Confirmare cu peripetii

Biserica Anglicana - exterior

În această dimineaţă, aproape de ora 9 a.m. am sosit împreună cu soţia mea la Biserica Anglicană din Bucureşti, aşa cum mă înţelesesem la telefon cu episcopul.

Biserica Anglicana - interior

Acolo am avut surpriza că episcopul se gândea să avem astăzi doar o convorbire, urmând ca confirmarea să aibă loc în altă duminică, deşi nu spusese lucrul acesta în mod clar în scurta noastră convorbire telefonică.

Vă închipuiţi, cred, ce am simţit. Din fericire, episcopul a continuat să întrebe: când aş putea veni din nou (şi a realizat că, din pricina programului meu de călătorii de serviciu este foarte dificil), dacă soţia mea ar putea veni cu mine atunci (şi a înţeles că nu este posibil, din multe pricini, inclusiv costul ridicat al acestei călătorii), precum şi cât ne-a costat călătoria (ceea ce l-a cam speriat).

Episcopul James Johnson

Înţelegând că nu va fi uşor să reprogramăm confirmarea, a început să caute soluţii pentru a face confirmarea mea în slujba din această duminică, ceea ce, slavă Domnului, până la urmă s-a întâmplat, în ciuda câtorva stângăcii inevitabile într-o asemenea schimbare de plan.

Ritul confirmarii

A fost o slujba scurtă – puţin peste o oră (aşa cum îmi place mie) şi foarte decentă. Un fel de soft high church (fără tămâie şi flamuri). Liturghia s-a încheiat cu euharistia. Nu era prima dată când m-am împărtăşit într-o biserică anglicană, dar mă împărtăşeam prima dată acolo ca anglican “cu acte în regulă”.

Episcopul James Johnson cu Danut

Mulţumesc tuturor prietenilor mei care m-au onorat cu prezenţa lor si au fost alături de mine la această sărbătoare: Daniel şi Violeta Barbu, George şi Rodica Verzea, Vasile şi Simona Ernu, Ioan T. Morar şi Dorin Dobrincu. Le rămân tuturor îndatorat.

Episcopul cu Mihaela si Danut

Mulţumesc, de asemenea, soţiei mele, care a fost lângă mine cu această fericită ocazie.

În final, mulţumesc tuturor celor care s-au rugat pentru mine, indiferent de poziţia lor faţă de decizia mea. Dumnezeu va şti ce să facă cu rugăciunile fiecăruia.

Advertisements

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

33 thoughts on “Confirmare cu peripetii”

  1. Hmm.nonconformismul e totdeauna cool.
    Pentru crucea de la git…
    multi au patimit…
    am avut si eu un rozar,
    dar…am primit calificativul
    de ,,stapinit de duhuri necurate”,
    de la mai marii sinagogii.
    Ce sa zic,draga Danut,
    Domnul sa fie cu tine in toate!
    Si felicitari pentru curajul de a fi tu insuti,
    lucru care mi se pare,
    de altfel,cel mai important.

    Like

  2. v-am admirat verticalitatea de pana acum si tinuta morala in fata regimului pe care l-am strabatut si eu-suntem de o varsta!
    va respect dar as vrea sa inteleg ce v-a facut sa renuntati la cultul baptist. stiu, nici o adunare nu este perfecta dar eu personal cred ca nici o denominatiune nu este perfecta. un autor spunea” biserica este ca arca lui Noe: daca n-ar fi furtuna de afara n-ai supurta putoarea dinnauntru”
    deci ce are biserica anglicana asa de atragator?

    Like

    1. Am mai raspuns de citeva ori la aceasta intrebare. Voi incerca, deci, un raspuns succint, pe citeva puncte, din multele posibile:
      1. inradacinare istorica mai serioasa – spre deosebire de cei mai multi dintre evanghelici;
      2. o echilibrata apreciere pentru traditie – cu alte cuvinte, inteleg valoarea ei, fara a face din ea un idol;
      3. spirit sacramental – sacramentele sunt privite ca mijloace ale harului, nu simple acte simbolice cu valoare pur mnemonica;
      4. liturghie – una scurta si dinamica, adaptabila la realitatea schimbatoare, dar sufient de stabila pentru a oferi siguranta;
      5. diversitate teologica – uneori prea multa, dar prefer asta intolerantei dictatoriale a fundamentalismului unor evanghelici.

