Freedom

The basic freedom of the world is woman’s freedom. A free race cannot be born of slave mothers. A woman enchained cannot choose but give a measure of that bondage to her sons and daughters.

(Margaret Sanger – Woman and the New Race)

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

32 thoughts on “Freedom”

  1. Controversat citat (în sine), dar mai ales judecat prin prisma filosofiei autoarei (care a dat ”naștere” la ”Planned Parenthood”).

    Like

    1. Domnul meu. Ma bucur ca ati observat cine este autoarea si cu ce se ocupa.
      Lasind aceasta laoparte, vreti sa-mi explicati de ce credeti ca citatul este controversat in sine?

      Like

      1. Citatul de mai sus este scos din context. Pentru a-i putea lua în considerare valoarea sau lipsa acesteia, nu ar fi bine să citim şi contextul general în care a fost scris? Deoarece, din punctul meu de vedere, dacă libertatea femeii este doar în domeniul de a copula sau nu cu un bărbat, sau de a decide că va fi mamă sau nu (contextul general) atunci această libertate limitează libertatea! Iată contextul: http://www.bartleby.com/1013/8.html

        Like

      2. probabil ca aveti dreptate, dar ce facem cu titlul ala mare “IRANIAN WOMEN DESERVE FREEDON NOW!

        Like

  2. Poziția pe care ne postăm generează consecințe. Ori gândim bazați pe adevărul revelat în Scripturi, ori trecem în tabăra opusă; călare pe gard nu putem sta, fără să ne compromitem echilibrul în gândire și credință.

    Găsesc principiul din citat în contradicție cu V.T., unde istoria ne arată un popor născut și crescut (de Dumnezeu) în sclavie, ținut în Egipt vreme de sute de ani. Cât despre N.T., Pavel și Petru sfătuiesc pe credincioși cum să trăiască în ”nefericita” situație (care nu este considerată finală) despre care vorbește autoarea citată.

    Iată un citat din Petru, referitor la subiectul și autoarea în discuție,

    ”They promise them freedom, while they themselves are slaves of depravity – for a man is a slave to whatever has mastered him” (2 Petru 2:19).

    Libertatea visată de autoare (o pionieră în materie) pentru genul feminin n-a dus la nici un fel de freedom, dimpotrivă la birth control și abortion, tocmai opusul filosofiei biblice (dar similară practicii egiptene de birth control aplicată la femeile evreice). Experiența istorică dezminte filosofia ei.

    Nu-i intenția mea să extind un comentariu la nivel de dizertație, dar concluziile intervenției mele mi se par evidente și cred că vedeți clar la ce am făcut aluzie. M. Sanger se referă strict la o anumită situație, care nu este echivalentă cu situația femeilor din Iran.

    Like

    1. Domnule meu,
      Eu v-am intrebat despre citatul in sine. Se pare ca nu puteti nicicum sa va desprindeti de pozitiile dvs. ideologice pentru a analiza o anume afirmatie, indiferent de cine a facut-o.
      In ce ma priveste, resping presupozitiile dvs hermeneutice, ca sa nu mai vorbesc de loviturile sub centura din afirmatiile, deloc subtile, legate de statul pe gard si trecerea in cealalta tabara.
      Chiar si diavolul poate afirma anumite adevaruri (cititi-l pe Iacov) si faptul ca el le afirma nu discrediteaza acele adevaruri.
      Dumnezeu il numeste pe Nabucodonosor ‘slujitorul’ lui. Asta nici nu rascumpara tot ce a facut el, nici nu presupune ca tot ce a spus el este corect. El l-a slujit pe Dumnezeu in ‘treaba’ cu robia lui Iuda.
      Ca sa nu mai vorbim de Merele Preot, care a spus ca e mai bine sa moara un om decit tot norodul.
      Cu povestea cu robia si pustia, chiar ca ati dat-o in bara. N-ati citit oare ca toate mamele de peste 20 de ani au murit in pustie, ca si o parte din progeniturile lor? Asta tocmat dovedeste ca autoarea citatului, oricit de stricata o fi fost ea, prin faptul ca purta chipul lui Dumnezeu, ca noi toti, a putut rosti si ea un adevar universal, care nu poate fi discreditat ca adevar, oricine l-ar rosti.
      Hermeneutica, asa cum spuneam si alta data, este o poveste complicata si in care cei care cauta solutii simpliste, in alb si negru, isi prind usor urechile.
      In plus, va dau un sfat, desi ceva imi spune ca nu sunteti genul de om care sa primeasca sugestii de la mine. Cred ca putin mai multa modestie, sfiala si chiar bun simt in exprimarea convingerilor ar putea fi mai propice initiarii unui dialog. Daca, eventual, dialogul si nu simpla afisare a unor adevaruri socotite imuabile, este ceea ce doriti dvs.
      Sanatate.

