Marturia crestina in lumea intelectuala – 4

România nu va fi capitalistă fără o etică riguroasă

Avem deci de-a face cu două probleme majore: pe de o parte, avem reflexele noastre pietiste, care ne fac să ne retragem de pe scena publică în spaţiul privat, iar pe de altă parte, ne confruntăm cu slăbirea îngrijorătoare a fibrei etice a întregii societăţi româneşti, inclusiv a evanghelicilor români. Teoretic, protestantismul, şi prin extensie spaţiul evanghelic, are o dominantă etică, o fibră etică integrată întregului său sistem de gândire. Noi am putea oferi deci spaţiului public românesc un lucru de foarte mare valoare. Eu sunt absolut convins că România nu va deveni niciodată o societate capitalistă dezvoltată fără promovarea în sânul societăţii a unei etici riguroase.

După părerea mea, ortodoxia nu poate promova această etică din pricina bizantinismului care o domină, şi din pricina atitudinii ei oarecum refractare faţă de dimensiunea etică a existenţei. În general, ortodoxia suspectează etica de imanentism – de preocupare ce ţine de lumea aceasta – şi se detaşează oarecum superior, acuzându-ne pe noi, protestanţii de eticism, adică de un interes etic exagerat şi de reducerea religiei la dimensiunea ei etică. Poate că acuzaţia nu este lipsită de o anumită justificare, pentru că cel puţin în spaţiul protestantismului liberal creştinismul a fost redus adesea exclusiv la dimensiunea lui etică. Dar nu trebuie să fie neapărat aşa. Şi cu siguranţă nu este aşa pentru evanghelici.

Preocuparea ortodoxă pentru sfinţenie

Prin ceea am spus mai înainte nu încerc să afirm că în spaţiul ortodox nu există o preocupare pentru sfinţenie. Dimpotrivă. Aceasta este însă în general concepută ca ţinând mai degrabă de idealul monastic. Dacă un ortodox vrea să fie cu adevărat sfânt, înclinaţia lui naturală este să meargă la mănăstire. Acolo va posti, se va izola de lume şi va putea plăti cu adevărat preţul sfinţeniei. Desigur, nu mă pot considera un expert în ortodoxie, dar impresia generală pe care am căpătat-o în anii în care am studiat-o este că ortodoxia nu are, cel puţin deocamdată, o ofertă etică consistentă si bine articulată pentru spaţiul secular românesc.

Ceea ce observ în jurul meu este că oameni care participă cu asiduitate la liturghie, săptămână de săptămână, trăiesc ca nişte păgâni în restul săptămânii, în spaţiul trăirii lor seculare. Cu alte cuvinte, nu există o legătură consistentă între ceea ce se întâmplă duminica în biserică, şi ceea ce se întâmplă de luni până sâmbătă în spaţiul public.

Din nefericire, acelaşi lucru se întâmplă adesea şi în spaţiul protestant din România. Şi asta este cea mai mare tragedie, pentru că, aşa cum spuneam mai înainte, noi am avea teoretic o excelentă ofertă. Am putea fi purtătorii de stindard ai acestor valori etice fără de care, repet, societatea românească nu va avea un viitor prosper.

Noi nu întrupăm aceste valori

Ce avem de făcut în cazul acesta? Ne aflăm într-un cerc vicios. Nu putem ieşi de aici fără promovarea acestor valori, ori noi nu întrupăm aceste valori, şi atunci nici nu le putem promova. Singura soluţie, cred eu, este o revoluţie etică în sânul comunităţii protestante, în care există sub raport teologic o structură pe care această revoluţie etică se poate edifica.

Din păcate, nu cred că oamenii trecuţi de 35 de ani se mai pot schimba. Poate sună cinic, dar pe aceştia, printre care mă număr şi eu, nu putem decât să-i îngropăm. Ori, eventual, să aşteptăm o minune de la Dumnezeu. Dumnezeu este liber să facă oricând minuni, dar nu cred că trebuie să contăm pe ele, pentru că Dumnezeu are tendinţa de a le produce când vrea El, şi nu ne dă nouă socoteală pentru aceasta.

De aceea, consider că singura soluţie consistentă este o una pe termen lung, şi aceasta constă în a investi în educaţie. Acest lucru se va realiza numai atunci când vom reuşi să formăm o nouă generaţie de lideri evanghelici, cu o nouă mentalitate, cu o nouă atitudine faţă de raportarea la spaţiul public. Ei vor trebui să priceapă că au nu doar responsabilitatea de a fi sfinţi în spaţiul privat, ci şi pe aceea de a avea o ofertă în spaţiul public, în plan economic, politic şi cultural.

