Prietenul meu virtual Marcel Cosma mi-a semnalat două texte publicate recent de teologul biblist american Scot McKnight pe blogul său numit Jesus Creed de pe site-ul Belief Net. Scot predă studii religioase la North Park University din Chicago, unde este coleg cu bunul meu prieten Dr Bradley Nassif, cunoscut expert în dialogul teologic ortodox-evanghelic.
Tema celor două scurte texte, care au atras deja sute de comentarii, o reprezintă pericolul neofundamentalismului prezent în rândurile unui număr de teologi neoreformaţi care încearcă să facă din calvinismul lor rigid şi exclusivist un test al apartenenţei legitime a cuiva la mişcarea evanghelică.
În ce mă priveşte, cred că teologia arminiană a performanţei (reprezentată de convingeri de genul că “cu cât faci mai frumos, cu atât te iubeşte mai mult Domnul Isus”) este răspunzătoare de legalismul şi făţărnicia care domină mare parte a mediilor evanghelice romîneşti. De aceea, consider că o predicare clară a Evangheliei harului, aşa cum a fost ea prezentă în lucrarea marilor reformatori (Luther, Calvin şi alţii ca ei) ar putea aduce puţin echilibru în această realitate deformată prezentă acum între evnghelicii români.
Soluţia însă, cred eu, în perfect acord cu McKnight, n-o reprezintă un dogmatism neocalvinist de sorginte fundamentalistă. Acesta nu ar face decât să ducă lucrurile în cealaltă etrxemă, la fel de periculoasă ca şi cea prezentă.
Din fericire, creştinul evanghelic nu trebuie să aleagă neapărat între cele două ideologii extreme – calvinismul şi arminianismul. Căci, sunt convins, nici Calvin n-a fost calvinist, şi nici Arminius n-a fost arminian. Cele două ideologii sunt caricaturi create ulterior de epigoni ai reformatorilor, probabil cu cele mai bune intenţii, dar cu siguranţă în total dezacord cu spiritul maeştrilor.
Vă invit decă să citiţi cele două interesante texte, ca şi disputele pătimaşe pe care acestea le-au ocazionat. Textele pot fi găsite AICI şi AICI.
Persona 
Extremismul arminian? Nu cred ca expresia imi apartine. Eu am vorbit de calvinism si arminianism ca extreme ale unui continuu soteriologic crestin.
Cred ca reactia erminiana la scolastica eformata este pe deplin justificata, dar in forme sale excesive aceasta ajunge sa faca imrpobabila ideea suveranitatii lui Dumnezeu, asa cum dubla predestinare hipercalvinista neaga in fapt iubirea lui Dumnezeu.
Eu n-am afirmat ca calvinismul ‘nu are nimic in comun’ cu Calvin. Sau invers. Evident ca au destule in comun. Ce am afirmat este Calvin nu este ‘calvinist’, chiar daca acesta se reclama de la Calvin. Ce vreau sa spun este ca calvinismul este o ideologie nascuta in seciolul urmator lui Calvin (al XVII-lea), printr-o supraaccentuare a ujnor teme calvine (ex. dubla predestinatie) si diminuarea altora (ex. radacinile patristice).
Eu insa nu sunt speialist in Reforma si de aceea nu incerc sa vorbesc ‘ex cathedra’.
LikeLike
Poate scrieti in doua cuvinte in ce consta extremismul arminian?Din cate stiu arminianismul(semi-pelagionism) este defapt pozitia intermediara dintre monergismul absolutist si invatatura lui Pelagius si raspunsul arminienilor(remonstranta) a fost o reactie legitima la invatatura calvinistilor.Ati scris ca Calvin nu are nimic comun cu calvinismul de astazi dar oare formularile diferite si unele nuantari ale aceleiasi invataturi demonstreaza acest lucru?
LikeLike
Ideologizarea si radicalizarea celor doua pozitii nu s-a petrecut in generatia ucenicilor imediati ai reformatorilor, ci in secolul al saptesprezecelea, numit al “scolasticii protestante” la circa o suta de ani de la Reforma. Istoria bisericii, bat-o vina.
LikeLike
Sper ca ati inteles ce ma framanta?
Cum este posibil ca niste oameni care au citit cartile lui Calvin, unii poate i-au si ascultat predicile si cursurile de la Geneva si totusi au inteles ,,pe dos” ce
a invatat el.
LikeLike
e interesant ce spuneti despre calvinism si arminianism ca ,, sunt caricaturi create ulterior de epigoni ai reformatorilor” . Dar daca e asa , atunci acei ,,epigoni” cum i-ati numit au mers degeaba la universitatile de teologie ale maestrilor lor(Calvin, Arminius) . Inseamna ca , teologii calvinisti nu l-au inteles corect pe Calvin si teologii arminieni nu l-au inteles pe Arminius. Daca acest lucru e adevarat e foarte grav, sa faci ani de zile de studii cu jean Calvin sau cu Arminius si sa nu intelegi nimic din ce ti-au predat.
Daca acei teologi (care banuiesc ca au avut deja o oarecare educatie teologica cand au plecat la Universitate) nu au priceput predicile profesorilor lor, cum ar putea niste crestini de rand sa inteleaga corect ce le este predicat duminica de la amvon.
LikeLike
Marturisesc ca aceste extreme soteriologice au fost si sunt pentru mine adevarate aporii…
In lumea evanghelica incep sa se impuna deja noi teorii (de fapt la fel de vechi ca disputa monergica-sinergica), ca molinismul
http://en.wikipedia.org/wiki/Molinism
si open theismul
http://en.wikipedia.org/wiki/Open_theism
Aceste teorii isi au sustinatorii lor redutabili : William Craig Lane si Greg Boyd
Ce va fi…a mai fost…pana cand Domnul nostru va veni in slava inca ne vom mai “certa” pe aceste subiecte…Fie ca “cearta” noastra sa fi dragoste si sa nu ne excludem unii pe altii din biserici pe motiv de “isme”
LikeLike