      Like

  3. Daca mi-e ingaduit sa spun si eu o vorba aici. Abia acuma am citit ce inseamna „hermeneutic”…ca tot am vazut cuvintul asta vinturat peste tot si eu habar n-aveam ce inseamna…in dictionarul englez zice ca este „stiinta de a interpreta”. Mie mi-a placut ce zice Gellius, cum a interpretat el. Poate ca am inteles mai bine procesul lui de gindire decit al dumneavoastra.

    Eu m-am gindit ca Dumnezeu care ne-a creat, ne-a
    dat libertate. Si indiferent cine isi asuma ce din viata mea…exista o parte din mine care va fi intotdeauna libera. Nimeni…nimeni…nimeni… nu ma poate robii pe de-antregul…decit pacatul daca-i dau eu voie.

    Crestinii sint „a free race”(o rasa libera)…nascuti dintr-o „slave mother” (o mama roaba)…”caci in pacat m-a zamislit mama mea”. Dar Domnul Isus ne-a scos din aceasta robie a pacatului… si pe noi femeile.

    Problema nu este in definitia robiei…eu cred ca problema este in intelegerea libertatii. Aici se impotmolesc generatii dupa generatii de oameni care confunda libertatea cu un fel de debandada totala in care fiecare face ce vrea. Cind Dumnezeu le-a dat evreilor cele 10 porunci eu cred ca le-a dat reteta libertatii. Libertatea nu poate exista fara reguli…

    Cind exista reguli de circulatie poti sa circuli pe autostrada liber… fara prea multa grija. Iei regulile de circulatie afara si dai libertate sa conduca care cum vrea si ce se alege de libertatea aia? N-o sa existe suficiente ambulante sa care oamenii liberi care s-au accidntat…

    Ceea ce femeia asta cerea prin fraza ei, era un astfel de libertate …lipsita de reguli. Nu degeaba in libertatea creata de ideile ei i se ia cuiva dreptul la viata…

    Dupa cit pricep eu …folosind propriile mele ginduri in mod hermeneutic (wow…folosesc si cuvinte mai lungi… 🙂 )asta nu este libertate…asta este un fel de stare de haos

    Like

  4. afirmatia de mai sus ‘tzine apa’ indiferent de context si hermeneutica, si indica o gindire pozitiva. daca prima propozitie ar fi sunat ‘The basic freedom of the world is NOT woman’s freedom.’ atunci datele problemei s-ar fi schimbat dramatic.

    in lumea asta exista indivizi care nu stiu ce sa faca cu libertatea, unii carora le este frica de libertate si unii ce o pretuiesc si o pun in practica. si o acorda si altora pentru ca cred in superioritatea ei in dauna scaviei.

    cam asa suntem si noi. unii alegem sa traim dupa lege si sa ne conformam orbeste. dar provocam ‘accidente’. altii aleg libertatea si deci harul. cu riscurile lui.
    oare care sunt mai avantajati? eu prefer sa fac parte dintre cei cu harul. am refuzat gustul amar al legii de pe vremea cind nu eram crestin.

    danut, l-ai uitat pe cirus pe care il proslavim cu toate ca nu stim mai nimic despre el.

    Like

  5. something elso, but so close:

    “Puerto Ricans

    The government of Mme. Isabella II throws upon us a terrible accusation.

    It states that we are bad Spaniards. The government defames us.

    We don’t want separation, we want peace, the union to Spain; however, it is fair that we also add conditions to the contract. They are rather easy, here they are:

    The abolition of slavery

    The right to vote on all impositions

    Freedom of religion

    Freedom of speech

    Freedom of the press

    Freedom of trade

    The right to assembly

    Right to bear arms

    Inviolability of the citizen

    The right to choose our own authorities

    These are the Ten Commandments of Free Men.