      Like

  3. Oare salarul nu a constituit nici un fel de motivatie?
    Atat de rau,intoleranti si dictatori erau in cultul(biserica)baptista ca nu i-ati mai putut suporta?
    Ati simtit dvoastra CHEMAREA Domnului sa deveniti slujitor in Biserica Anglicana?
    Sau v-ati cautat un “culcush”(casa, salar,statut)care v-ar oferi o mai mare liniste pentru a va dedica cartilor, studiului si scrierii?
    Suna bine ce ati scris mai sus, si pana la urma fiecare are motivele lui pentru a face o anumita alegere… DAR,… daca veneati cu motivatzile astea in fata unor oamenii care nu si-au schimbat cultul “ca si ciorapii”, in ciuda vremurilor grele(vezi Dorz,Wurmbrand), v-ar fi mangaiat pe crestetul capului si v-ar fi spus:Dragul meu, ramai cu fratii tai, si ajuta-i.

    P.S. Stiu, e mai “cool” sa fii teolog anglican, decat un amarat de asha-zis teolog roman si baptist; dha mai bine la public:)

    Astept raspuns. Dar unul frumos chiar daca nu suneti de acord cu ceea ce am scris. Va rog sa nu va pierdeti cumpatul, ci acceptati diversitatea de opinii! Nu uitati dialogam!

    Astept sa ma convingeti ca eu gresesc.

    Like

    1. Domnule ‘reporter’,
      Mai intii, este dreptul dvs. sa operati cu ‘hermeneutica suspiciunii’ in aceasta vreme a lichelismului generalizat. Probabil ca daca m-ati cunoaste personal ati avea altfel de intrebari.
      Apoi, este necesar sa fac citeva precizari.
      1. Prin ‘confirmare’, cineva devine simplu membru al comuniunii anglicane, nu cleric. Din ‘baptist simplu’, am devenit ‘anglican simplu’. Atit si nimic mai mult. In plus, eu sunt laic prin vocatie. Deci nu sunt interesat de demnitati eclesiale. Si, ca atare, NU, n-am primit ‘chemarea Domnului’ de a deveni ‘slujitor in Biserica Anglicana’.
      2. Nu am primit niciodata salariu, casa ori statut de la baptisti si cu atit mai putin le voi primi de la anglicani. Multumesc lui Dumnezeu. Am o slujba buna la World Vision, una care imi place si in care vad binecuvintarea Domnului. Ca atare, nu caut altceva. Cel putin deocamdata. In ce priveste scrisul cartilor, probabil ca acestea vor trebui sa astepte iesirea mea la pensie, caci cu 50% din timp petrecut in avioane si calatorii internationale, este cam greu sa scrii. Abia reusesc sa ma tin de blog.
      3. Expresia ‘a schimba cultul ca ciorapii’ este jignitoare si cred ca ar fi cazul sa va cereti scuze, daca sunteti om de onoare. Pentru constiinta dvs., este bine sa stiti ca am fost membru al comunitatii baptiste de la botezul meu, in 1972, pina cu trei ani in urma (deci, timp de 34 de ani). Iar acum an devenit anglican. Cam putin pentru a acoperi expresia neeleganta folosita de dvs. in acest comentariu.
      4. Pina la urma, asezarea mea in anglicanism este o chestiune de cinste intelectuala elementara. Niciunul dintre noi, cred eu, nu se suprapune perfect peste teologia si practicile confesiunii din care face parte. Atunci insa cind procentul de ‘suprapunere’ scade dincolo de un anumit procent, este cinstit sa anuntam acest lucru si sa ne retragem. Asta am facut eu. Desigur, au fost si alte elemente, care au complicat lucrurile, dar, din decenta fata de traditia din care am plecat, prefer sa le trec sub tacere.
      5. Din nou, comentariul din PS este lipsit de eleganta. El ar merita un altfel de raspuns decit unul ‘frumos’ asa cum solicitati. Si asta nu pentru ca, asa cum spuneti, nu sunteti de acord cu mine. In definitiv, este dreptul dvs., desi, poate, ar fi corect sa-mi spuneti si de ce. Nu va voi raspunde insa cu aceeasi moneda. Daca sunteti un om cinstit – ceea ce inca ramine de stabilit, veti aprecia asta. Daca nu… vom trage concluziile de rigoare.
      In final, nu am nicicum intentia de a va convinge de ceva. Fiind vorba de viata mea, important este sa fiu eu convins de ceea ce fac. Nu-i asa?
      Sa fiti sanatos. Si virtuos. Ceea ce-mi doresc si mie.

