O chemare la formare spirituală
San Antonio, 2009
Formarea spirituală creştină este procesul prin care omul este modelat de căre Duhul Sfânt după asemănarea lui Cristos, fiind umplut de iubire pentru Dumnezeu şi pentru lume.
Dumnezeu ne cheamă să devenim asemenea lui Isus. Isus spune, ,,Eu am venit ca ei să aibă viaţă, şi viaţă din belşug”. Trăim această experienţă a vieţii din belşug – aici şi acum – pe măsură ce pasiunile, caracterul, înţelegerea şi relaţiile noastre sunt aliniate într-o măsură din ce în ce mai mare cu cele ale lui Cristos. Această transformare permanentă, înlăuntrul nostru şi între noi, este darul neîntrerupt al Duhului lui Dumnezeu. Suntem chemaţi astfel să fim reînnoiţi în asemănarea noastră cu Isus; însă nu îmbrăţişăm întotdeauna pe deplin această chemare. Uneori părem a ne mulţumi cu faptul că suntem cunoscuţi ca fiind ,,creştini”, şi nu ne implicăm total în acestă lucrare a Dohului Sfânt din vieţile noastre. Alteori, tânjim cu disperare pentru un nou mod de viaţă, dorind să creştem în umblarea noastră cu Isus; avem însă nevoie de ajutor şi de încurajare. De aceea ne angajăm să urmăm cu ardoare şi să primim cu bucurie harul lui Dumnezeu, pentru a fi transformaţi pe deplin după chipul lui Isus Cristos.
Ioan 7:37-39; Ioan 10:10; Romani 8:29; 1 Corinteni 11:1; 1 Corinteni 15:49; 2 Corinteni 3:17-18; 2 Corinteni 4:16-18; 2 Corinteni 5:16-21; Galateni 4:19; Efeseni 1:3; Efeseni 3:16-19; 1 Ioan 3:2; 1 Ioan 4:17
Fiind înrădăcinaţi în Isus şi în împărăţia pe care el o propovăduieşte, suntem transformaţi în mod progresiv după chipul lui. Isus este centrul a tot ce înseamnă viaţă şi istorie, el fiind atât izvorul cât şi ţelul întregii creaţii. Dumnezeu a modelat acest univers ca pe un loc în care iubirea şi viaţa lui Isus Cristos să poată înflori. Deoarece suntem creaţi după chipul divin, avem capacitatea de a primi şi de a exprima această viaţă şi această iubire. Deşi neascultarea omenească denaturează imaginea divină din noi, Dumnezeu continuă să creeze un popor format din oameni capabili să-l iubească pe Domnul Dumnezeul lor din toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea şi cu toată puterea lor şi să iubească pe aproapele lor ca pe ei înşişi. Isus face ca acest lucru să fie posibil prin viaţa, moartea şi învierea sa. În el trăim o relaţie reînnoită de iubire faţă de Dumnezeu şi unii faţă de alţii, precum şi o transformare continuă, după asemănarea sa. Devenim astfel o comunitate reconciliată şi reînnoită, acesta fiind atât scopul cât şi esenţa vieţii în împărăţia lui Dumnezeu. Aceasta este vestea bună pe care o proclamăm cu bucurie întregii lumi.
Geneza 1:26-28; Geneza 3:1-7; Proverbe 8:22-31; Isaia 42:5-9; Ieremia 31:33-34; Marcu 12:28-34; Ioan 1:1-18; Ioan 13:34-35; Romani 5:9-11; Romani 8:1-11; Romani 8:19-23; Efeseni 2:11-22; Coloseni 1:9-23; 1 Tesaloniceni 5:23; 1 Ioan 2:7-11
Angajarea noastră cu harul transformator al lui Dumnezeu este vitală. Reînnoirea noastră după chipul lui Cristos nu este o realizare omenească; este un dar al harului. Dumnezeu, în îndurarea sa, foloseşte toate experienţele noastre, inclusiv suferinţele şi încercările prin care trecem, pentru a ne învăţa şi a ne transforma. Totuşi, această transformare necesită, de asemenea, implicarea şi străduinţa noastră. Trebuie să devenim deschişi la lucrarea Duhului Sfânt în toate experienţele din viaţa noastră, mai cu seamă prin angajarea în disciplinele creştine istorice, inclusiv Cuvântul şi sacramentele. Aceste practici ne fac să ne deschidem către prezenţa şi harul lui Dumnezeu. Ca urmare a acestui lucru, devenim, cu vremea şi prin aceste experienţe, oameni care exprimă în mod natural iubirea, bucuria, pacea, răbdarea, bunătatea, generozitatea, credincioşia, blândeţea şi stăpânirea de sine.