    If Spain feels capable of granting us, and gives us, those rights and liberties, they may then send us a General Captain, a governor… made of straw, that we will burn in effigy come Carnival time, as to remember all the Judases that they have sold us until now.

    That way we will be Spanish, and not otherwise.

    If not, Puerto Ricans – HAVE PATIENCE!, for I swear that you will be free.”
    Ten Commandments of Free Men (translated), November 1867

    Like

  6. Cind nu este nici o regula…exista totusi una; cea a junglei in care cel mai tare supravietuieste. Cum cei mai mici si cei mai slabi nu au nici o sansa si cum imi amintesc ca am fost mica cindva si voi fi slaba intr-o zi…eu ramin cu libertatea controlata. Bineinteles ma refer la Creatorul acestei lumi pe care il consider Suveran si la rinduielile stabilite de El.

    Poza de mai sus vorbeste de lipsa de libertate a femeilor in tarile musulmane; si acest lucru este intr-adevar strigator la cer. Ceea ce spuneam eu si continui sa ma impotrivesc este… felul in care fraza de dedesuptul pozei s-a manifestat in Statele Unite si de libertatile nelimitate pe care le-a dat femeii asupra vietii copilului ei.Daca ar fi vorba numai de corpul ei…agreez ca poate sa faca ce vrea cu el…desi intr-o zi vom da socoteala si de acest lucru si asta de la sine ne spune din nou ca exista reguli…ca altfel n-ar exista o judecata!!! Dar fraza respectiva face parte dintr-o campanie politica in care s-au dat unor persoane drepturi mai multe si mai mari decit ar trebui…in detrimentul celor inca nenascuti ale caror drepturi au fost anulate. Libertate sau legea junglei? Cel mai mare si mai tare are totul…celalalt nimic.

    Like

    1. Stimata doamna,
      S-ar putea sa fim de acord mai mult decit credeti (sau mai putin). Cine stie.
      Cind am afisat acest citat, am avut doua obiective:
      1. sa testez vigilenta ‘clasei muncitoare’ cu privire la “dusmanul de clasa’ – si s-a vazut ca dinsa e foarte vigilenta, cum a dovedit identificarea autoarei citatului ca pormoroare a miscarii feministe;
      2. sa dovedesc faptul; ca oameni controlati de o anumita ideologie, oricare ar fi aceea, nu pot judeca obiectiv un text, luat in sine, fiind complet ‘orbiti de pozitia lor ideologica’; ceea ce am dovesdit deja.
      I rest my case now!

      Like

  7. Gresala este evident a mea ; dar nu acolo unde ati lasat-o sa cada. Mi-am asezat cinstit aici gindurile , care erau absolut Biblice. Puteati sa le discutati. Doar ca recunoasteti ca ati pus momeala si ati asteptat victimele (clasa muncitoare). Acuma ori sint stimata doamna ori “tovarasa”…trebuie sa decideti .
    Cei care vin pe aici deci trebuie sa fie atenti la “obiectivele” dumneavoastra, care nu sint legate neaparat de subiectul pe care-l aduceti in discutie ci de comportamentul celor care indraznesc sa comenteze. De la doamna , am trecut urgent in fraza a doua la tovarasa, dupa care am inceput sa iau distinsa pozitie a sobolanului de laborator folosit la vreo experienta. Si doar discutam despre “libertatea femeilor”?! …Amuzant!!! Recititi ce ati scris…Un vers din scoala imi suna in urechi…
    “Noi vrem egalitate / Dar nu pentru catei”…
    Now…I rest my case!!!

    Like

    1. Stimata doamna,
      Sper sa intelegeti ca am ansat aceasta discutie nu pentru a initia o polemica cu dvs. Nu ca mi-ar displacea, dar nu cred ca ne va conduce la ceva bun.
      Eu am solicitat un lucru. Dupa ce am stabilit ca autoarea citatului este feminista, si multe altele si dupa ce am clarificat ca eu nu sustin nici genul de ‘eliberare’ de care vorbeste ea si nici genul ei de feminism, am sugerat sa lasam deoparte aceste lucruri, daca putem si sa analizam textul in sine, absolut rupt din context, ca adevar in sene.
      Este evident, ca nici Gellius si nici dvs, n-ati putut face asta, pentru motivele aratate mai sus.
      Daca doriti sa continuam discutia in parametrii sugerati, sunt gata sa discut, cu dvs. sau oricine altcineva.
      Un alt subiect nu ma intereseaza aici. Dar daca doriti sa-l discutati aici, cu altii sunteti libera s-o faceti. Numai sa ma iertati, dar pe mine nu ma intereseaza.