      Like

  4. Tratat de membralitate:
    -Fara-ndoiala ca daca Dl. Manastireanu vroia sa ramina membru la baptisti putea ramine. Fara indoiala insa ca baptistii insisi puteau face un efort ca sa-l “recupereze”. Sunt simplu om de biserica. Ar trebui sa tsinem de oameni mai mult. Vine muntele la Mohamed sau merge Mohamed la munte? Las in seama teologilor acesta problema “biblica”.
    – Nu-l cunosc pe DM decit din povesti si de pe blog. Dovedeste destula inconsecventsa in ce scrie ca sa ramina sau ca sa plece de la baptisti. De multe ori dinsul e evanghelic in scrieri; dovada ca putea ramine.Toti vrem independentsa; iti trebuie o doza de tolerantsa sa ramii embru intr-o confesiune cu reguli srticte. Scriptura spune ca doi oameni nu pot merge pe cale fara sa se-ntseleaga.
    -Pt intelectuali in general este greu sa stea cumintsi la evanghelici. Lor, intelectualilor, li se pare ingustime de minte pe-acolo. Apreciez efortul d-lui Manastireanu de-a promova si creea o intelectualitate evanghelica… Intelectualilor insa nu le strica putsina smerenie de-a se supune conducatorilor lor spirituali. Ordinea in viatsa spirituala nu-i musai dupa numarul cartilor citite/scrise…Si eu ma consider intelectual chiar daca nu ma considera nimeni.
    -Cind Wurmbrand a avut probleme cu luteranii (au avut si ei lasitatea lor), pastorul meu (Cocean Martian) l-a chemat la baptisti. “E apa prea mica si pestele prea mare”- a raspuns RW cu umor. ..De-atunci apele au mai crescut si nu stiu daca DM e un peste atit de mare precum RW. Deci putea ramine. Dupa multele sale peregrinari pe meridianele lumii si ale civilizatiilor confesionale era greu ca DM s ramina “cuminte” intr-o doctrina evangheleica cu mult mai buna decit cea anglicana; macar ca nu i-ar fi stricat.
    -Sunt departe de tsara. E-o lecte universala aici: baptistii ar trebui sa-si tsina mai bine de membrii si NU de teama ca se-mputineaza… iar noi ar trebui sa ne reflectam bine la viatsa nostra spirituala inainte de-a ne schimba biserica sau confesiunea.
    ..In America un pastor celebru a avut o membra de frunte care a trecut la martorii lui Iehova. S-a dus la botezul ei impreuna cu toata diaconimea bisericii ca dovada c-o iubeau. S-au crucit totsi. Dupa o vreme femeia a venit inapoi.
    -Va trebui sa tsinem mai mult de oameni; iar ei nu trebuie sa ceara un tratament special (vezi epistola lui Iacov).
    PS: cine stie poate George Verzea mi-a citi gindurile

    Like

  5. Dl Danut M. Imi cer scuze pentru “tonul” scrierii dar am ramas uimit si suspect de mutarea pe care ati facut-o. Timpul va dovedi daca v-ati mutat ca sa fiti DOAR membru sau…

    Am sa continui sa va pun intrebari cu privire la schimbarea confesiunii, mai ales ca i-ati prezentat pe anglicani ca fiind “mai cu motz”. Dati-mi “o clipa”.

    Pt Doru Radu:

    “Intelectualilor insa nu le strica putsina smerenie de-a se supune conducatorilor lor spirituali. Ordinea in viatsa spirituala nu-i musai dupa numarul cartilor citite/scrise…”

    Aici mi-ati plakut!

