
    si eu si tu avem dreptul sa nu fim de acord cu ce scrie sau spune el. e o pozitie fundamentalista.
    oricum nu poti sa ii “amendezi” pe toti pt bazaconiile ce le spun sau scriu.
    take a break, take a kit-cat!
    sau hai la o cadarka de minish veke de 5 ani!

    Like

    1. Dragule, sunt gata sa lupt oricind ca Motiu sa aiba dreptul la prostiile lui si eu la ale mele.
      Cit despre cadarca, oricind, numai ca nu prea merge virtual 🙂
      Trebuie sa lasam pentru cind ne vedem.

      Like

  5. mi-e dor, mi-e dor, de fratzii mei din labra… scuzae, da cred ca mai degraba ma vad cu tine in labrador decit pacilea.

    Like

  6. “în criticile aspre şi lipsite de substanţă, în afara retoricii ieftine şi goale”

    … aceste cuvinta imi aduc aminte de multele “half truths and half lies” promolgate de la anvoanele baptiste din Romania Socialista … despre greselile, crezul, si practica altor culte si mai ales a ramurei Crestine – Biserica Orthodoxa.

    Pt. unii se pare scopul vietii crestinesc este sa devina “talibani a lui Hristos” si sa re-instaureze Inqizitia in randurile lor. Pacat ca “pursuit of truth” si vorbirea cu dragoste au ramas uitate ca si tzeluri (goals).

    Like

  7. Legat de continut totusi, marturisesc ca in privinta lui Chalke au facut niste observatii care merita ceva atentie. La urma urmelor si emergentii au uneori ceva din acest spirit acid al contestarilor si demolarilor de redute; prea au impresia ca tocmai au descoperit roata.
    Pe de alta parte, “reformatii” acestia nu sunt deschisi la dialog; am avut naivitatea de a pune sub semnul intrebarii reductionismul TULIP si se pare ca nu a fost bine gustat afrontul …
    Se poate spune ca pur si simplu unele doctine ii modeleaza pe fanii lor in asa hal incat sa-ti fie greu sa-i asumi ca frati in Christos?

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s