Advertisements

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

6 thoughts on “Marturia crestina in lumea intelectuala – 4”

  1. Nu sunt economista, nu sunt teolog, nu sunt sociolog. Imi permit doar sa spun cateva cuvinte , avand in vedere faptul ca de 16 ani am o (foarte) mica afacere, care imi permite sa-mi practic profesia fara a fi angajata la stat sau la patron. Sotul meu lucreaza pentru stat, asa ca pot sa vad diferentele. Ma consider binecuvantata ca pot sa lucrez pentru mine, cred ca doar prin har am rezistat in toti acesti ani, dar cum am rezistat? De cate ori am incercat sa ma extind sau sa lucrez la “scara” mai mare, am fost pusa in fata unei alegeri: intru in “sistem”, adica procedez ca si ceilalti, sau renunt. Am renuntat si m-am multumit cu mai putin, am incercat sa lucrez corect (etica protestanta nu e doar un mit), am platit in total la stat , in 16 ani, mai mult decat am castigat eu. Nu-mi pare rau, as face la fel daca ar trebui sa o iau de la capat (nu stiu daca as avea curaj- poate fiindca am nu peste 35, ci putin peste 45:). Ce vreau sa spun, de fapt, este ca singurul impact pe care pot sa-l am in societate, cel putin in acest moment, este sa traiesc si sa lucrez “la vedere”, fara sa-mi fie rusine de ceea ce fac, si sa incerc ca din putinul meu sa-i ajut si pe altii. Iar in situatia actuala, imi doresc sa supravietuiesc, economic vorbind:). In plan politic nu vorbesc pentru ca nu ma pricep, iar in culturaa… mai e mult pana departe! Evanghelicii au investit intotdeauna in educatie; au facut-o parintii nostri cu noi, o facem noi cu copiii nostri. Problema este ca la un moment dat ne simtim sfasiati intre doua lumi, si atunci ce e de facut? Ne izolam in subcultura noastra, asa cum suntem adesea acuzati, fiindca e un loc caldut si sigur, sau ne aruncam intr-o valtoare in care nu avem garantia ca nu ne vom pierde sufletele? Daca cineva are raspunsul, il rog sa mi-l spuna si mie, fiindca nici acum nu sunt sigura ca nu i-am lasat pe copiii mei sa “sape” prea mult in cultura acestui veac!

    Like

  2. Intrebarea pe care o puneti nu este deloc usoara.
    Exista oare ceea ce am putea numi o ‘etica de tranzitie”? Si daca, asa cum spun unii, tranzitia se va permanentiza, adica vom fi pe termen lung intr-o perpetua tranzitie (catre ce?)
    Eu cred ca in aceasta situatie stranie in care ne aflam, orice decizie etica corecta, oricit de mica si neimportanta, are o valoare eterna usiasa. Cum spunea domnul Plesu cindva, ‘in perioade de minim moral, cel mai mic gest de eroism etic ne poate salva’.
    Retragerea din societate poate fi o solutie extrema, de salvare a propriei identitati spirituale in situatii limita. Ca solutie pe termen lung, ea este insa, cred eu, incompatibila cu mandatul misionar al Bisericii.
    Si ce te faci cind cei impreuna cu care vrei sa te ‘retragi’ sunt la fel de infestati de spiritul lumii (manifestat doar in forme mai subtile)? In acest caz, retragerea este o iluzie si, ca atare, inutila.
    In acest domeniu nimeni nu poate lua decizii pentru altii. In plus, solutia buna de astazi, sau de ieri, poate fi solutia proasta de miine.
    Si inca ceva. Sa nu uitam ca nu suntem singuri in aceasta lupta. Solutia crestina, chiar daca este personala, nu este niciodata una individualista, ci una comunitara. In ekklesia isi gaseste crestinul forta spirituala pentru a birui. ‘chipul veacului acestuia’, cum spunea Pavel.

    Like

  3. @Danut

    Off topic.

    Sunt interesat de studiul teologiei evanghelice. Ce institutii de invatamant din Romania recomandati? Am intrat pe site-ul Univ. Emanuel, dar nu sunt eligibil pt ca sunt ortodox. Pe de alta parte as fi interesat de oferte la distanta.

    Like

    1. Din cite stiu, atit Facultatea de teologie baptista din cadrul Universitatii Bucuresti, cit si Institutul Teologic Pentecostal din Bucuresti au programe de licenta prin invatamint la distanta. Poate exista si alte optiuni, dar nu le cunosc eu.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s