    Dl Radu stiti ce vad eu? Poate sunt chior si nu vad bine? Vad in lumea evanghelica un val de “educati” fie au mai PhD sau MA mai nou…si nu e rau lucrul acesta, e chiar foarte bine.
    Dar PhD./MA nu tine loc de spiritualitate, de smerenie, de dragoste si de chemare.
    Cum credeti ca ar trebui sa se raporteze biserica, liderii confesiunilor evanghelice la membrii cu PhD. si MA in teologie(fie ei si slujitori) dar “cu urma de laptic la gura”?

    Like

    1. Scuzele sunt acceptate. Iar daca vreodata voi ajunge la concluzia de a renunta la starea de laic, ceea ce indoiesc ca se va intimpla, sunt sigur ca veti afla la vrem.
      Pina atunci, fiti liber sa puneti orice fel fel de intrebari doriti, iar daca pot, voi incerca sa va raspund.
      Expresia ‘mai cu motz’ va apartine. Eu n-am spus decit ca anglicanismul se potriveste mai bine felului in care am ajuns sa inteleg credinta.
      In final, observ in textul dvs. un soi de suspiciune, ba chiar de dispret fata de cei care studiaza. Nu ca as fi susprins. Cunosc de mult inclinatia antiintelectuala a evanghelicilor. Pentru oameni ca dvs., o diploma postuniversitara este incompatibila cu smerenia. Prejudecata este evidenta, pentru oricine are putin creier si il foloseste pentru a gindi.
      Dumnezeu cu mila.

      Like

  6. Personal ii admir pe cei cu doctorat. Faptul ca eu n-am reusit sa mi-l iau, il face de-a dreptul mirific pt mine.
    -Observatsia mea de mai sus nu-i vizeaza numai pe pastori/teologi. Sunt destui pastori fara scoala (domnule reporter) care nu-s maturi. Dupa mine cei tineri ar tebui sa fie asistentsi o vreme pe linga mai batrini (fie si prezbiteri daca nu exista pastori seniori) indiferent de cita scoala au sau n-au. Macar aia cu Phd au motiv sa se mindreasca, pe cind ceilalti…
    -Observatia mea era ca avem nevoie de-o intelectualitate evanghelica; in acest sens demersul acetui blog este laudabil.. Atita doar ca nici ei n-au un “fir rosu cu Dumnezeu”; nici teologii si nici ierarhii vreunei biserici. Daca invatsatura vreunei biserici e buna/corecta, atunci e buna pt tosti si pt boi si pt Caesar. Iar daca-i rea, e rea pt totsi.
    -Ne-a mai trecut complexul de inferioritate din comunism cind ne bucram de cite-un evanghelic cu studii superioare. La doctorat nu te lasau decit daca jucai la Dinamo.
    -E-adevarat ca apostolii Domnului aveau “fir rosu cu Dumenzeu” (“caci am primit de la Domnul ce v-am invatsat” -zice Sf. Pavel ori ‘Evanghelia primita prin descoperire dumnezeiasca’, etc.).. dar acest fir rosu era legat de scrierea Scripturii care s-a incheiat.. In afara acestor situatii ne straduim sa-ntselegem Cuvintul Domnului [si] cu ajutorul teologilor… Cunoasterea lui Dumnezeu are insa de-a face si cu trairea si cu Duhul Sfint, nu doar cu studiul..
    -Un psihiatru crestin autor de carti de viatsa crestina (John White) facea observatsia decenta ca el este crestin care intimplator e medic si nu un medic ce intimplator e crestin. Mi se pare o observatsie importanta…Profesionistii de valoare ca si intelectualii de valoare merita respectati… dar nu idealizati. Sunt doar oameni…

    Like

  7. “In final, observ in textul dvs. un soi de suspiciune, ba chiar de dispret fata de cei care studiaza. Nu ca as fi susprins. Cunosc de mult inclinatia antiintelectuala a evanghelicilor. Pentru oameni ca dvs., o diploma postuniversitara este incompatibila cu smerenia. ”

    Nicidecum! Centrul Areopagus este exemplul meu cel mai bun. Acolo am putut sa intalnesc oamenii extraordinari, cu studii, dar de o simplitate rar intalnita. Cred c acolo ar trebui sa mearga multi infumurati si sa invete cum sa se relationeze chiar daca in fata numelui tau scrie ceva.