      Like

  8. Cred că libertatea ni se dă fără jumătăţi de măsură, până la capăt. Testul ei suprem este dacă ne întoarcem sau nu la stăpân să ne străpungă urechea de tocul uşii. A avea impresia că păcatului îi dai sau nu voie să facă ceva din tine mi se pare un stadiu în care ai impresia că poţi fi liber, deşi te afli în slujbă, deci cu putere prin delegaţie. Iar dacă eşti rob străpuns, probabil că ai găsit libertatea şi vrei mai multă sclavie. Privarea de libertatea alegerii este gravă, dar alegerea rămâne posibilă oricând şi oricum, cu condiţia de a ieşi din mirajul libertăţii.

    Like

  9. cred ca agnusstick are dreptate in principiu, dar…
    nu stiu de ce atunci cind unii dintre noi vad cuvintul libertate se gindesc automat la …sclavie. e un reflex? de ce uitam ca pavel a zis ca daca poti sa scapi de robie, sa actionezi in consecinta?
    citatul de mai sus n-are nimic cu libertatea in domnul. indiferent in ce sistem se manifesta, robia este pacat, poate mai tineti minte cum evreii au dat drumul fratilor lor robi pina a trecut asediul cetatii lor, dupa care i-au inrobit din nou.

    dupa ce esti liber nu mai vrei sa fi sclav. si totdeauna, daca tinem bine minte, robia cea mai grea e cea a omului nu a lui dumnezeu. dar libertatea tzi-o acorda omul numai si numai daca el recunoaste care este libertatea ce provine din dumnezeire. altcumva te face dependent sau este o neo-robie, so tu spic.

    ce parere aveti?

    Like

  10. Robia omului aduce ură, iar ura nu dispare după eliberare, eventual creşte proporţional cu stupoarea libertăţii dezamăgitoare şi cu inabilitatea alegerilor greşite (după o fază de euforie, desigur). E poate prea general… Dar alegerile, după cum ştim, ar trebui educate în timp (de cel puţin douăzeci de ani).

    Like

  11. Dacă trebuie să revin strict la citat:
    Fraza subliniată nu este obligatoriu adevărată. Aşa cum vârsta este o stare de spirit, şi sclavia poate doborî sau dimpotrivă, întărâta spiritul. În plus, ştim cu toţii cât de departe sare aşchia de trunchi şi cât de puţin idilică poate fi educaţia unui copil care se răzvrăteşte, fuge de statutul părintelui educator. Mai mult, de ce să nu credem că mamele vor sădi ura faţă de sclavie în copiii lor? Un astfel de model, cu mame sclave în spirit, dă mai degrabă băieţi tirani şi fete care ştiu că nu contează — deci care ar fi media “rasei”? Dacă definiţia unui popor liber este bazată pe libertatea indivizilor unii faţă de alţii, la ce se raportează libertatea poporului? Va fi un popor de cuceritori, unul paşnic rumegător neutru, sau unul care cere “palme” de la vecini? Dacă e să ne luăm după tipologia femeii (post)moderne, bărbaţii vor face orice să nu prea stea pe-acasă de teama certurilor, şi vor pleca probabil la o bere, nu la război cu asupritorii. La ce ar folosi libertatea indivizilor în lipsa respectului reciproc, şi cum progresează un popor de indivizi liberi care nu prea dau doi bani unii pe alţii? Citatul în sine este retorică pură — nu şi problema egalităţii sexelor, care ar trebui discutată separat.

    Like

  12. Am optat sa continui discutia desi gazda nu este interesata in subiect. Ii multumesc totusi de gazduire. Nu sint sigura ca am raspunsul la intrebari, mai degraba subiectul mi se pare tare interesant si fraza urmatoare dintr-un comment de mai sus a lui angustick…”Privarea de libertatea alegerii este gravă, dar alegerea rămâne posibilă oricând şi oricum, cu condiţia de a ieşi din mirajul libertăţii.”