Matei 5:43-48; Matei 11:29-30; Luca 6:40; Ioan 7:38; Ioan 15:5-17; Romani 12:1-2; Galateni 5:16-25; Filipeni 2:12-13; Filipeni 3:12-16; Tit 2:11-14; Evrei 5:13-6:1; Evrei 12:7-13; Iacov 4:7-8; 1 Petru 2:2; 1 Petru 4:1-2
Formarea spirituală se petrece în comunitate. Tânjind să-l cunoaştem şi să-l urmăm pe Isus, dar şi să fim transformaţi după asemănarea sa, străbatem acest drum alături de cei care împărtăşesc aceeaşi dorinţă. Dumnezeu cheamă biserica să fie un loc al transformării. Acesta este contextul în care ne străduim să împlinim chemarea noastră la iubire. Acesta este contextul în care învăţăm să răspundem invitaţiilor Duhului lui Dumnezeu. Acesta este contextul în care urmăm prezenţa lui Dumnezeu în mijlocul nostru. Comunitatea spirituală este catalizatorul pentru transformarea noastră şi baza pentru trimiterea în misiunea noastră de iubire faţă de lume.
Matei 18:20; Luca 6:12-19; Ioan 17:20-26; Fapte 2:42-47; Romani 12:4-8; 1 Corinteni 12:1-7; Galateni 6:1-2; Efeseni 4:1-16; Evrei 10:23-25; 1 Petru 2:4-10
Formarea spirituală este, prin însăşi natura ei, misională. Pe măsură ce suntem transformaţi după asemănarea lui Cristos, împărtăşim tot mai mult iubirea infinit de duioasă a lui Dumnezeu pentru ceilalţi; ne adâncim în compasiunea noastră pentru cei săraci, pentru cei zdrobiţi şi pentru cei pierduţi. Suferim, ne rugăm şi lucrăm pentru ceilalţi într-un mod nou, unul lipsit de egoism şi plin de bucurie. Inimile noastre se lărgesc, pentru a-i cuprinde pe toţi oamenii şi întrega creaţie.
Isaia 60:1-4; Matei 5:14-16; Matei 28:18-20; Ioan 3:16-21; Ioan 20:21-23; 2 Corinteni 5:20; Galateni 6:10; 1 Ioan 4:7-21
Îi invităm pe toţi oamenii, de pretutindeni, să îmbrăţişeze împreună cu noi această chemare pentru a deveni asemenea lui Isus. Prin harul lui Dumnezeu, vom căuta să devenim iubitori: iubitori de Dumnezeu, iubitori de oameni şi iubitori ai întregii creaţii. Ne vom adânci într-un mod de viaţă care este atent şi sensibil la prezenţa plină de har a lui Dumnezeu. Ne dedicăm comunităţii celor care sunt iubiţi de Cristos, biserica, pentru a putea învăţa împreună această cale a iubirii. Vă rugăm, deci, fierbinte, să veniţi alături de noi în acest scop.
Matei 5:1-10; Matei 13:44-46; Marcu 1:15; Luca 9:23-24; Romani 12:1-2; 2 Corinteni 6:1; 1 Timotei 6:11-12; Apocalipsa 21:2; Apocalipsa 22:17
Pentru a semna această chemare, accesaţi AICI.
Persona 