    Sau poate ca sunt mai din vest si n-au pretentia ca au dat ei “gaura la macaroana”, dar ma indoiesc ca este o chestiune de vest.

    As indrazni sa zic ca e o chestiune care tine de bogatia interioara a sufletului, nu doar a creierului.

    Cred ca singurul lucru care imi lipseste din programul meu saptamanal e vizita la Areopagus.

    Un comentator biblic, vorbind despre evenimentul prinderii Domnului in gradina ghetismani, spune ca era nevoie de un semn vizibil ca sa-l poata distinga pe Isus de ceilalti… asha s-a nascut ideea sarutului.

    Poate destul de fortata perspectiva asta dar, fie ca vreti, fie ca nu vreti, smerenia(simplitate) floare rara in randul ultimului val de PhD si Ma.

    Like

    1. Srimate domnule ‘reporter’,
      Eu ii cunosc pe multi dintre cei care detin PhD-uri intre evanghelicii romani, mai ales din ‘noul val’, si cred ca ‘aprecierea’ dvs este nedreapta.
      Este drept, unii dintre noi, spre deosebire de dvs. (iertati-mi ironia!) inca se lupta cu problema mindriei. Acestia, sunt sigur, ii invidiaza pe cei ca dvs. care au biruit deja aceasta ispita (altfel nu inteleg cum un crestin decent se poate exprima cu atita siguranta cu privire la mindria altora). A-i acuza insa pe toti de mindrie, la gramada, dovedeste lipsa de delicatete si har.
      In rest, absolut de acord cu dvs. Adevarata bogatie a spiritului se cultiva in smerenie, nu in mindrie.

      Like

  8. Hmm,Danut dovedeste faptul
    de a cunoaste si aplica
    regulile dialogului,
    fapt rar intilnit la romani
    si la ..cre[s]tini.
    Daaa,mi-a placut acest dialog si…
    felicitari lui DM pentru elocinta,
    nobody could forget you,moncher,
    not me,indeed,voila…

    Like

  9. Partea cu peripetiile nu ne arata altceva decit ca cel rau este la lucru, intotdeauna impiedecind infaptuirea binelui.
    Cu respect doresc sa va intreb cum se impaca perspectiva dvs laica, pe care o afirmati, cu dorinta de inregimentare intr-o alta confesiune, si aceasta dintr-o prea mare constringere resimtita in interiorul cultului evanghelic? Prin laic va referiti doar la faptul ca nu aveti si nu ati avut functii eclesiale?
    Oricum, parerea mea este ca evanghelicii au pierdut un intelectual de marca. Dumnezeu sa va binecuvinteze in tot ceea ce faceti!

    Like

  10. Domnule Danut Manastireanu,

    voi fi direct si la obiect! Am cateva curiozitati poate chiar naive dar le voi exprima. Daca veti binevoi, dati-mi si mie un raspuns.
    1. cazul in care motivele “migrarii” nu sunt politice, sa fie cele teologice? Daca da, care sunt acestea?

    2. intuind ca doctrina Bisericii Anglicane nu vi se potriveste ca o manusa,(veniti totusi dintr-un mediu evanghelic) veti reusi sa treceti peste eventualele discrepante teologice?

    3. ce biserica (locala) veti frecventa?

    4. in afara bisericii Anglicane ar mai fi vreo varianta? Just in case! (Va rog sa nu ma percepeti gresit!)

    Like

    1. Domnul meu,
      Am raspuns deja, in mai multe rinduri, la aceste intrebari. Cititi comentariile la acest post si la cel in care anuntam confirmarea (AICI). Sau dati un Search pe blog.
      Doar citeva precizari, totusi:
      1. am afirmat deja ca motivele “migrarii”, cum ii spuneti dvs, nu prea elegant, sunt teologice, tinind mai ales de natura liturgica, sacramentala si ecumenica a anglicanismului;
      2. doctrina nici unei biserici nu se potriveste nimanui “ca o manusa” (nici mie si nici dvs.); in toate trebuie sa facem un optim intre ce pierdem si ce cistigam; eu am facut-o si aceasta este optiunea mea;
      3. eu nu “frecventez” biserici, ci ma inchin in ele 🙂 Cind sunt in Iasi, voi continua sa ma inchin impreuna cu sotia mea in Biserica Strajerul (bapticostala 🙂 si, cind pot, in biserici anglicane, pe unde umblu in calatoriile mele de serviciu;
      4. n-am facut shopping dupa biserici; confirmarea mea in Biserica Anglicana este finalul unui proces care a durat aproape 20 de ani; mi s-a sugerat ca prezbiterianismul si metodismul ar fi fost posibile alternative, dar nu le-am luat niciodata in consideratie. De ce, am explicat deja in alte parti pe acest blog si puteti gasi usor acele afirmatii folosind optiunea Search.
      O zi buna.

