Criza bancara pe intelesul tuturor

Maria este proprietara unui bar din Los Angeles. Pentru a-şi creşte vânzările, ea decide să-şi fidelizeze clienţii – majoritatea fiind alcoolici, care nu aveau de lucru: astfel, aceştia puteau să bea acum şi să plătească mai târziu. Ea ţine o listă cu băuturile consumate de fiecare (creditându-i în acest fel pe clienţi).

Vestea se răspândeşte şi, ca urmare, numărul clienţilor creşte rapid, aceştia umplând în fiecare zi barul Mariei.

Profitând de dificultăţile economice ale clienţilor, Maria creşte preţurile berii şi vinului, băuturile cele mai consumate.

Un tânăr şi dinamic reprezentant al băncii locale, realizează că aceste datorii sînt o investiţie în valori şi o ajută pe Maria să-şi mărească limită de împrumut. El nu consideră că Maria are de ce să se îngrijoreze, căci ea poate folosi drept garanţie datoriile clienţilor.

La sediul central al băncii, experţii transformă aceste active în obligaţiuni, numindu-le BAUT-BONURI, ALCO-BONURI şi VOMIT-BONURI.

Obligaţiunile sunt apoi investite pe pieţele din întreaga lume. Nimeni nu înţelege ce înseamnă aceste abrevieri şi cum sînt garantate obligaţiunile respective… dar ele vin direct de la bancă… şi toată lumea crede că este vorba de ceva absolut legal. Valoarea obligaţiunilor continuă să crească şi vânzările sunt atât de bune încât ele sunt vândute şi la investitori.

Într-o zi, deşi vânzările continuă să crească, un manager de risc din bancă decide că a sosit momentul pentru a o îndemna pe Maria să înceapă a recupera datoriile clienţilor ei, altfel linia ei de credit avea să fie redusă şi rata dobânzii avea să crească.

Dar evident, clienţii nu aveau cum să-şi plătească datoriile. Aşa fiind, Maria nu poate plăti obligaţiile ce îi revin faţă de bancă şi declară faliment.

BAUT-BONURILE şi ALCO-BONURILE scad în valoarea de piaţă cu 95%, în vreme ce VOMIT-BONURILE, tratate puţin mai bine, după stabilizarea preţurilor pierd cam 80% din valoarea lor.

Furnizorii barului, care-i dăduseră un credit generos Mariei, şi care au investit în obligaţiuni, sunt prinşi în mijlocul acestui tumult. Furnizorul de vin dă faliment si cel de bere vinde afacerea lui concurenţei.

Banca este de salvată de stat în urma unei întâlniri cu guvernul şi cu liderii şi reprezentanţii tuturor partidelor politice, fondurile necesare pentru acest lucru provenind din impozitele plătite de cei care nu beau.

Iată, în sfârşit, o explicaţie pe care am înţeles-o şi eu…

Pentru o abordare serioasă a acestei spinoase probleme, citiţi AICI (textul este în limba engleză).

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

5 thoughts on “Criza bancara pe intelesul tuturor”

  1. Cred ca putem adauga ca dupa modelul barului din Los Angeles altii au deschis baruri similare in toata Europa (Romania inclusiv) chiar daca poate mai mici.

    Like

  2. Ah, asta este explicatia doar pentru inceputul crizei !
    In toti acesti ani guvernul (bautor de cinste dar pe credit) si-a facut bugetul pe ideea ca taxele rezultate din valoarea BAUT-BONURI, ALCO-BONURI şi VOMIT-BONURI si tranzactionarilor lor vor creste constant cu 150%. Asa ca au imprumutat extern cu tupeu peste 150% din cit credeau ca au nevoie ca sa poata oferi servicii ‘calitative’ deopotriva ne- cit si detinatorilor de obligatiuni si sa-si creasca salariile si cheltuielile publice pentru sublinierea bunastarii care i-a lovit sughit, pardon – subit.
    Ca o consecinta a euforiei, 30% din piata muncii a fost transferata din sectorul mai neperformant al productiei, in sectorul de servicii publice…
    Intilnirea dintre banca si guvern + partide a fost doar prilej de ciocnit paharele si de prelungit chermeza macar pe inca un an.
    Asa ca petrecerea e in toi si-o mai tine o bucata, chiar de-o fi Maria moarta.
    Ca deh! Cit de moarta poate sa fie? Poate ca-i doar moarta de beata ca doar in cinstea ei beau toti …
    Si chiar de-o fi Maria moarta, cinste ei! Exemplul ei a fost preluat la nivel central, unde barmani ‘grei’ dar ‘sufletisti’ dau credite nelimitate guvernelor …

    Like

  3. Dupa aproape doua decenii o sa fiu in Romania in vizita. De vreun an citesc acest blog si Romania Libera. Sant informat destul pentru vizita? ori nu este nici o sansa, tot un dinosaur o sa raman.
    Ce recomandati pe spatiul virtual romanesc?
    Ori alte recomandari generale inca sa nu repet greselile altor “strainezi” ori sa calc in strachini.

    Like

    1. Eu nu citesc prea multe ziare, dar, in principiu, am incredere in Cotidianul.
      Oricum, blogul meu nu are nicidecum pretentia de a oferi o imagione completa si obiectiva a situatiei din tara.
      Blogosfera este, prin excelenta, un spatiu al subiectivitatii asumate.
      Si, cum vedeti, ceea ce spun aici ii informeaza si ii stimuleaza pe unii, in vreme ce pa altii ii enerveaza la culme. Nici nu se poate sa fie altfel.
      Oricum, venind in tara, fiti pregatit pentru surprize. Este, cred eu, cea mai precauta pozitie.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s