    Fraza asta mi-a amintit de o carte citita …tare de demult si a carui continut cu greu imi amintesc. Ceea ce imi amintesc era inceputul cartii “La rasarit de Eden” …si anume, faptul ca a luat unui grup de batrini chinezi un an de studiu in limba ebraica ca sa inteleaga pe deplin versetul 7 din Geneza 4 care zice…”…pacatul pindeste la usa; dorinta lui se tine dupa tine, dar tu sa-l stapinesti.”

    Daca ma uit la acest verset pot sa-l iu ca o porunca…si atunci unde este libertatea? Pot sa-l iau ca o concluzie…si atunci imi spune ca eu am puterea asupra pacatului si cum trebuie sa procedez…ca sint liber sa aleg.

    Faptul ca exista o judecata …inseamna ca nu sint total liber ci ca am fost asezat in niste parametrii pe care trebuie sa-i respect? Adam si Eva au fost liberi…cu exceptia…pomului. Au fost liberi pina la punctul in care au luat ce li-a fost interzis, au pacatuit. La aceasta libertate m-am gindit de la inceput; o libertate care este ingradita, pentru ca noi am fost ingraditi de la inceput…pentruca existenta pacatului este semnul ca libertatea noastra este conditionata de el…

    Dar asta este cum gindesc…si intr-adevar gazda a pus citatul in contextul pozei de mai sus. Dumnezeu cred ca ne-a dat libertatea unul fata de altul…cu exceptia contractelor ce exista intre noi. Casatoria de pilda…

    Si un lucru care mi-i s-a parut simplu la inceput devine din ce in ce mai complicat…si mi-a ramas in minte ceva de mai sus…”mirajul libertatii”…care cred ca este singurul raspuns corect al multor intrebari legate de libertate…

    Like

  13. cred ca vorbim despre doua mentalitati diferite (vorba lui nenea iancu: din aceasta dilema nu putem iesi!’): una spune ca libertatea e foarte buna si alta spune ca nu e.

    fiecare e liber (culmea!) sa aleaga ce ii este mai bine sau sa faca ce vrea. pina si dumnezeu a riscat acest lucru cind l-a facut pe om. dumnezeu? extraordinar, e adevarat? probabil. depinde de ‘hermeneutica’, nu? unii vor spune ca nu l-a facut pe om liber.

    eu cred ca dumnezeu nu a fost destul de vigilent si dupa ce sarpele a inselat-o pe eva, apoi eva pe adam, si cu totzii pe shefu’, a izbucnit scandalul.
    pai de ce nu a binevoit sefu sa puna acolo un sistem anti-efractie, un ciomag angelic care sa dea automat peste degete celor care ar fi vrut sa atenteze la fructul interzis? probabil ca a fost o scapare in proiect. de ce l-a pus dupa? deci era disponibil, dar a intervenit too late! ingerii ashtia!

    baiul insa nu a fost ‘scaparea’ ci faptul ca ea nu a fost indreptata, nu s-a revenit la proiect, nu s-a facut mea culpa (sau autocritica, cum zicea o alta categorie de farisei) cu toate ca produsul rezultat pe baza proiectului a fost lichidat din stoc (dumnezeu a apasat tasta ‘potop’). probabil si ‘enter’, nu mi-a precizat exact ca sa zic asa.

    totusi, s-a optat pentru o varianta mai moderna cu materie prima din urr. apoi a fost instalat un program nou (israelul in sinai). n-a mers, trebuie sa o recunoastem.

    in final s-a ajuns sa vina proiectantul pe pamint si sa ii invete pe cei proiectati (asemenea chipului sau) ca baiul nu e in hard sau soft, ci in modul cum acestea se raporteaza la proiectant si la cei ca ei.

    pe vremea cind a fost printre ei proiectantul a criticat versiunile libertatii silite ale tipului ‘fariseu’, cu toate ca avea mare cautare pe piata si avea un look modern.

    cum ramine cu libertatea? pai cine vrea sa care in fiecare zi o piatra de moara agatata de picior (zicind ca asta e libertate liber consimtita- unde am mai auzit eu asta in urma cu mai mult de 20 de ani?), e liber sa o faca. daca cineva nu vrea sa faca asta si sa faca altceva, poate, atita vreme cit proiectantul e multumit si vecinul la fel.

    care-i baiul atunci? pai nu-i bai. e doar in imaginatia noastra de tipul ‘drobului de sare’ din povestea romanesca. cei ce nu o cunosc sa dea search pe google.