      Like

  11. Oare cei care aproape ca arunca cu pietre dupa tine Danut aici vor putea intelege vreodata lupta sufleteasca (agonia) prin care trec unii dintre cei care sunt nevoiti sa ‘migreze’ de la o confesiune?
    in contrast cu ceea ce insinueaza domnul reporter cred integritatea personala este mai degraba motivul ‘migratiei’, dupa cum Danut a explicat.

    Like

    1. Din pacate, Nelu, pentru cei mai multi comentatori aceasta este o pricina de mistocareala sau de persiflari, atunci cind nu este vorba pur si simplu de grosolanie.
      Prietenii ma intreaba intrigat de ce raspuns la asemenea mizerii. Explicatia este foarte simpla. Poate ca tine de faptul ca am trait timp de 35 de ani sub comunism, dar eu continui sa cred in necesitatea luminarii ‘maselor largi populare’. Si aici nu ma refer la acei comentatori. Cei mai multi dintre ei sunt cauze pierdute. Sunt insa destui cititori de bun simt care se pot sminti citind enormitatile debitate aici de unii sau altii. Pentru ei raspund, chiar si atunci cind ignorarea ar fi probabil cea mai normala reactie.

      Like

  12. Domnule Danut Manastireanu,
    va multumesc pentru raspunsuri. M-ati suprins prin spontaneitate si nu numai.

    1. Unde am repetat intrebarea/intrebarile celorlalti, sa imi fie cu iertare. Pacat din nestiinta, iertabil insa! Neatentia, nestiinta, neglijenta si-au aratat coltii si de data asta. Mea culpa!

    2.Recunosc, nu frecventez foarte des blogul dumneavoastra si nici nu am “rasfoit” prin postari, neavand un interes aparte in persoana sau scrierile dumneavoastra. Era doar un control de rutina! (cat de securist suna!!)Am fost doar curios! Nu am mai “pomenit” nici un baptist care sa se “converteasca,” sper ca nu folosesc un termen gresit, la Anglicanism! De obicei fluxul e invers, convertirile regasindu-se fie intre cultele evanghelice, (si poate aici s-ar potrivi mai bine “migrari”) fie din Biserica Ortodoxa se traverseaza spre vreun cult evanghelic. Miscarea dumneavostra este atipica, cu atat mai mult ca dupa cunostintele mele Biserica Anglicana nu prea este o biserica “sora” cu cea Baptista. Interventia mea a avut un scop lamuritor! Multumesc pentru amabilitate!

    Like

    1. Cu placere.
      Ma bucur ca nu aveti un interes aparte pentru mine sau scrierile mele. De gustimus et coloribus non disputandum.
      In lumea crestina exista tot felul de ‘migratii’ cum ziceati data trecuta. In America, dar si la noi, sunt destui care trec de la evanghelici la bisericile mai vechi, istorice sau protestant magisteriale. La noi este mai degraba invesr, dar aceasta nu este nicidecum regula absoluta.
      Sper ca v-am satisfacut curiozitatea. Multa sanatate.

      Like

  13. Am cautat pe GOOGLE sa aflu ceva despre biserica anglicana,nu cunosc daca este dupa Scriptura,
    ceea ce am gasit m-a lasat perplexa:”sodoma anglicana””preoti homosexuali”‘episcopese anglicane”
    Nu am avut de la cine sa iau informatii,atat fiul meu cat si”o alta persoana” in care am incredere,fiind un om a lui Dumnezeu,dar am inteles ca a avut retineri,fiind vorba de Dv.mi-au spus sa “dau pe google”
    ..Nu asa va vedeam !
    Recunosc ca nu sunt deloc incantata.DELOC!

