Prietenul meu Danut Jemna a publicat recent pe site-ul Bisericii Strajerul un foarte interesant text despre inchinare in teologia Sf. Irineu de Lyon.
Danut Jemna, care a inceput sa lucreze, sub indrumarea Prof. Stelian Tofana, la o teza legta de fundamentele biblice ale conceptului de incoruptibilitate la Sf. Irineu, este profund preoocupat de actualitatea si complexitatea teoloogiei acestui genial teolog din seculul al doilea al istoriei crestine.
Iata ce spune el in textul anuntat mai sus:
Între reflecţiile asupra subiectului închinării, în spiritualitatea creştină, atrage atenţia gândirea Sf. Irineu de Lyon care aduce asupra acestei teme contribuţii importante din perspectivă antropologică şi eclesiologică. Consecvent cu gândirea sa biblică despre adevăratul Dumnezeu, Sf. Irineu răspunde gnosticilor că nici omul şi nici creaţia nu apar ca o necesitate pentru Dumnezeu. Din eternitate, Logosul îl glorifică pe Tatăl, fiind împreună cu el, iar Fiul, la rândul său, este glorificat de Tatăl, într-o relaţie reciprocă de cunoaştere şi iubire. Sf. Irineu precizează cu claritate că Dumnezeu nu a avut şi nu are nevoie ca omul să-i aducă slavă şi că nu l-a creat pe om dintr-o necesitate (Adversus Haereses, 4.14.1), ci l-a modelat cu scopul de a fi o fiinţă spre care să se canalizeze darurile divine (AH, 4.14.2). Inclusiv după căderea omului, toată iconomia lui Dumnezeu se arată ca o simfonie a mântuirii, adică a unei diversităţi de acte divine care concură spre acelaşi scop (AH, 4.14.2).
Analizând Legea şi Profeţii din VT, Sf. Irineu se opreşte la sistemul ceremonial iudaic, la jertfe şi daruri, la sistemul religios prin care poporul ales era chemat să se închine lui Dumnezeu. Rolul ofrandelor este interpretat de Sf. Irineu în spiritul profeţilor VT care atrag atenţia asupra faptului că Dumnezeu nu are nevoie de jertfe şi că rolul lor este unul profetic şi pedagogic. Considerând că între VT şi NT există o relaţie tipologică, Sf. Irineu se opreşte cu analiza la darurile şi ofrandele aduse în Biserică. Din această analiză, care are un puternic caracter antropologic, reţinem trei idei mai importante şi încercăm să le aducem în actualitate.
Restul textului AICI.