    libertatea va fi totdeauna abuzata, ca de, oameni suntem! negativ sau pozitiv. dar sa faci din libertate lege si din robie tot lege nu e sanatos. nici sa nu fi liber ca ti-e frica de libertate. nici sa nu te eliberezi, ca ti-e frica cite gresheli o sa faci!

    de ce suntem nostalgici vis-a-vis iepoka ceaushescu? pentru ca nu trebuia sa gindim, de aia! asa si cu libertatea: cine vrea sa gindeasca, va fi liber, daca e rob va face tot ce e in puterea lui sa fie liber.

    cei ce nu gindesc nu vor sa fie liberi. doar nu sunt prosti. ei muncesc, nu gindesc! nu, asa ceva nu era cu putintza sa aud din gura unor oameni.

    in final, paradoxul consta in faptul ca unii erau liberi in vreme ce stapinii lor ii considerau sclavi pe vecie, iar altzii sunt sclavi chiar daca stapinii lor i-au eliberat de mult, ba chiar nu mai exista.

    Like

  14. Ar trebui să gândim libertatea din ambele perspective — să nu uităm stăpânul, asupritorul, călăul, ocrotitorul, administratorul, providerul, proprietarul, înţeleptul, tiranul, responsabilul … de sclav. Are şi el libertatea de a-şi alege modelul, dacă nu cumva este sclav al unuia dintre ele. Oricum, sclavia macroscopică este o convenţie debalansată, care funcţionează câtă vreme părţile sunt de acord sau nu au depăşit pragul critic de suportabilitate. Iar puterea este extrem de rar folosită în folosul altora, al celor ce nu ne sunt aproape, ci dimpotrivă — creează dependenţa controlului, al subjugării, al umilirii, deseori gratuite.
    O parte din citat este adevărată în orice caz, dincolo de retorică: orice dezechilibru în gradul de sclavie al mamei, ca şi în libertatea ei, de orice tip ar fi acesta — nu doar simpla înlănţuire din citat –, influenţează indiscutabil progeniturile — ceva mai mult decât în cazul tatălui, probabil. Dar această influenţă e greu de evaluat întotdeauna în termeni de bine şi rău, la fel ca orice suferinţă.
    Fundamentalismul intervine atunci când balanţa libertăţii se menţine cu forţa — de fapt o iluzie, un fals. Creştinii olandezi din secolul XVII s-ar răsuci în morminte dacă ar vedea unde s-a ajuns — exista opţiunea coerciţiei, dar nu s-a aplicat. În ţările musulmane încă se aplică, şi deocamdată nu toate femeile vor libertatea, fiind sincere în acceptarea sclaviei. Unde greşeşte creştinismul, cum se pierd frâiele libertăţii? Fac mai bine musulmanii, păstrând în acelaşi timp bigamia şi inegalitatea dintre sexe?

    Like

  15. Până la urmă, după ce am citit contextul — excesiv de retoric — citatul mi se pare şi mai propagandistic, şi mai fals. Bărbatul şi femeia par specii antagonice, unite cu de-a sila de nişte instincte mizerabile, dar utile genului. Sau ca la unele mamifere, pare că ar fi normal să trăiască separat majoritatea timpului, procreând eventual la intervale convenabile, masculul fiind evident detestabil, nu prea demn de a convieţui cu mama şi puii. În caz contrar, prezenţa lui peste nevoile de aprovizionare zilnice ar impieta asupra educaţiei noii rase libere şi puternice. Miau!
    Dar… În combinaţie cu imaginea, citatul duce la ideea că fundamentalismul religios se poate impune şi perpetua prin robirea femeii. Ceea ce este, probabil, corect.
    Care este alternativa pentru această situaţie, astfel încât societatea să nu se secularizeze ireversibil? Abolirea fundamentalismului coercitiv duce automat la enclavizarea şi dispariţia treptată a credincioşilor? Nu avem alternativă la forţă? Cum rămâne cu puterea Cuvântului şi a cuvântului, a exemplului, a dragostei ş.a.m.d.?