    Like

    1. Stimata doamna,
      Nu dvs. trebuie sa fiti incintata, ci eu.
      Daca doriti, va pot gasi suficiente detalii scabroasae despre absolut orice biserica ori denominatie ati vrea, inclusiv a dvs.
      ASta nu dovedeste nimic.

      Like

  14. Ba cred ca ar trebui sa fie Domnul incantat si atunci nimeni nu mai poate sa spuna nimic.
    Alegerea va apartine Dv.cat si incantarea.
    De obicei transferul de la o domonatiune la alta e taman invers decat in cazul Dv.
    Pentru mine a fost ca un cataclism.nu cred ca duhul Sfant v-a ajutat sa faceti asta.O spune un om simplu,
    care nu vrea sa treaca peste ce este scris.
    Deosebirea duhurilor e f.importanta,si chiar faptul ca sunteti “incantat”denota o apreciere fireasca,Duhul da putere si intelepciune.
    Domnul sa va de aceea ce crede El ca e mai bun,pentru ca El pe toti inca ne iubeste si ne vrea cu gelozie pentru El.
    Cand m-am intors la Domnul,la baptisti,care au doctrina cea mai apropiata de Evanghelie,nu am fost incantata,ci recuperata fiind de catre Domnul,din lume,am simtit ca sunt iertata,ceea ce mi-a dat o fericire de Cer,daca s epaote spune asa.

    Like

    1. Stimata doamna,
      ma bucur ca ati gasit la baptisti ceea ce cautati.
      N-am sa va stric bucuria relatindu-va povestile de groaza pe care le-am trait eu acolo (desigur, alaturi de o multime de lucruri frumoase). Sunt sigur ca puteti gasi destule dind un search pe Google. Dar mai bine n-o faceti. E pacat ca va stricati singura bucuria. Nu ca m-as teme ca veti incerca sa faceti asta. Ceea ce vreti dvs nu este sa aflati adevarul despre baptisti sau anglicani, ci de a-mi dovedi mie ca am luat o decizie gresita.
      Imi pare rau sa va spun ca n-ati reusit.
      Eu va sugerez sa incheiem aici aceasta discutie si sa cheltuim energia si timpul economisit spunind o rugaciune unul pentru celalalt. Eu am facut-o deja.

      Like

  15. “Eu va sugerez sa … sa cheltuim energia si timpul economisit spunind o rugaciune unul pentru celalalt. Eu am facut-o deja.”

    Si a fost o rugaciune spontană sau una citită din carte?

    Like

  16. danut,
    azi am apucat la computer. felicitari pt eveniment, deschidere si curaj!
    cine nu stie cum e cu biserica anglicana si ce a reprezentat ea de la infiintare pina acum sa citesca in J. Hill, Ghid al istoriei crestinismului, ed casa cartii, 2008

    Like

  17. Interesante discutii, care ma intarita sa dedic o epigrama

    D-lui Danut Manastireanu

    Ai uimit prieteni si dusmani
    Trecand la fratii anglicani
    Dar eu as fi mai in uimire
    Cind te-oi vedea la …manastire!

    Alex P.
    P.S. A-propos de postarile de mai sus: cred ca si eu sint “intelectual”! Ba am si un PhD (but mine stands for “Prison, Hope and Deliverance)

    Like

  18. [,,,] text cenzurat

    Un tovaras care se da drept pocait, dar da o adresa email falsa, incearca sa ma porcaiasca cu curaj pe propriul blog. Drept sa spun, desi am permis adeseori asemenea comentarii mizerabile, atunci cind se refereau la mina, nu la altii, m-am cam saturat de prostia si de lipsa de bun simt a acestor oameni si nu mai am de gind sa permit asfel de mizerii aici. Cine vrea sa se hraneasca cu laturi, sa caute cocina. Daca o cauta aici, a gresit adresa.

    PS Am incercat sa-i raspuns pe privat acestui om de nimic, asa cum fac de fiecare data cind primesc asemenea mesaje, dar mesajul s-a intors, semn ca curajosul s-a semnat cu o adresa falsa. Tipic. Lipsit de bun simt si last in egala masura.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s