    Like

  16. ce facem noi aici, mai mult sau mai putin se cheama TEOLOGIE. in teologie este necesar sa armonizezi toate disciplinele componente altfel ajungi la grozavii.

    in sensul acesta vreau doar sa intreb cum se face ca unii care il respecta sau mai bine spus sunt atit de convinsi ca sunt robii lui dumnezeu pina la cel mai mic si neinsemnat detaliu, folosesc violenta verbala, sau chiar fizica pentru a-i determina pe cei ce sunt mai putin robi si mai mult liberi sa creada sau sa activeze ca ei? iar cei ce sunt liberi sunt mai relaxati in ceea ce priveste kestiunea asta. ba mai mult, unii dintre ei sunt abuzati de robii violenti. o fi vorba de o paralela la intimplarea povestita de isus despre slujitorul care ii batea pe ceilalti in lipsa stapinului?

    Like

  17. Este foarte interesant pentru mine sa urmaresc cit de dezlinata este discutia. Este evident ca, asa cum spuneam si alta data, nu avem civilizatia dialogului. Iata citeva observatii:

    1. Desi am stabilit dintru inceputul comentariilor cine este autorul citatului, care este pozitia ei ideologica, si ca as dori sa trecem pentru asta, daca e posibil si sa discutam, fara referinta la context, afirmatia in sine, este evident ca cei mai multi comentatori nu pot face asta, deoarece ideologia autoarei ii enerveaza atit de tare incit nu pot judeca limpede textul ‘in sine’.
    2. Discutia despre libertate este ea insasi contorsionata de tot felul de presupozitii dubioase:
    a. oare ce-o fi vrut sa spuna autorul blogului cu acest citat despre femei? oare nu cumva este misogin sau vrea ‘sa se dea la noi’;

    b. sau poate, dimpotriva, vrea sa ‘dea’ in barbati? de ce doar libertatea femeii ar fi importanta si nu, deopotriva, cea a barbatului?
    c. la cel fel de sclavie s-o fi referind? oare nu vrea cumva sa ‘dea’ din nou in fundamentalisti?

    Ei bine, nici una dintre aceste presupozitii, inradacinate in ‘hermeneutica suspiciunii’ nu este corecta.

    Contextul in raport cu care am dorit sa interpretez eu acest citat este cel al iblic al acesteialibertatii politice (exemplificat de fotografia legata de libertate in Iran).
    Mai precis, dat fiind ca in aceste zile am sustinut in Albania un seminar despre postcomunism, am avut in minte libertatea politica fata de comunism si modelul biblic corelativ, cel al Exodului, eliberarea evreilor din robia egipteana.

    Din relatarea biblica (desi aceasta vorbeste mai mult de barbati) reiese clar ca, in afara de citeva exceptii, toti evreii au continuat sa ramina ‘sclavi’ in mintea lor, desi au iesit, fizic si politic, de sub stapinirea sclaviei. Exact asa cum romanii, desi au scapat de regimul comunist, desi au trecut aproape 20 de ani de atunci, ramin inca ‘robi’ comunismului in mintea si comportamentele lor.
    Este destul de clar pentru mine ca, din pricina rolului formator fundamental pe care-l au femeile ca mame, dar si ca sotii, daca o femeie este ‘inrobita’ in mintea ei, ea va transmite mai departe acest blestem urmatoarei generatii.
    Cu alte cuvinte, daca, inainte de a intra in normalitate (orice vom fi intelegind prin aceasta), mai avem de umblat inca 20 de ani prin ‘pustia’ tranzitiei, atunci s-ar putea ca cel mai bun lucru pe care il putem face este sa ajutam la ‘eliberarea’ femeilor noastre de mentalitatile comuniste care le domina inca (cu barbatii ma tem ca nu mai este nici o sansa; ei trebuie ‘ingropati’ in pustie – eu unul ma ofer voluntar 🙂 )
    Daca ele vor reusi sa se elibereze, eliberarea progeniturilor lor va fi mult mai plauzibila.

    Am spus toate acestea fara a contesta rolul important al alegerilor personale si al libertatii individuale.

    Asta am vrut eu sa spun prin acest citat.

    Like

  18. Stimate domnule Mănăstireanu,
    Personal prefer să fiu penibil spunând ceea ce cred, decât afişând political corectness faţă de autorul unui blog — încercând în acelaşi timp să nu-l supăr fără rost, dacă se poate. Este dreptul dumneavostră suveran de a conduce, taxa şi corecta evoluţia discuţiei, şi este datoria comentatorilor de a încerca să asimileze cultura dialogului în spirit pozitiv, mai cu nuiaua, mai cu vorba bună, mai cu un mail pe privat când discuţia patinează, lăsând resentimentele deoparte — de multe ori chiar merită efortul.
    În cazul de faţă, subiectul este atât de interesant şi de vast, încât era greu de crezut că se va ajunge foarte uşor exact la felul în care dumneavoastră vedeţi citatul. Deci dezamăgirea dumneavoastră s-ar putea să plece şi de la aşteptări prea mari, şi de la comentatori încăpăţânaţi, diletanţi, sau neatenţi (deşi era cam greu de ajuns de la Iran la comunism, pentru că emblema Iranului nu este în primul rând totalitarismul, ci fundamentalismul — dar poate că greşesc).
    Asigurându-vă că nu am făcut presupoziţii destule la adresa dumneavoastră (dacă făceam, poate înţelegeam unde bateţi), ci m-am lăsat dus de curentul a ceea ce mi s-a părut a fi subiectul fierbinte, rămân în continuare dispus să primesc corecţii oricât de dure, pentru un scop care mi se pare important. Faptul că asta mă face să semăn cu domnul Alin Cristea nu mi se pare crucial, şi nici nu mă întristează deocamdată.
    Cu respect,
    Acelaşi

    Like

    1. Draga domnule ‘agnustick’,
      Ceea ce am scris in comentariul precedent nu era un text adresat dvs.
      Daca ar fi fost asa, o spuneam in mod explicit. Am socotit insa, dupa toate aceste discutii, destul de confuze, trebuie sa recunoasteti, ca este dreptul meu de a dezvalui ceea ce m-a facut sa scriu acest post.
      Sper ca-mi dati dreptul sa fac asta. Daca nu, imi pare rau, dar astea sunt regulile aici. Banuiesc ca la fel sta treaba si pe blogul dvs.
      Sanatate.

      Like

  19. Cer scuze şi pentru susceptibilitate, dar am simţit că am contribuit la dezlânarea discuţiei şi mai ales la depărtarea de ţelul pe care vi l-aţi propus. Eu nu pot da drepturi decât pe blogul meu, şi acolo toată lumea poate spune orice, cu condiţia să fie suportat de monitoare — dar este un blog ezitant, cu miză personală, pe care un titlu ca “Freedom” ar fi puţin deplasat prin presupusa anvergură, cu şanse de a eşua ultrarapid.
    Cu cele mai bune sentimente şi un pic de tristeţe,
    Acelaşi

    Like

    1. Eu insumi am contribuit la dezlinare, neclarificind la vreme lucrurile. Calatorind insa intens in aceasta perioada, nu pot tine lucrurile ‘din scurt’. Deci vorbele mele erau si oarecum autocritice.
      Tristete? Ne face bine tuturor, din cind in cind, nu-i asa? Cel putin mie.

      Like

  20. Imi cer si eu scuze pentru neconformare. Eu am inteles …comentariile imi erau nedorite dar am continuat captivata de subiect, chiar daca n-a fost discutia pe care o dorea gazda.

    Am inteles chiar si mai mult dar am sa pastrez restul pentru mine…

    Numai bine…

    Like

    1. NU aveti de ce va cere scuze, doamna.
      Fiecare are dreptul ‘sa apuce’ subiectul din perspectiva sa. Asa cum bloggerul are dreptul de a sugera o directie de discutie, pe care comentatorii o urmeaza sau nu, dupa cum doresc.
      In definitiv, interbetul este o lume libera. Sau cel putin asa umbla vorba 🙂

      Like

  21. http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/8308313.stm

    iata de ce trebuie si ele sa fie libere acolo unde barbatii sunt ca pe vremea lui avram si vor sa ramina asha. dar ei vor ca si ele sa ramina ca pe vremea sarei. dar ele nu mai vor. de ce oare? poate ca ele invata mai bine la scoala pe cind ei se maturizeaza mai greau (unii niciodata) si vor sa se joace in continuare cu pistoale. numai ca acum vor si sa omoare. in numele cui? a lui dumnezeu. pardon, allah. si a ultimului sau proroc (slava domnului ca a fost ultimul, ca daca mai vine unu acuma, cine stie ce noi revelatzii ne mai aduce).

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s